Neamul Românesc, octombrie 1923 (Anul 18, nr. 221-246)
1923-10-14 / nr. 232
Expositia dé la lași Crearea României unite prin cumplita minune a războiului a restituit vechea Moldovă in granițile ei. A doua zi după acest mare act de satisfacere a dreptăților naționale, cîțiva oameni între cari îmi permit să mă număr, în credința că nu supăr pe nimeni, au înțeles că «Basarisbiile« și «Bucovinei ©» trebuie să dispară odată cu stăpînirile usurpatoare «ara le-au creat, că nu se mai poate altă osebire regională decît aceia a vechii Moldove eroice. Și aceasta pentru că Statul lui Ștefancel Mare nu era un accdent al istoriei, ci — și pentru aceia s-a format așa de repede «din munte până la Mare» — un organism normal și, în special, claia cea mai firească pentru o singură activitate economică. Ar ajuta să se refacă prin căi ferate nouă, printrun anume sistem de tarifuri, prin tot ce e în stare să facă Statul, era o datorie de îndeplinire imediată. Din multe motive și, în rîndul întâia, din acela că unor anume persoane nu trebuie in Cernăuți și în Chișinăul autonom, opera nici nu s’a ■început. Cele trei țeri subsistă, indiferente una față de cealaltă. Ba chiar lașul e puternic concurat de Cernăuți, care a rămas un oraș străin, iar partea evreiască a orașului e zilnic cucerită de Evreii din Chișinău. Cei cari au organisat expoziția mai ales agricolă din Iași au înțeles acest lucru Așa cum este, târziu deschisă și încă — mi se spune — în faza de alcătuire, ei au făcut o îndoită faptă folositoare. Au arătat unitatea economică a Moldovei reconstituite și au afirmat că din motive istorice, naționale, dar și perfect logice, centrul ei este acolo la Iași și nu în improvisațiile austriece sau rusește, de străini și cu străini. Am ținut să spun aceste cuvinte de salutare către orașul in care de atîta timp cea mai odioasă campanie de calomnii se duce împotriva mea în mijlocul unei opinii publice care aproba ori tolerează și care, cînd va veni vremea — și aproape este —va înțelege cât de nedreaptă a fost această atitudine față de cineva care nu i-a avus necinste și nu i-a făcut vreun râu. N. IORGA crisă de Guvern împrejurările sociale și politice in care sa desfășură de la venirea la putere a partidului liberal viața noastră publică ne maidreptațesc să afirmăm ©ât am avut, în tot acest răstimp, chaft de Guvern. Ea a devenit și mai accentuată de îndată ce s’au adăugit greșelilor de guvernare și ilegalităților de administrare neînțelegerile dintre partizani, mai ales parlamentari, și acum în urmă din sinul Guvernului însuși. Ceia ce agravează însă de fapt situația Guvernului este însuși felul de guvernare a d-lui 1.10. Bratianu, pare, influențat sau nu de sfaturile și șoaptele prietenilor sau partizanilor, nu a avut curajul sa dea măsurile •eme de împrejurări și să astîmpere printr’o hotătrîre, vrednică de așteptările și nemulțămirile tuturor cetățenilor acestui Stat, nu numai ambițiile și interesele partisanilor săi, dar și orice manifestație dăunătoare bunului mers al lucrurilor. Cînd făcînd calcule peste calcule, un Guvern caută să asigure numai situația partidului său pentru ca nu cumva ca nouă guvernare să-l găseascâ fără o platformă principială și electorală, neștiind cum să divizeze mai bine pe adversarii săi politici și să mențte opinia publică într-o stare de inofensivă inerție, socotim că acest lucru îndreptățește pe orice om cu puțină înțelegere a vieții operele reale și a principiilor morale pe care ea se bazează să spună că un astfel de Guvern nu mai poate dura. In orice caz, nu el e chemat sa îndrepte o stare de lucruri cum este cea de la noi, unde trebuie atîta idealism și atîta abnegație, pentru a da energiilor și factorilor însărcinați să tămăduiască nenumăratele lipsuri și răni de care suferim încrederea și autoritatea necesară, așa încît să întreacă toate celelalte contingențe și interese. r. Utilitatea wste In sfirșit, somat de două ori, oficiosul Guvernului își desleagă limba în numărul de aseară. Se zice că ar fi fost nevoie pentru această chiar de hotărîrea unui consiliu de miniștri. Astfel știm gzî oficial ea se uneltiseră lucruri foarte grave. In primul joc trebuie precisat că avem de-a face cu două grupări de complotiști: unii, cîțiva,agitatori ai vieții universitare cari văzindu-se părăsiți de majoritatea studenților, au voit ca prin crima și teroare să obțină niște revendicări absurde, mărturisiri făcute cu tot cinismul; alții, conducătorii mișcării fasciste, cari organisau era asemenea atentate contra acelora cari