Neamul Românesc, octombrie 1923 (Anul 18, nr. 221-246)

1923-10-14 / nr. 232

Expositia dé la lași Crearea României unite prin cumplita minune a răz­boiului a restituit vechea Moldovă in granițile ei. A doua zi după acest mare act de satisfacere a dreptăților naționale, cîțiva oameni între cari îmi per­mit să mă număr, în cre­dința că nu supăr pe ni­meni, au înțeles că «Basa­­risbiile« și «Bucovinei ©» trebuie să dispară odată cu stăpînirile usurpatoare «ara le-au creat, că nu se mai poate altă osebire re­­­­gională decît aceia a vechii Moldove eroice. Și aceasta pentru că Statul lui Ștefan­cel­ Mare nu era un acc­­dent al istoriei, ci — și pen­tru aceia s-a format așa de repede «din munte până la Mare» — un organism nor­mal și, în special, claia cea mai firească pentru o sin­gură activitate econo­mică. A­r a­juta să se refacă prin căi ferate nouă, prin­­trun anume sistem de ta­rifuri, prin tot ce e în stare să facă Statul, era o dato­rie de îndeplinire imediată. Din multe motive și, în rîn­­dul întâia, din acela că unor anume persoane nu trebuie in Cernăuți și în Chișinău­l autonom, opera nici nu s’a ■început. Cele trei țeri sub­sistă, indiferente una față de cealaltă. Ba chiar lașul e puternic concurat de Cer­năuți, care a rămas un oraș străin, iar partea evreiască a o­rașului e zilnic cucerită de Evreii din Chișinău. Cei cari au organisat ex­po­ziția mai ales agricolă din Iași au înțeles acest lucru Așa cum este, târziu deschisă și încă — mi se spune — în fa­za de alcă­tuire, ei au făcut o îndoită faptă folositoare. Au arătat unitatea economică a Mol­dovei reconstituite și au a­­firmat că din motive istorice, naționale, dar și perfect lo­gice, centrul ei este acolo la Iași și nu în improvi­­sațiile austriece sau ru­sește, de s­t­r­ă­i­n­i și cu străini. Am ținut să spun aceste cuvinte de salutare către o­­rașul in care de atîta timp cea mai odioasă cam­panie de calomnii se duce împotriva mea în mijlocul unei opinii publice care a­­proba ori tolerează și care, cînd va veni vremea — și aproape este —va înțelege cât de nedreaptă a fost a­­ceastă atitudine față de ci­neva care nu i-a avus ne­cinste și nu i-a făcut vre­un râu. N. IORGA crisă de Guvern împrejurările sociale și politice in care sa desfă­șură de la venirea la pu­tere a partidului liberal viața noastră publică ne maidreptațesc să afirmăm ©ât am avut, în tot acest răstimp, ch­aft de Guvern. Ea a devenit și mai accentuată de îndată ce s’au adăugit greșelilor de guvernare și ilegalităților de administrare neînțele­gerile dintre par­tiz­ani, mai ales parlamentari, și a­­cum în urmă din sinul Guvernului însuși. Ceia ce agravează însă de fapt situația Guvernu­­lui este însuși felul de guvernare a­ d-lui 1.1­­0. Bratianu, pare, influențat sau nu de sfaturile și șoaptele prietenilor sau partizanilor, nu a avut curajul sa dea măsurile •em­e de împrejurări și să astîmpere printr’o ho­­tătrîre, vrednică de așteptă­rile și nemulțămirile tutu­ror cetățenilor acestui Stat, nu numai ambițiile și in­teresele partisanilor săi, dar și orice manifestație dăunătoare bunului mers al lucrurilor. Cînd f­ăcînd calcule peste calcule, un Guvern caută să asigure numai situația partidului său pentru ca nu cumva ca nouă guver­nare să-l găseascâ fără o platformă principială și electorală, neștiind cum să divizeze mai bine pe ad­versarii săi politici și să mențte opinia publică în­­tr-o stare de inofensivă inerție, socotim că acest lucru îndreptățește pe ori­ce om cu puțină înțele­gere a vieții operele reale și a principiilor morale pe care ea se bazează să spună că un astfel de Gu­vern nu mai poa­te dura. In orice caz, nu el e chemat sa îndrepte o stare de lucruri cum este cea de la noi, unde trebuie atîta idealism și atîta ab­negație, pentru a da ener­giilor și factorilor însăr­cinați să tămăduiască ne­număratele lipsuri și răni de care suferim încrede­rea și autoritatea nece­sară, așa încît să întreacă toate celelalte contingențe și interese. r.