Neamul Românesc, octombrie 1931 (Anul 26, nr. 219-245)
1931-10-14 / nr. 229
A DIRECTOR POLITIC N. IORGA redacția și ADMINISTRAȚIA Mf. Miercuri 14 Octombrie 1938» BUCUREȘTI (I) » * pi _________ANUL XXVI — No. 229 Strada BREZOIANU No. 25, (etaj) | Abonamente. Pe un an, 600 Lei—Pe șase luni, 300 Lei ___________________telefon _________________________ Pentru autorități și instituțiuni: 1003 Lei BIRSCTOS N. GEORGESCU Intîlniri la București Har Ne bucurăm de venirea miniștrilor străini ai Aviației și nu putem mulțămi în de ajuns cui i-a chemat la București. Nu numai pentru că aviația va înregistra progrese care vor putea fi datate, în ce privește hotărirea, de aici, de la noi, dar și pentru că acești înalți demnitari străini vor fi văzut cu ochii lor ce e Romînia. Romînia pe care nu ni e rușine să o arătăm, oricît ar purta urmele unor suferinți pe care nici nu le-am provocat, nici nu le-am meritat. A cunoaște această țară după ce spun sau măcar după ce reprezintă în străinătate Romîni fără măsură la vorbă ca și fără valoare personală ori după injuriile unei anume prese, care uită că de mai mult timp se știe romînește și peste graniță, ea face injurie acestui pămînt admirabil și acestor oameni buni. Iar, cînd vine cineva la noi, îi putem spune fără teamă atîta : privește, ascultă și judecă singur ! & “ Și In Bucovina In țara plăcșilor și a fagilor, nu s’au ivit, se pare, până acum fruntași politici ca d-nii Sever Bocn, Romulus Boilă și Aurel Dobrescu. Din acest punct de vedere clar, moșia luii Ștefan cel Mare a rămas în urmă. In ce privește însă politica, slavă Domnului are și Bucovina un număr proporțional de respectabil de bărbați de stat și deci nu e de mirare că răzbufnesc și aici aceleași văicăreli, aceleași pretenții și aceleași violențe de limbaj ca și în Ardeal. Astfel la o adunare, care voia să fie o mare adunare populară, ținută Duminică la 6 curent, în Capitala Bucovinei, s’au formulat, după titlurile ce le luăm dintr’o gazetă în limba germană (independentă ?) următoarele desiderate: „Jos cu sistemele administrative balcanice“, „Bucovina Bucovinenilor“, „Contra extinderei nesocotite a legislalției din Regat“, „Contra aducerii unor funcționari superiori din Regat în Bucovina“. Daci același regionalism și '"aici ca și în Ardealul d-lor Vai, Mamin Am luat înadins notele de mai sus dintr’o gazetă minoritară cu pretenții de independență. De tonul oficiosului național-țărănist și al celui liberal din Cernăuți, nici nu mai vorbim. Cele două surate care se înjură reciproc, țigănește, merg țină’n mână când e vorba să înjure guvernul, țipând ca din gură de șarpe că guvernul d-lui Iorga tratează provinciile ca pe niște colonii africane. Dar sa revenim la chestiunea întrunirii. Ziarul german mărturisește că n’a fost ceva spontan, ci că expresia revoltei populare este opera unui comitet organizator. Cine este în fruntea comitetului ? Este veselul Dori (medant) Popovici. D. Dori Popovici a încheiat seria cuvântărilor făcând un expozeu în care cu cunoscuta lui obiectivitate, s’a plâns că guvernul n’a lăsat pe Bucovineni să intre în Parlament și că nu numai funcționarii superiori, ci până și măturătorii de stradă și pompierii au fost cărați din Vechiul Regat, iar un d. Hoștiuc, președinte al Asociației pensionarilor, în loc să se mărginească la apărarea intereselor pensionarilor, n’a lipsit nici el dela cunoscutul cântec că Vechiul Regat a trimis în provincii tot gunoiul ce criminală insultă la adresa atâtor magistrați și funcționari cinstiți, cari după război și-au ărăsit căminurile, pentru a alerga în provinciile realipite și a lua locul străinilor dușmani ,până-n ajun. Interesant este că populația chemată de comitetul poznaș amenința să scoată cu scandal și cu bătaie, din ședință, pe unul