Neamul Românesc, martie 1923 (Anul 18, nr. 46-72)
1923-03-21 / nr. 63
Pilla iii la lan mil Sunt două feluri de naționalități în Statul roman: pe de o parte naționalitățile de drept istoric care au un trecut secular, o limbă permanentă. Astfel Sașii din Ardeal, cari erau acolo încă în secolul al Xll-lea, cari vorbesc același dialect ca și în momentul imigrării, cari trăiesc în orașele pe care le au desvoltat pe urmă și cari pot scrie istoria lor în legătură nedeslipită cu pămintul pe care o locuiesc. Astfel Secuii, ocupind, de și mi fără amestec, o întreagă provincie, păstrînd particularitățile dialectale de la început și represintînd elementul care a apărat laproape 800 de ani acele locuri. Innaintea acestora ne închinăm, recunoscînd un adrept de care în niciun chip n’a ne consimți să ne atingem. 1* S'nt apoi naționalități contractuale. Le-au creat tratatele pe care avem datoria să le observăm. Tot ce se prevede în ele va fi executat, dar nu ne simțim datori cu mai mult decit a tit. Plătim deplin și atîta tot. Căci știm că la 1775 nu erau decit Moldoveni în Bucovina, iar ceilalți, Ruteni, Evrei, au venit pe urmă, de la sine sau colonișați de Austriaci. Tot așa știm că elementele rusești din Bsarabia sînt în legătură cu dominația unui Stat care a fost înlăturat de acolo. Dar cînd nu este nici desvoltare istorică, nici legătură cu un teritoriu determinat, sate și orașe laolaltă, nici limbă proprie avînd literatura ei, și, pe de altă parte, nu avem nici îndatoriri, căci de nu au putut fi cerute pentru teritoriile nouă care ni s'au recunoscut iar nu pentru cele vechi pe care le aveam, putem avea a face cu o religie pe care o respectăm, cu un dialect nici al nostru nici al lor, a cărui frumusețe n’o discutăm; dar în afară de aceasta, mai avem a face cu drepturile elementare ale oricărui cetățean din România, ci care cine se atinge, student sau altceva, scade prestigiul țerii și trebuie împiedecat de la aceasta. Dar nu se poate îngădui pentru populația evreiască de noi nici isolarea în „ Uniuni de Evrei pămînteni, absurde cînd avem Evrei cetățeni, nici chiar *■ Uniuni de Evrei romînia, cînd față de factorul descultură rusească, Evreul din Basarabia, factorul de cultură germană, Evreul din Cernăuți, factorul de cultură maghiară, Evreul din Ardeal și Banat, avem de dus o luptă comună Romîni și Evrei, pentru înlăturarea culturilor usurpatoare, nu putem îngădui alături de steagul luptelor noastre steagurile zioniste. Nu putem aproba învierea artificială .g a unui trecut biblic, cu care Evreul de azi și de aici nare comun, afară de religie, nici cît avem nci cu".Roma lui Numa Pompiliu. Nu putem privi decit cu nemulțămire la societățile de macabei ridicule, cărora e firesc să li răsară pe urmă în față, gata de încăierare. Horții și Curiații noștri, nu putem admite pe oamenii cu nouă patrii dintre care pe una n’o locuiesc și pe alta n'o iubesc. Ca] atît mai puțin, cu cît sîntem siguri că Evreii crescuți în aerul nostru și supt ^soarele nostru generații intregi ar visa ca lacrimi, ca și copiii lor în pustiul palestinian, de raiul pe care l-au lăsat aici. Problema evreiască eș ea o problemă morală și pentru Evrei. Ea nu se resolvă printr'un text de constituție sau altul. Ea se respiră în inima poporului român. Inima lor n'are decit s’o caute. N. IORGA linivii [oipSiAi jiiiij. D. profesor N. Iorga s primit următoarea adresă din partea Ministerului de Instrucție Publică: Domnule profesor. Referindu-ne la cererea d-vopstru înregistrată la