­ U­tilitatea wste In sfirșit, somat de două ori, oficiosul Guvernului își desleagă limba în nu­mărul de aseară. Se zice că ar fi fost nevoie pentru această chiar de hotărîrea unui consiliu de miniștri. Astfel știm gzî oficial ea se uneltiseră lucruri foarte grave. In primul joc trebuie precisat că a­­vem de-a face cu două gru­pări de complotiști: unii, cîțiva,agitatori ai vieții u­­niversitare cari văzindu-se părăsiți de majoritatea studenților, au voit ca prin crima și teroare să obțină niște revendicări absurde, mărturisiri făcute cu tot cinismul; alții, conducă­torii mișcării fasciste, cari organisau era asemenea a­­tentate contra acelora cari nu aprobau politica lor. Descoperirile făcute de instrucție in jurul com­plotului au dus la confir­marea mandatelor de a­­restare a celor 7 studenți, la arestarea altor doi mși și la confirmarea manda­tului de arestare a aten­tatorului fascist Al. Baca­­loglu la viața d-lui I. Ro­senthal, directorul ziarelor „Dimineața“și „Adevărul". Asemeni a fost arestat d. I. Zelea Codreanu- tatăl. Sperăm că «Viitorul» nu se va opri aici cu co­municările oficiale­. V. — Bursa din Chișinău Din inițiativa Camerei de Comerț din Chișinău a început să funcționeze în acel oraș o Bursă de mărfuri și cereale, menită să dea un sprijin puternic agriculturii și industriei din Basarabia. Dina Mgra in Basarabia Următor unei hotărîri a delegației permanente a par­tidului, o delegație compusă din d-nii: C. Cihodariu, se­cretarul general al partidului, D. Munteanu-Rîmnic, vice­președinte al partidului și D. V. Țoni, deputat, membru în delegația permanentă, au ple­cat în Basarabia pentru a lua pe de o parte contact cu organisațiile noastre de acolo și a proceda pe de alta la facerea de noi organisațiuni. Cum în Chișinău, din scru­pule ușor de înțeles, nu am procedat pană acum la or­­ganisarea noastră, o datorie primordială impunea ca a­­ceastă delegație sa se ocupe în prima linie de acest oraș. Sîntem fericiți să anunțăm că delegația de trei a fost primită cu multă simpatie și că începutul făcut în scurtul timp de o zi este din cele mai promițătoare. hs­pasele d-lui avocat C. Ionescu, în seara de 10 Octombre e., s’a alcătuit deocamdată un comitet de propagandă presidat de d. avocat Pavel Cuz­­mimehi și compus din d-nii C. Ionescu, N. Du­­năreanu, Al. J&mm, M. Rădulescu, P. Crihan, G. Oteteleșanu și /. Căpriță, la care stau mai adăugat d-nii Munteanu-Rîmnic și D. V. Țoni cari au legă­turi vechi cu Basarabia, unul ca aost ajutor de primar în Chișinău și cel­­ait ca fost inspector școlar în Basarabia. Este, credem interesant să se cunoască cine sunt mem­brii acestui comitet. D. Pavel Cuzminschi, ori­ginar dintre veche și nobilă familie moldovenească (mama sa e născută Sturza), distins avocat, de o vastă cultură, vorbind la perfecție cîte­va limbi, fire entusiastă, este de­sigur omul supt conducerea căruia ideile partidului nostru și personalitatea șefului nos­tru vor pătrunde în sufletele mulțimii. D. Constantin Ionescu, doc­tor în drept, distins avocat, profesor de drept internațio­nal la Universitatea populară și la Liceu, fost timp de doi ani director în Ministerul Ba­sarabiei, are întinse cunoș­tințe asupra stării de fapt și a oamenilor din Basarabia. d. N. Dunăreanu este un cu­noscut publicist și profesor, d. Al. Juncu este un onor avocat basarabean și entusi­­ast adept al ideilor noastre, d. M. Rădulescu un distins profesor secundar, d. George Oteteleșanu, doctor în drept, un vechiu naționalist, d. P. Crihan, institiutor, și d. I. Că­priță, profesor de musică, cu­noscut prin intensa sa acti­vitatea de răspîndire a mu­­sicei naționale din Regat în satele Basarabiei. Cu un asemenea comitet de propagandă și supt înțe­leaptă și inimoasa conducere a d-lui Cuzminschi, nu ne în­doim că organizația din Chi­șinău va ajunge în curînd una din cele mai înfloritoare. Rep­­ lipipiii s Üli La direcțiunea despăgubirilor de războiu din Ministeriul de Finanțe se lucrează la alcătui­rea și terminarea tablourilor ce «cuprind primele categorii de dău­nați cari vor primi , despăgubiri în bani Până acum s’a stabilit că toți cei cari au obținute hotărîri ju­decătorești pentru suma de zece mii lei și până la această sumă, să primească cincizeci la sută din suma totală, iar cei cari au căpătat hotărîri peste suma de zece mii lei să li se dea cinci­zeci la sută din suma admisă la imobile, și nu din suma ce au de primit. * * * Din, creditul de trei sute de milioane votat de Parlament s’a repartizat suma de două sute cincizeci de milioane pentru Ve­chiul Regat și cincizeci de mi­lioane pentru ținuturile unite. Județele care vor primi des­păgubiri din fondul de 300 mi­lioane sunt: Bacău, Brăila, Constanța, Tul­­cea, Covurlui, Putna ; din jude­țele Ilfov numai comuna Olte­nița și parte din comunele ju­dețului Rîmnicului-Sărat,, adică dăunații din județele care au fost aproape continuu în zona de războiu. Ordonanțele de achitare se vor trimite administrațiilor fi­nanciare în cursul lunei Novem­bre c. și vor fi plătite celor în drept în prima decadă a lunei Decembre 1923. Cea mai mică carte de jude­cată însumează ca despăgubiri de războiu cifra de un leu și 80 bani, iar cea mai mare hotărîre judecătorească e dată pentru cifra de două milioane.

Next