din aranjatori, d. dr. Sbiera, fost primar al Cernăuțului învinuit de administrație proastă. Era tocmai indicat să protesteze împotriva administrației de azi! Oratorii cari s’au perindat n’au cerut de fapt lucru mare: îmbunătățirea soartei funcționarilor și plata șefilor la timp, amânarea plății chiriilor, în același timp, reducerea impozitelor, dar și reducerea cheltuelilor militare. Domnilor din Comitet nu le trebuie „zornăit de pinteni nici zăngănit de săbii“; găsesc că se cheltuește prea mult cu aviația, și ei cred că Țara se poate ține mai bine fără armată bine echipată. Numai armatele de gură-cască de la întruniri, de agenți electorali și de agitatori fără scrupulă-și facă mendrele și Țara va fi fericită. Așa în Ardeal, așa în Bucovina și așa pretutindeni unde politicienii în loc să explice oamenii, greutățile ceasului de azi, pescuiesc în apă tulbite. I. CONST. DELABAIA ----------x£ji--------- In jurul desființării unei școli comerciale Un confrate s’a ocupat de cazul școalei comerciale elementare de băeți din Cluj, desființată pe ziua de 1 Sept. col. Comentariile făcute cu acest prilej arătau că autorul articolului nu cunoștea adevărul cu privire la această școală. Pentru lămurirea confratelui și a opiniei publice, arătăm aici motivul desființării acestei școli. Datele le-am cules de la ministerul Instrucțiunei, unde direcția învățământului profesional a întocmit un referat. In acest referat se spune : „Școala comercială elementară de băeți din Cluj a fost desființată pe 1 Septembrie 1931, pentru motivul că nu avea o populație școlară care să justifice existența ei. Efectivul era următorul: clasa I, 24 elevi ; clasa II, 14 elevi; clasa III, 4 elevi. Pentru acești 42 elevi, repartizați în trei clase și dintre care ultima avea numai patru, statul suporta o cheltuială amixală de 600 000 (șase sute de mii) numai cu salariile personalului“. -xMx- Silințele noastre și guvernanții de pomină Opoziția e prin definiție pesimistă. Guvernanții de ori, în special, cei cu budgetele formidabile, și ca sumă, și ca goluri, manifestă o dezamăgire care ar putea să fie impresionantă, dacă nu s’ar ști cât e de artificială. Intr’o formă în care mahalaua d-lui D. R. Ioanițescu se recunoaște cu ușurință, se azvârlă guvernului de tehnicieni insulte și trivialități, cu ușurința cu care, deunăzi, se înstrăinau bogățiile Statului, cu desinvoltura cu care, tot pe acele vremuri rentabile, se zvârleau comisioane cifrate cu zecile de milioane... Dar inspiratorii presei domnului Mihalache, sunt oameni de stat și fruntași ai unui partid „de guvernământ“. Vom lăsa neobservate grosolăniile, oricât ar fi vizibilă exuberanța cu care sunt debitate. Și le vom opri la argumente.* Nu vom reuși să aducem un budget echilibrat la 25 miliarde. D. C. Argetoianu se silește zadarnic, cred valoroșii eroi ai deficitelor enorme, să aducă regulă, în haosul și în ruina budgetară pregătite cu atâta competență de guvernul trecut, mai ales de guvernul trecut. Din chiar cifrele budgetelor guvernului de pomină, aduse în discuția anonimului național-țărănist care e și un nepriceput, se vede că în 1931, budgetul Maniu era de 35 miliarde! In afară de cel al regiilor autonome, care umfla aceste 35 miliarde cu încă 18 miliarde! Depresiunea prețurilor era evidentă, sărăcirea producătorilor, notorie. Massa birnicilor nu mai putea să răspundă unei fiscalități nebune și pe alocuri anarhice, menținând și impunând împotriva legilor și angajamentelor formale admise de Stat. Piețele de consum erau din ce în ce mai slabe. Rezervele mondiale de cereale erau formidabile. Criza de consumație, deci criza producătorului, era un fenomen evident, chiar pentru cei cu vederea scurtă. Numai guvernul național-țărănesc, dominat de savantlâcul eftin al