nr 26158/923, avem onoare s va face cunoscut că vi s’a aprobat concediul cerut pe timp de doi ani, în care, timp veți face cursuri libere asupra materiilor pe care le-ați fi predat la Universitate. Avem, însă, ferma convingere că, înnainte de expirarea concediului, veți avea prilejul de a renunța la el, solicitat fiind la aceasta de tineretul universitar care nu poate fi lipsit de luminile d-r. Ministru, dr. Angelescu Scandalul cu diplomele false De cîteva săptămîni gazetele de tiraj publică amănunte interesante cu privire la niște descoperiri de diploma false ce s’au făcut la Școala comercială inferioară și cea normală din Galați. Acum 88 semnalează că astfel de diploma s’ar fi găsit și la Huși. Asemenea fapte nu pot devfi să ne desonoreze și sa ne umple de amărăciune. Ancheta urmează, și, pe măsură ce ea înaintează se arestează zeci de persoane. E necesar ca instrucția să fie cît mai severă și mai nemiloasă, pedepsindusa exemplar fraudatorii. Școala noastră secundară e o instituție serioasă. Cu toții nu amintim cu drag de zilele petrecute pe băncile ei. Ea nu poate fi terfelită de cîțiva nemernici cari și-au uitat de orice datorie. n.— isisem fl-lui fi. Tastă In ședința comitetului executiv al partidului naționalist-democrat de Ilfov, care a avut loc Sîmbăta trecută, a fost ales prin aclamații unanime, în urma demisiei repetate a d-lui G. D. Scraba, ca președinta al acestei organizații d. Gh. Tașcă, profesor universitar. Dascăl incersat, distins economist, orator gustat în întrunirile publice, d. Tașcă, da și de curînd înscris in partidul d-lui Iorga, a reușit ușor să aîșfiga simpatiile atît ale vechilor cadre, cît și ale membrilor mai noi, prin felul său afabil de a se purta cu lumea, dar mai ales prin acea mare calitate ce sa care unui bărbat politic de a nu căuta să se impună niciodată decît prin capacitatea și puterea sa de muncă. Regretînd plecarea devotatului nostru prieten d. Gh. Scraba, care prin sacrificiile făcute și silințele sale lăudabile la lucru și-a asigurat recunoștința tuturor, suntem călduros pe noul președinte șî-i urăm din inimă izbîndă, pentru triumful causei comune în nobila însărcinare ce i s’a !amcredințat. c. — Un curs romanesc la o Universitate cehoslovacă Cetim îgtoata «Conștiința Romănească» din Cluj. — D-ra dr. Jindra Flitzhansova, însuflețită filo-romînă, lectoră de limba și literatura romînă, la facultatea de filosofie a Universității din Bratislava „Komensky“, și-a început cursul ei de «Belletristica romînă de după războiu», ln 7 Mart 1923, în fața unui numeros public cehesc fno-romîn. Se atrage atenția celor chemați asupra acestui eveniment de o atît de mare importanță pentru propaganda limbii, literaturii și culturii românești peste granițele țerii noastre, din inițiativa Republicei cehoslovace, pentru înființarea unui similar lectorat de limbă și literatura cehosloacă pe lîngâ Universitățile din”țara noastră. Din Bulgaria Ziarul «limes» află din Bulgaria că iu executarea acordului încheiat între autoritățile aliate și Guvernul bulgar, acesta din urmă a promulgat Duminecă un decret prin care întregul produs al impozitelor vamale este destinat plății de despăgubiri. Visite tontais Isi Germania. Le Trocqier a visitat Luni dimineață minele din Westerhall și Brumenthal lîngă Reckinghausen." Lucrătorii francezi continuă a ridica cărbunii și coksul luat. Ministrul ar visitat în urmă lucrările de curățire ale canalului Rhin- Herne unde Germanii scufundaseră trei șalupe. Le Trocquet s-a reîntors