nu aprobau politica lor. Descoperirile făcute de instrucție in jurul complotului au dus la confirmarea mandatelor de arestare a celor 7 studenți, la arestarea altor doi mși și la confirmarea mandatului de arestare a atentatorului fascist Al. Bacaloglu la viața d-lui I. Rosenthal, directorul ziarelor „Dimineața“și „Adevărul". Asemeni a fost arestat d. I. Zelea Codreanu- tatăl. Sperăm că «Viitorul» nu se va opri aici cu comunicările oficiale. V. — Bursa din Chișinău Din inițiativa Camerei de Comerț din Chișinău a început să funcționeze în acel oraș o Bursă de mărfuri și cereale, menită să dea un sprijin puternic agriculturii și industriei din Basarabia. Dina Mgra in Basarabia Următor unei hotărîri a delegației permanente a partidului, o delegație compusă din d-nii: C. Cihodariu, secretarul general al partidului, D. Munteanu-Rîmnic, vicepreședinte al partidului și D. V. Țoni, deputat, membru în delegația permanentă, au plecat în Basarabia pentru a lua pe de o parte contact cu organisațiile noastre de acolo și a proceda pe de alta la facerea de noi organisațiuni. Cum în Chișinău, din scrupule ușor de înțeles, nu am procedat pană acum la organisarea noastră, o datorie primordială impunea ca această delegație sa se ocupe în prima linie de acest oraș. Sîntem fericiți să anunțăm că delegația de trei a fost primită cu multă simpatie și că începutul făcut în scurtul timp de o zi este din cele mai promițătoare. hspasele d-lui avocat C. Ionescu, în seara de 10 Octombre e., s’a alcătuit deocamdată un comitet de propagandă presidat de d. avocat Pavel Cuzmimehi și compus din d-nii C. Ionescu, N. Dunăreanu, Al. J&mm, M. Rădulescu, P. Crihan, G. Oteteleșanu și /. Căpriță, la care stau mai adăugat d-nii Munteanu-Rîmnic și D. V. Țoni cari au legături vechi cu Basarabia, unul ca aost ajutor de primar în Chișinău și celait ca fost inspector școlar în Basarabia. Este, credem interesant să se cunoască cine sunt membrii acestui comitet. D. Pavel Cuzminschi, originar dintre veche și nobilă familie moldovenească (mama sa e născută Sturza), distins avocat, de o vastă cultură, vorbind la perfecție cîteva limbi, fire entusiastă, este desigur omul supt conducerea căruia ideile partidului nostru și personalitatea șefului nostru vor pătrunde în sufletele mulțimii. D. Constantin Ionescu, doctor în drept, distins avocat, profesor de drept internațional la Universitatea populară și la Liceu, fost timp de doi ani director în Ministerul Basarabiei, are întinse cunoștințe asupra stării de fapt și a oamenilor din Basarabia. d. N. Dunăreanu este un cunoscut publicist și profesor, d. Al. Juncu este un onor avocat basarabean și entusiast adept al ideilor noastre, d. M. Rădulescu un distins profesor secundar, d. George Oteteleșanu, doctor în drept, un vechiu naționalist, d. P. Crihan, institiutor, și d. I. Căpriță, profesor de musică, cunoscut prin intensa sa activitatea de răspîndire a musicei naționale din Regat în satele Basarabiei. Cu un asemenea comitet de propagandă și supt înțeleaptă și inimoasa conducere a d-lui Cuzminschi, nu ne îndoim că organizația din Chișinău va ajunge în curînd una din cele mai înfloritoare. Rep lipipiii s Üli La direcțiunea despăgubirilor de războiu din Ministeriul de Finanțe se lucrează la alcătuirea și terminarea tablourilor ce «cuprind primele categorii de dăunați cari vor primi , despăgubiri în bani Până acum s’a stabilit că toți cei cari au obținute hotărîri judecătorești pentru suma de zece mii lei și până la această sumă, să primească cincizeci la sută din suma totală, iar cei cari au căpătat hotărîri peste suma de zece mii lei să li se dea cincizeci la sută din suma admisă la imobile, și nu din suma ce au de primit. * * * Din, creditul de trei sute de milioane votat de Parlament s’a repartizat suma de două sute cincizeci de milioane pentru Vechiul Regat și cincizeci de milioane pentru ținuturile unite. Județele care vor primi despăgubiri din fondul de 300 milioane sunt: Bacău, Brăila, Constanța, Tulcea, Covurlui, Putna ; din județele Ilfov numai comuna Oltenița și parte din comunele județului Rîmnicului-Sărat,, adică dăunații din județele care au fost aproape continuu în zona de războiu. Ordonanțele de achitare se vor trimite administrațiilor financiare în cursul lunei Novembre c. și vor fi plătite celor în drept în prima decadă a lunei Decembre 1923. Cea mai mică carte de judecată însumează ca despăgubiri de războiu cifra de un leu și 80 bani, iar cea mai mare hotărîre judecătorească e dată pentru cifra de două milioane.