gălăgiei, menținea budgetul din 1930, sporindu-l prin regiile risipei autonome, la peste 53 miliarde!! Iar în privința sporirei funcțiunilor și salariaților, a avut o politică dominată de tendințele criminale ale electorilor, și de disprețul scandalos al banului public. * Domnii aceștia, ne dau astăzi, lecții... Au curajul să se îndoiască de budgetul restrâns, și să creadă că guvernul va năpăstui pe funcționarii de carieră... Politicianii faliți, Boilii și escursioniștii permanenți, agramații ulițelor și demagogii risipitori, în, atitudini de critici... Spectacolul e penibil. De ce provoacă lumea, politicianii tuturor provocărilor ? Conferința interministerială a aviației — Vânătoarea de la Balotești. Recepția de la castelul Mogoșoaia — In cursul dimineței de eri, distinșii oaspeți veniți in Capitala noastră în vederea conferinței interministeriale a aviației, au vizitat, conduși de d-na și d. Valentin Bibescu, parcul și împrejurimile castelului Mogoșoaia. La prânz a avut loc, în pridvorul castelului dejunul la care a participat și Principele Nicolae. După amiază, oaspeții, împreună cu Principele Nicolae au pornit in automobile spre moșia Balotești, unde a avut loc o vânătoare de epuri și fazani. Tot timpul miniștrii străini și-au manifestat încântarea față de frumusețea peisagiilor românești de toamnă. LA ȘCOALA ITALIANA Dimineața, d. ministru al aviației italiene Balbo, a plecat de la Mogoșoaia la București unde a vizitat școala italiană din strada Luigi Cazzavillan. Aci a fost întâmpinat de numeroși membri ai coloniei italiene din Capitală. Secretarul fasciei, d. Tazzi i-a urat bun sosit. Luând cuvântul, d. general Balbo a rostit următoarele: Venind la București am statsfacția să găsesc colonia italiană strâns unită. Acesta este adevăratul mod de a-ți servi patria. In ultimii cinci ani am călătorit peste mări și țări, am ajuns de pe malurile Mediterane până la coastele Pacificului. Oriunde am fost am găsit italieni. Națiunea noastră se întinde peste tot și oriunde ajunge aduce cu ea civilizația romană. Oriunde se află un italian este și o patrie. A trecut vremea când Italia era mică și când conaționalii noștri trebuiau să-și ascundă naționalitatea. Trebue dar cu toții să ne servim patria. Noi aviatorii purtăm culorile ei peste ceruri, voi o puteți servi prin muncă. Suntem un popor care de curând ne-am ridicat ca una din marile puteri ale lumii. Noi nu avem însă dorința să facem cuceriri. Noi vrem să progresăm și să contribuim la binele patriei prin muncă, și prin pace, în bună înțelegere cu celelalte națiuni. Cer tuturor italienilor din lume să fie uniți pentru mărirea patriei lor. Scopul ducelui va fi împlinit numai atunci dacă toți vom fi alăturri de el”. RECEPȚIA DE LA CASTELUL MOGOȘOAIA La 10 seara, s’a oferit oaspeților de către d-na și d. Bibescu, o recepție în castelul Mogoșoaia. Parcul și castelul au fost luminate feeric. Țarani și țărance, în port național au umplut aleele parcului, cu făclii în mâini apoi în sunetele unei fanfare muzicale, au executat fel de fel de locuri românești______________ In afară de oaspeți, au participat la recepție.: d-nii Nicolae Iorga cu d-na. C. Argetoianu cu d-na. Vasilescu-arpen cu d-na, general Ștefănescu Amza cu d-na. Ionescu Sisești cu d-na. Vâlcovici cu d-na. Puaux, ministrul Franței cu d-na. Palairet, minstrul Angliei cu d-na, Kirschholfes, însărcinatul de afaceri al Germaniei, Pasetti, însărcinattul de afaceri al Italiei, d. Munteanu Râmnic cu d-na, Tangal, Aristide Blank cu d-na, general Cihosky cu d-na, general Lăzărescu cu d-na, Grigore Gafencu cu d-na, colonel Paul Teodorescu, colonel Palase, atașatul militar al Franței cu d-na, Distidonne Costel, Gatosky cu d-na, Trancu-Iași cu d-na, Victor Cădere cu d-na Van Saanen, Meridi, general