Oglinda Lumii, 1923 (Anul 2, nr. 1-52)

1923-03-24 / nr. 12

178 OGLINDA LUMII Una din urmările sociale ale marelui războiu a fost, pe lângă o eflorescență de milionari, crearea unei clase noui—foarte numeroasă: aceea a sărăciților. Aristocrați, artiști, membri ai marei burghezii — oameni cari cunoscuseră luxul—astăzi trăesc aproape în mizerie. Se străduesc acum să-şi câştige existenţa — şi truda le e foarte grea, pentru că n’au fost pregătiţi pentru lupta pentru traiu. Printre ţările unde vechea societate a fost zdruncinată până la prăbuşire, locul întâiu îl ocupă Rusia, Austria şi Ungaria. In această din urmă ţară, pletora sărăciţilor e enormă. 250.000 foşti funcţionari publici sunt muritori de foame. Numărul foştilor ofiţeri, lipsiţi de orice mijloc de existenţă e deasemenea foarte mare. Prăbuşirea coroanei ungare a ruinat pe rentieri şi profesiunile liberale. Şi, în lupta cu mizeria, se văd aristocraţi, artişti, avocaţi, magistraţi, foşti ofiţeri, apucându-se de tot felul de îndeletniciri. Aşa, d-na Emilia Markus, cea mai mare tragediană maghiară, exploatează o săpunărie. O altă actriţă, d-na Eugenia Delladonna a deschis un salon de maniculă. Marea primadonna Ilka Palmay, care prin măritiş devenise contesa Kins-„Moş Robert”, preşedintele Clubului Sinucigaşilor din Budapesta. „Oncle Robert”, fondateur du „Club des désespérés” a Budapest. „Onkel Robert”, Gründer des „Clubs der Verzweifelten” in Budapest. ky, ţine o pensiune pentru streinii cari rămân temporar la Budapesta. Contele Albert Apponyi a înfiinţat o agenţie de jurnalism. E corespondentul ziarului ,,Volkstimme”, organul coloniei germane din New-York şi e plătit cu 80 dolari de fiecare articol ce trimite. Contele Hipolit Csáki Palavicini, fost consilier imperial şi regal, s’a însurat cu o modistă, a cărei prăvălie o conduce el în persoană. Baroneasa Dora Banffy a deschis un magazin de mode cu atelier de croitorie unde toate vânzătoarele şi lucrătoarele sunt numai dame şi domnişoare aparţinând vechei nobleţe. Contele Carol Maglath a deschis un biurou de comision. Un fost consilier la Curtea de apel, Peter Reich, s’a angajat vânzător la o librărie. Câţiva foşti înalţi funcţionari ai ministerului de externe lucrează într’o fabrică de mobile. Contele Matavovszky a deschis o fabrică de covoare, unde lucrează vreo 300 intelectuali. Mareșalul Arpad de Tamassy s’a făcut tâmplar. Un alt mareșal ocupă un post subaltern la o bancă. Generalul de corp de armată Koevess s’a făcut negustor angrosist. Un locotenent-colonel s’a făcut guard silvic. Un locotenent a intrat ucenic la un tinichigiu. De o notorietate deosebită se bucură un fost ofiţer, căruia i se zice „Moş Robert”, care a fundat un „Club al desperaţilor” pentru toţi aceia cari, sătui de viaţă, vor să se sinucidă şi numărul membrilor acestui club creşte zilnic. Conform ultimului articol din statute, „Moş Robert” se însărcinează să se ocupe de familiile sinucigaşilor. Urmările sociale ale războiului Armata sărăciţilor. — Un club al sinucigaşilor Săptămâna la Români, nu putem decât regreta că, în timpul dospirii aluatului din care urmează să ia forma definitivă Europa ieşită din războiu, România se găseşte în prada unor adânc dăunătoare frământări interne. Aşteptăm pogorârea acelui cu atâta înfrigurare invocat sfânt duh patriotic, care să lumineze minţile şi din taberele astăzi în luptă fratricidă să facă un puternic bloc românesc întru apărarea drepturilor româneşti în negocierile pentru stabilirea statului internaţional. Pacea cu Turcia — care se va face cu concesiuni din partea Angliei — ne interesează de aproape. Nu ne poate lăsa indiferenţi nici procesul chestiunii Ruhr —, recte chestiunea reparaţiilor, din cari ni se cuvine şi nouă o cota-parte. Un interes real prezintă pentru noi şi conflictul ruso-polon, pe tema regimului Galiţiei Orientale. Atâta vreme cât va există o suprafaţă de frecare între Rusia şi una din ţările vecine cu Republica Sovietelor, avem datoria de a fi vigilenţi, pentru că nu se ştie ce complicaţiuni pot ieşi. Concluzia reflecţiunilor noastre va fi însă încheierea cuvântării unuia dintre oratorii întrunirii de Duminică: să dispară zavistia şi să fim pururea Românii Soluţiile jocurilor Au deslegat numai problema de aritmetică şi transformarea de cuvinte. Bucureşti. — A. Focşaner, Em. Ionescu, Otto Mudrovici, P. Grünberg, Mimy Mladenovici. Dorohoi. — Moritz Cohn. Roman. — Schaechter Aron. Sinaia. — Tomescu şi Toma Calista. Zimnicea. — Grigore T. Demetrescu. Au deslegat combinaţia de litere şi transformarea de cuvinte: , Bucureşti. — Lică Sandu, Hirsch David, V. Moarcăz, Lotar Dattekremer. Alexandria. — Vasile Ionescu-Barbu, Valentina I. Nicolescu. Bârlad. — Blecher Mendel. Bacău. — I. Cismaru, Samin Marcu, M. Kendler, Marcus I. Brăila. — Oanea Eugenia, Mocăniţă Petrică, Necşulescu M. Costică. Câmpina. — G. G. Dumitrescu, Stănescu N. Teodor. Caracal. — Elena Uişor. Călăraşi. — N. V. Georgescu-Graur. Constanţa. — Pomeraniz I. Fălticeni. — Leon Korn. Focşani. — Graur St. Ştefan, Ştefania Zlatovici, L. P. G. Popescu, I. Lelicu, Aurelia Lazarovici. Galaţi. — Graur A. Solomon, Rodică Dobrescu. Iaşi. — Dănuţă Romeo, Emil Smolinsky. Lucăceşti-Băcău. — Ion B. Codreanu. Ploeşti. — V. Popescu. R.Sărat. — Marcel Schlesinger. Sibiu. — Ioan Lungu. Silistra. — Sami Mehmet Raif. Tarutino. — S. Rosenberg. Vaslui. — Samy Fischer, Octav Mahulschi. Zimnicea. — Jean Calottă. Au deslegat numai problema de aritmetică şi combinaţia de litere. Bucureşti. — Luca Relli, Alex. C. Voinescu, Petre Ştefănescu. Craiova. — Leon Schargel, Madoros I. Ion. Piatra N. — F. Filip. Au deslegat numai combinaţia de litere. Bucureşti. — Aroneanu Lupu, Gh. Florescu, Feinmann Lazăr, Marys Candel, Theodora Mavrogheni, Cornelia I. Opriţă, Steriu Paula. Galaţi. — Bercovici Teodor, Marioara A. Panaitescu, Eufrosina A. Panaitescu. Huşi. — A. Delavoloseni. Iaşi. — Juster Manoil. Au deslegat numai problema de aritmetică. Bucureşti. — Toma Ionescu „vânzător şi cititor al acestei reviste”, G. Coman, Simon Leibovici. Bacău. — F. Zogher. Cucova. — M. Segall.