astă seară la Paris. inimii Ziarele din Praga publică următorul apel către publicul cehoslovac : «Lupta continuă pentru unitatea națională a apropiat în zilele grele ale războiului mondial poporul ceho-slovac și cel romîn. De asemenea problemele actuale de consolidare a Europei răsvrâtite necesită o colaborare strînsă și bine organisată a ambelor țeri. Acesta a fost motivul care a îndemnat Guvernele romîn și cehoslovac să încheie un tratat de alianță pentru apărarea ordinei, răscumpărată cu atîtea jurtte. Acum trebuie ca ambele națiuni să se apropie și pe terenul cultural și economic ; trebuie de asemenea ca să fie răspîndite între ele cunoștințe temeinice asupra poporului aliat. Aceasta este calea pentru întărirea prieteniei politice încheiate, dar și pentru progresul economic individual și comun. Acum trei ani a fost înființată de neuitatul profesor decedat dr. Jan Urban Jarnik «Societatea Ceho- Romînă», al cărei președinte de onoare este d. Constantin Hiotu trimes extraordinar și ministru plenipotențiar al Regatului României în Praga. Legăturile strînse ale ambelor țări, impun astăzi Societății obligativitatea de a lărgi programul ei de activitate și de a lucra pentru întărirea raporturilor culturale, economice și politice intre ambele națiuni. Aceasta este o problemă pentru realizarea căreia este necesar concursul întregului public, înscrieți-vă ca membri ai „Societății Ceho-Romîne“. Luați parte la organizarea colaborării ambelor națiuni aliate.# Dr. Karel Baxa președintele comisiunii centrale administrative a orașului Praga; Rad. Beehyne, ministrul școatelor și culturii naționale ; dr. Ed. Beneș, ministrul al afacerilor străine ; Phr. Mg. V. Bohac, în șed. tîrgului de mostre ; Leon Bondy, președintele centralei Camerilor de comerț cehoslovace; leg. Jan Botto, vice-președinte al camerei deputaților; D.Viktor Dvorski, decanul școalei superioare de comerț; Ing. Jan Dvoracek, ministru plenipotențiar ; Dr. Josef Hanus, rectorul universității Bratislava E. Hodac, secretar general al uniunii industriașilor; Dr. Milan Hodza, ministrul agriculturii; Dr Cyril Horacek, rectorul universității din Praga; Igor Hrusovsky, deputat; General Kadiec, comandantul divizei a 16-a infanterie ; Dr. Karel Kadlec, profesor universitar ; Dr. Karel Kmetko, episcop în Nitra ; Dr. J. S. Machar,inspector general al armatei; Dr. Ian Markovic, ministrul unificării; Ing. Lad. Novak, ministrul de comerț; Leo Peterka, vice-președinte al consiliului de administrație al băncii di Credit Praga ; Karel Prăsik, președintele Senatului; Dr. Jan Preisl, directorul central Zivnostenska Banka ; Dr. Kornél Stodola, deputat și președintele tîrgului oriental; Dr. Premysl Samal, cancelarul președintelui Republicei ; Jos. Simonek, președintele consiliului de administrație al uzinelor Skoda; Fr. Tomasck președintele Camerei; Fr. Udrzal, ministrul apărării naționale ; Dr. Fred. Veverka, ministrul plenipotențiar în București; Dr. Vaclav Vondrak, rectorul universității Brno; Method Zavoral, senator, abatele mînăstirii Strahov ; Ing. Jan Zvonicek, rector Politechnica Brno. Membrii primesc gratuit buletinul societății. Membrii fondatori plătesc Kc. 5000, odată pentru totdeauna; Societățile comerciale Kc. ioo, anual; membrii activi Kc. io anual; studenții și soldații Kc. io. înscrierile membrilor se fac la d. Ing. Jan Weidenhoffer, Vinohrady, Giégrova io. UN GEN UITAT Cartea d-nai Marta Bibescu, Izvor, cuprinde o întreagă serie de obiceiuri, cîntece și povestiri