Tedeschini, colonel Negrescu cu d-na, Salardi cu d-na, Paul Rabatel, colonel Pinnat, lt. Colangeli, maior Știubei cu d-na, maior Argeșanu cu d-na, maior Em. Ionescu cu d-na, colonel dr. Anastasiu, colonel Enescu, maior Burduloiu, d. N. Georgescu, secretar general al Monitorului Oficial, deputat cu d-na, d. Pantini Șeicaru deputat cu d-na, d- T Devechi, deputat, maior Ermil Gheorghiu, ing. Zamfirescu, d-rele Catargi, Smaranda Brăescu, căp. Bănciulescu, secretarul Aero-Clubului cu d-na, colonel Marinescu cu d-na, maior Cernescu cu d-na, căpitan Pantazi cu d-na, lt. Papană, misiunea militară italiana, ofițeri aviatori din garnizoană, etc Recepția a luat sfârșit la ora 2 noaptea. --------x U ---------- D. Grandi invitat la Washington Roma, 12 (Rador). — Agenția „Stefani“ anunță : D. Grandi, ministrul de externe al Italiei, a primt pe d. Kirk, însărcinatul c afaceri al Statelor Unite, care ia remis din partea d-lui Stimson, secretarul Departamentului de stat, uni mesagiu conținând invitația adresată de guvernul american d-lui Grandi de a face o viztă la Washington D- Grandi a mulțumit și a rungt pe însărcinatul cu afaceri să anunțe pe d. Stimson că acceptă bucuros invitația și va pleca în Statele Unite în cursul primei jumătăți a lunei Noembrie. * Roma, 12 (Rador). — D. Grandi se va îmbarca la 7 Noembrie plecând la Washigton. Ministrul de externe va rămâne numai trei zile în Statele Unite, unde va discuta cu d. Hoover și cu guvernul american problemele actuale de politică internațională. * Alt stat care părăsește etalonul aur Londra, 12 (Rador). — Deși nu s-a dat nici un comunicat oficial până în prezent, agenția „Reuter‘‘ crede a ști că statul Rodesia de Sud (Africa de Sud), a părăsit etalonul aur. Aurul din România de Victor Stanciu 4) In minele romane găsim scări făcute din câte o tulpină de stejar, găsim ciocane de piatră și bronz, resturi de ale roatelor cu cari ridicau apa din mină și cari seamănă foarte mult cu roatele de apă ale zarzavagiilor horticultori, găsim piulițe în cari mărunțeau și amalgamau ,aurul, găsim lampe primitive în cari ardeau grăsimi și luminau bezna subterană Dar cât de greu trebuia să fie minieritul, în aceste condițiuni. Caracteristic pentru puterea de concepție romană este „Cetatea*’ cea mai însemnată exploatare minieră din vremea Romanilor. Deasupra Roșiei de lângă Abrud se ridică Cetatea, un fost vulcan, în al cărui crater a încremenit lava fierbinte. Pături de cenușă și lavă din cari este zidit corpul vulcanului zac jur împrejurul vârfului și simt șerpfuite de cărările cari duc din sat spre locul minelor rămâne piatra mărumțită „făinurile” cum îi zic Roșienii ocupă întreg terenul. Nimeni nu crede că partea cea mai mare a acestora e fărămizită, de mână omenească, și că se poate culege din ea fluturașii de aur brodați pe piatră. După câteva cotituri drumul nostru se sfârșește înainte „porții cetății”. Stânci golașe se înalță spre cer găurite de porți și tereștrii în cari nimeni nu a pândit cu arma să vie dușmanul, sunt tunelurile prin cari minerul roman urmăria filoanele aurifere. Pentru ca să nu fie nevoiți să lucreze la lumina oarbelor opaițe. Romanii au prins să sape în vârful muntelui și să facă o căldare uriașă, îndepărtând tot materialul din interiorul acestui munte. Omul se pierde în mulțimea stâncilor ce parcă stau să se prăbușească cu coridoarele lor cu tot, dându-și impresia unei zidiri ciclopice cu zeci de etaje. Pietri prăbușite ocupă fundul clădirii și închid drumul spre interiorul pământului spre care s’a îndreptat minerul. Dacă Jules Verne ar fi cunoscut Cetatea noastră, ar fi început călătoria spre centrul pământului din acest loc. Partea de către răsărit are cu totul aspectul unui zid de cetate ciuruit de gloanțe. In „stolna’’ din