Opinia, ianuarie 1898 (Anul 1, nr. 199-222)

1898-01-14 / nr. 208

ANUL I No. 208 Numărul 10 Bani ABONATEXTELE ncep la 1 şi 15 ale fiecareî luni şi ac plătesc totd’auna înainte la Iaşi la Casa Administraţiei Injudeţe şi streinătate prin inunluie poştale Un an in ţară 30 lei, in strainătate +0 lei Şase luni 1* * * * 2*1MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ administraţia No 43. — Strada Goliei —No. 42 Numărul 10 Bani ANOCINÎILE în Iaşî şi judeţe se primesc numai la Administraţia In străinatate, direct la administraţie şi toate oficiile de publicitate Anunciuri la pag. IV .... 20 b. linia „ „ „ III .... 40 „ „ Inserţiile şi reclamele . . . 50 „ „ Un număr vechi şi 30 bani REDACŢIA No. 42— Strada «oiţei—No. 42 Vag f " S» Ministerul de Interne Aşteptăm de două ani debutul partidului liberal şi de doi ani aşteptăm zadarnic. De nicăiri nu se înseninează cerul colectivităţii —din potrivă, de pretutindeni se ridică nori cari întunecă orizontul d-lui Sturdza. De la o vreme, partidul liberal, care în opoziţie dedea pilda unirea celei mai desevîrşite, s’a dumicat aşa fel, la guvern, încît diferitele hîrburi scăpate din naufragiu prezintă aspectul unor bande rătăcite cari se învârtesc în loc pentru a regăsi punctul de plecare. In această situaţie, d. Sturdza, desnădejduit, ’şi a adus aminte de vechile legături dintre d-sa şi rosleţii cari ’i au jurat peirea, şi a făcut un apel desperat la unirea tuturor elementelor cari au oarecare afinitate cu cei rămaşi credincioşi steagului. Se vorbeşte de împăcare — şi unele gazete din Bucureşti jubilează deja la perspectiva că In fine partidul liberal va intra In scenă cu forţele-i întregi pentru a da măsura puterei sale de întrebare guvernamentală. Ideea d-lui Sturdza de a chema sub arme pe toţi membrii valizi spre a face încercarea definitivă a destoiniciei sale pentru guvernămînt ne bucură pe noi mult mai mult decit însăşi pe liberali. Starea de pînă azi a colectivităţii era de două ori vătămătoare: întîiu, fiiindcă oprea în loc, şi pentru un timp nedeterminat, mersul înainte al trebilor statului şi curma, cu chipul acesta, procesul de desvoltare pe care şi-l imprimase tatei regimul precedent; şi al doilea, pentru că reducea opoziţia la rolul enervant de spectatoare pasivă a unei privelişti demoralizatoare. Eventualitatea unei probabile reîntregiri a colectivităţii ne surîde, deci, pentru că, pe lingă impulsul, ori în care direcţie ar fi, ce s’ar da maşinei statului cînd toate energiile s’ar exercita in acelaş sens — ni s’ar da şi noua putinţa de a interveni într’o situaţie lămurită şi a ne spune cuvîntul asupra activităţii guvernamentale. Un regim nul, cum era regimul colectivist pînă acum, era mai prejos de orice critică — de aceea opoziţia nici n’avea cum să se afirme pînă azi. Trebuia ca guvernul să înceapă a trăi, pentru ca, uzîndu-şi mijloacele de trai, să slăbească în mod natural şi în mod natural să meargă către sfîrşitul neînlăturabil al organismelor vii. Altfel, dezarmată în faţa cadavrului, opoziţia ar fi urmat să aştepte multă vreme în neacţiune pînă ce ar fi intervenit un alt factor constituţional ca să ridice hoitul să şi cureţe terenul. Dar se împacă liberalii? Aceasta e problema de a cărei soluţie atîrnă noua orientare şi a guvernului şi a opoziţiei. Părerea generală e china. Toate frămlntările la cari asistăm nu vor duce de cît la o şi mai mare slăbire a formaţiunei de la putere. Grupurile cari duc resboiți de moarte în potriva d-lui Sturdza nu s’au deslipit, ci s’au rupt de la trunchiul comun —şi loviturile duşmăneşti ce ’şi au administrat reciproc cu egală ardoare au lăsat răni adînci cari vor singera pururea. Şi lupta aceasta, în care toţi soldaţii au căzut învinşi, se suspendă dar nu se curmă— şi se suspendă pentru că combatanţii nu mai pot sta în picioare. In aşa condiţii, nici vorbă nu poate fi de pace durabila, ci cel mult de un armistiţiu. Dovada ? E simplă şi evidentă. Liberalii, cari nu se stimează şi nu se respecta, s’au despărţit adînc şi s’au despărţit pe chestii de persoane. Se urăsc oamenii aceştia cu o cordialitate surprinzătoare. Nimic nu lipseşte mai mult în tabăra colectivista