populare, redate în bună traducere francesă și care vor da cetitorilor apuseni o bună idaia despre nația, oricum descrisă, care a putut să le producă și păstreze. N’aș ști să spun dacă aceste elemente prețioase ale sufletului popular românesc, capabil de a inspira orice poesie, au fost culese de-a dreptul din mijlocul satelor prahovene, pe care la cunoaște distinsa scriitoare, sau dacă măcar uneia din ele au fost aflate în culegeri anterioare. Dar, străbătînd această enciclopedie fugară a spiritului țărănesc, m’am gîndit că generația mea a avut față de popor o datorie pa care n’a împlinit-o. Anume aceia de a culege de pretutindeni, cu îngrijire, a rîndui metodic și a interpreta cu dragoste această comoară. Un corpus de ceia ce se numește, așa da străin, folklore pentru a se tipări ed semne filologice și a se reservă unei categorii restrînse de cetitori speciali, aceasta ar fi fost un mare m jloc de educație națională. Răposatul micu tînăr prieten Tudor Pamfile, pe care nu-l putem regreta de ajuns, a storia pentru Academie un număr enorm de datini, cantitatea poeaiilor atrînsa e foarte mare și în mare parte neștiută; regiuni întregi însă n’au fost cercetate aproape de loc. D. Iuliu Zinne a dat o prețioasă „sumă“ a proverbelor. Alte vremi au îngrămădit pretutindeni sute de povești. Și atîta mai e de strîns din ce s’a trecut cu vederea ! Acum s’au adunat țările românești. Cercetări imposibile înnainte se pot face astăzi cu ușurință. N’ar fi oare vreme ca bogata întreprindere Cartea Românească să dea inițiativa, pregătind mijloacele materiale ? N. Iorga BULETINUL EXTERN ItEÉÍÜl tlJUlilülJI li fill Grecia de acord cu Puterile aliate Ministrul Greciei la Paris, Romanos, a comunicat Guvernului grec că Fanța ar înclina spre o luare a tratativelor de pace la Constantinopol unde Puterile ar fi represintate prin înnalții comisari respectivi. Guvernul grec nu este potrivnic reluării tratativelor la Constantnopil. El va trimite noi delgați în cas când Turcia nu va mai fi represintată prin Ismet Pașa. Dacă însă acesta va represinta Turcia, Guvernul grec va apela din nou la serviciile d-lui Venizelos. Ifa !1 [É li Mit Departamentul Externelor confirmă faptul că ambasadorul german la Washington a remis o notă cuprimind punctul de vedere german în chestiunea Ruhr. Nota însă nu solicită încă menațiunea, nici nu reclamă vreun răspuns. * Corespondentul diplomatic al ziarului, „Daily Viaü“ afirmă că săptămîna aceasta va avea o importanță deosebită, deoarece este aproape sigur că vor începe tratative directe, oficiale sau semioficiale, între Germania, Franța și Belgia. Lafayette. 19. — Vorbind la un banchet al ziariștilor parisieni, Poincaré a atras atenția presei să se ferească de informațiunil presei germane și încheie afirmînd următoarele: *Germania va fi constrînsă în curînd să nu asigure attt despăgubirile cît și garanțiile desăvîrșite pentru siguranța noastră. Atunci pacea, attt de mult amînată și nesigură, va deveni o realitate. * Paris.—O notă oficială zice că Guvernul fronez* ignorează cu totul pretinsele conversațiuni actuale și viitoare ale Germaniei cu Guvernele străine în scop de a regula chestiunea reparațiunilor cu Franța. In prezent orice intervențiune e considerată ca lipsită de prietenie față de Franța, ea nu va ținea seamă decît de proposițiunile ce i s-ar face direct de către Germania. Paris. Se desminte oficial că însărcinatul de afaceri german ar fi propus Franciei un acord în jurul ocupațiunei din Ruhr și asupra reparațiunilor.