stânga acestui zid mai vine și astăzi băeșii săraci din Roșia să încarce desagii din spatele calului cu piatră, pe care o macină în părul Roșiei ce curge la poalele Cetății. Nimeni nu-i întreabă dacă au sau nu dreptul să ridice piatra din acest loc- Dar probabil simt ei, ca urmași ai vechilor romani, că au mai mult drept să ridice câțiva desagi de piatră de aici decât Árpád, după numele căruia s’a numit în trecutul apropiat această stemă-Cu cât, te îndrepți .mai mult în timp și spațiu de Cetate cu atât simți mai puternic măreția operei romane. Casele albe, ale Roșiei, cu bisericile ei cu turnuri roșii, cu morile ei de piatră șiruite de-a lungul văii șerpuitoare par niște jucării de ale piticilor ce i-a lăsat urmașii în culcușul lor. Când am ajuns în ulița mare, pare că ■ simțim și mai isbitor contrastul dintre cetatea ce stă de pază acestui sat și între așezămintele omenești. In „ulița” mare, ca în toate „ulițile’’ din Roșia găsim șteampurile — morile de măcinat piatra auriferă. O roată de apă cu un „fus’’ lung, pe care sunt fixate câteva pene numite bobâie”. In fața acestor bolcâie sunt săgețile, stâlpii de lemn perpendiculari, cari cu băncile lor — pene de lemn bătute în săgeți, se prind de ,,bolcâie’’. Săgețile sunt astfel așezate că prin rotirea roții sunt ridicate 30—50 cm. în sus și lăsate apoi să cadă în piulițele cari sunt la partea de jos a săgeților. Piulițele sunt săpate într’un trunchiu de lemn tare și au în partea de jos „bocuri” de fag pe cari cad săgețilei, înarmate la călcâiul lor cu o cremenci sau chiar cu o placă, oțel. In piulițe se pune „măeijdȘul ’ — piatra auriferă. Apa învârtind roata pune în mișcare săgețile cari pisează piatra până o fac „făină’’. Aceste făinuri conțin aurul ce trebue separat de piatra stearpă. Cum aurul este unul dintre cele mai grele metale, separarea se face destul de ușor. Făinurile sunt ridicate de un șuvoiu de apă, care pe scândurile înclinate pe care curge, numite „hertie” lasă aurul mai greu în partea superioară a acesteia, dar piatra mai ușoră călătorește mai departe, la gârlă. Fiindcă, nici aici nu este altfel decât în viața omenească, Aurul mai greu rămâne în adâncurile piulițelor și ’n prima parte a hertiei- De aici se culege și se amalgamează cu mercuriu; se obține astfel un metal alb, amalgamul de aur; acesta pus în un cuptor special la căldură de 360 ° mercurul se evaporează și aurul rămâne curat; astfel aurul în foc se lămurește. CVa «rmnj " Activitatea antinațională a unui înalt prelat <— Circulara Episcopului Alexatarus Rusu — Eparhia greco-catolică a Maramureșului, acea regiune izolată din punctul de vedere național-românesc și pe care a putut-o păstra neînstreinată numai concordatul încheiat cu Roma pentru promovarea bisericei Unite, are astăzi nenorocul de a fi păstorită de un înalt prelat, care nu numai că nu-și înțelege datoria sa de cleric dar procedează astfel ca și cum ar fi însuflețit de sentimente anti-românești. Următoarea circulară a acestui prelat, reprodusă de ziarul „Carpați‘‘ din Brașov face dovada ciudatelor concepții ale conducătorului sufletesc de la Baia ISVOARE PENTRU PREDICI „Cu plăcere anunțăm veneratului cler e parohial ca M. On. Dr. Coloman Bakkayi, parohul rom. Catolic din Băița, considerând greutățile de azi ale vieții, oferă fraților preoți, cu preț , de jumătate lucrările sale: „Vasárnapi és ünnepi lezke“, „Népies evangéliumok magyarazata“, „Római katolikus katekizmus“... Prima are 460 pagini și să oferă cu 50 lei iar două în format mai mărișor, are 420 pagini și să oferă cu 60 lei. Ambele aceste lucrări scoase de autorul înzestrat cu o mare experiență pastorală prin anii 1925—o îmbie oricărui preot cunoscător al limbei maghiare, bogate izvoare pentru predici ajutându-l în această principală îndatorire a slujbei sale de păstor al sufletelor... Baia-Mare, la 31 August 1931. No. 2849—1931. ALEXANDRU m. p. Episcop“ Cel care semnează această circulară pentru răspândirea literaturii maghiare în părțile cele mai expuse ale românismului și tocmai acolo unde se cer mari sforțări spre a reînvia graiul strămoșesc este Episcopul Alexandru Rusu, care a avut un rol trist în luptele ce au înveninat și au frământat primele timpuri ale Unirii. Este acela care a îndemnat poporul să nu participe la încoronarea primului rege al României întregite și care, în calitate de înalt prelat greco-catolic a disprețuit portul acestei biserici îmbrăcând o rasă de călugăr franciscan și revoltând astfel chiar pe clericii bisricii Unite. Nădăjduim că ierarhii acestui cprelat vor lua măsuri pentru ca sentimentele românești să nu fie sfidate prin acte ca cele cuprinse în documentul de mai sus. Chemai Pașa grațiază... De curând, președintele Republicei turcești, vestitul necredincios, Chemal Pașa. Albanezul june turc de odinioară, a fost adus în stare să ierte de pedeapsa cu moarte pe căpitanul Sabri_ Bei, fapt pe care-l încuviințează o lume întreagă. Căpitanul Sabry- Bei a fost trimis in anul 1914 la Londra să iivețe meșteșugul D viaturicesc. La isbucnirea fasboiului mondial s-a înrolat ca simsplu soldat în armata englezească și a luptat până in 1918 pe fron Iiul francez. Din pricina vredniciei, sale a ajuns Colonel. Pentru că însă țara sa, târziu mult după ce intrase el în armata englezească, a declarat război alăturea de puterile centrale, puterilor înțelegtorii. Sabry-Bei a fost osândit , în „ contumacie“, la moarte de către curtea marțială turcească, pentru „ crima de înaltă trădare. De aceea , după sfârșitul războiului și-a văzut de treabă în armata engleză. E Asta, până in 1923, când i-a venit. I vestea că mama sa, bătrână, s’a îmbolnăvit și duce cea mai cumplity lipsă. Un prieten al său, un căpitan I l-a dus cu un distrugător de torpile, pană la coastele.. Asiei mici I intr’o noapte neguroasă în o Iland a ajuns în cuprinsul Turciei. In primejdie de a fi prins și I spânzurat, s’a furișat el dibaciul până’n satul mamei sale. Acolo, I necunoscut, căci făcea ■pe sluga I mamă-sii, a trăit opt ani încheiați. I La aceasta a fost de mult ajutor și faptul că vecinii mamei sale se fereau de mătușe din pricina oisândirii fiului său și o dispreț luiau. Pe la sfârșitul lui August I mama sa a murit și la inmormântarea ei, n’a mai putut ține secretul și sa dat el însuși pe fată. a fost cercetat și a mărturisit că nu e servitorul ci fiul iubit al mamei sale este el. A fost arestat. Dar Icarul Ga,zi-ul Chemai a auzit de acest tragic episod a poruncit ca Ihabry Bei să fie adus înaintea sa. I — De trei ori, i-a zis Chemai, II!Ț ai Pus viata în primejdie, a I data in războiul balcanic pentru I Turcia apoi pentru Anglia pe frontul de Vest. In sfârșit a treia seara, vreme de opt ani de zile , pentru mama dumitale. Și pentru că eu nu știu, dacă pentru I j mama mea, pe care mi-am iubit-o , cu o deosebită căldură, aș fi avut curajul ca în împrejurări ca acelea prin care ai trecut dumineata, să vin în Turcia, te grav fier. Chemai strânse prietenos M I mâna ofițerului. Este cel dintâi B I caz când o osândire la moarte a B unui turc care a luptat în râs- Bboiul mondial împotriva Turciei B a fost ridicată. Sabry-Bey a fost primit în armata turcească ca ofițer activ cu gradul de maior. B Chemal Pașa e și el naționalist I și știe filozofia naționalistă că B fapta frumoasă a unui fiu al na Iiei se răsfrânge nu atât asupra l lui cât asupra nației lui fl LORDUL AMULBEE ministrul aviației britanice D. ITALO BALBO ministrul aviației italiene D. DAMESNIL ministrul aviației franceze Celebrul aviator COSTEL O. G. VALENTIN BIBESCU %