decît stima şi buna credinţă. Aceasta explică grija fiecăruia dintrînşii de a lua, în potriva celorlalţi, garanţii adesea ofensatoare. Motivul neînţelegerii azi este ministerul de interne. D. Sturdza’şi-l rezervă, d. Aurelian îl revendică şi d. Eleva îl dispută pe faţă. Acesta este semnul evident că grupările vor supremaţia, prin urmare puterea, iar nu împăcarea sinceră şi desăvârşită. • A Tenacitatea cu care ministrul preşedinte se agaţă de portofoliul internelor, învederează dorinţa l de a avea cheia maşinei guvernamentale pentru a preveni la tot momentul încercările de rea credinţa ale eventualilor amici;—şi ardoarea cu care disidenţii urmăresc dreptul de a numi prefecţi, dovedeşte indiscutabil scopul pe care-l urmăresc în noua lor tactică. Socoteala e lămurită: cine va avea ministerul de interne, va avea puterea —şi cum toate grupurile vor puterea, toate vor acest minister. De aceea d. Sturdza, fericitul posesor al talismanului, va sfîrşi prin a renunţa la concentrare spre a păstra pentru sine portofoliul care face obiectul dorinţei tuturor. Şi din sgomotul de concentrare care ne asurzeşte de cîteva zile, nu va rămîne, ca fapt concret, decît o ştirbire şi mai adîncă în prestigiul guvernului, care, provocînd tratativele, î şi a mărturisit însuşi neputinţa. In contra tuturor acestor prevederi şi în contra logicei celei mai elementare, dorim, totuşi, ca dezertorii se reintre în rînduri pentru ca partidul liberal să’şî facă în fine debutul. In acest caz, cu totul improbabil, am avea cel puţin începutul sfîrşitului. G. Rădulescu. EDIŢIA DE SEARA IAŞI — MERCURIU IANUARIE, 1898. Iluminarea Iaşului cu electricitate LISTELE ELECTORALE Formarea listelor electorale are anul acesta o deosebită însemnătate. Chiar dacă nu se vor întâmpla alegeri neprevăzute, în Noembrie viitor vor avea loc alegerile generale comunale pentru toată ţara. Deşteptăm din timp pe toţi concetăţenii noştri, că cei ce au drept şi nu sunt înscrişi să ceară înscrierea din vreme, iar acei cari sunt înscrişi, să observe la timp, atît în listele provizorii, cit şi în cele definitive, dacă înscrierea lor a fost menţinută. Cei interesaţi, atît pentru lămuriri, cit şi pentru apararea drepturilor lor în caz cînd ar fi nedreptăţiţi de autoritatea comunală, se pot adresa la redacţia „Opiniei1" în orice zi de la 10—11 jum. a. m. O statistică a „Maternităţei“ Avem sub ochi o statistică foarte importantă , o dare de seamă complectă pe timp de 15 ani asupra mersilui „Institutului Gregorian“, a institutului unde mizeria se întîlneşte cu fructele vieţeî destrăbălate. Broşura se datorează domnului profesor doctor V. I. Bejan, medicul primar al Maternităţei şi este făcută pe datele de la 1883 pănă la 1 Ianuar 1898. La 1 Ianuar 1883 se aflau în Institut 316 copii ; de la acea dată și pănă la 1 Ianuar 1898 au intrat 1671; au părăsit intitutul de la 1 Ianuar 1883 —1898, 479 copii; au murit în acest interval 1267 copii; se află actualminte în căutare 241 copii. * Asupra leluzelor şi a operaţiunelor executate, statistica arată aceste cifre: în Noembre 1882 se aflau 11 femei lehuze, de la acea dată şi pănă în 1898 au intrat 3044; au părăsit institutul de la Noembre 82 şi pănă la începutul lui 98 , 2963, moarte 13,„rămase 19. In ce priveşte operaţiunele, s'au executat: 1 cesarotomie, 1 lapratomie, 88 aplicări de forceps, 44 versiuni, 40 embriotomii, 35 extrageri manuale a felului, 64 extrageri a placentei, 20 tamponaje. De la 1882—1898 s'au născut 2519 copii; 2098 au eşit, 415 au murit şi 7 se află actualminte în căutarea institutului. De la 1883—1897 im număr de 179 de eleve au terminatcursurile şcoalei de moşii şi 9395 consultaţiuni gratuite au fost date. * Autorul statisticei se ocupă apoi de modul cum a găsit Maternitatea în 1882, cînd a intrat medic primar. Condiţiunele igienice lăsau foarte mult de dorit pe atunci. Am extras aceste cîteva date şi asupra lor promitem a ne da cuvîntul într’un număr viitor. Starea luî Gladstone Im urma ştirilor alarmante respindite de unele ziare engleze asupra sânătăţei marelui om de stat care actualmente se află la Canne.«, familia lui Gladstone a adresat următoarea telegramă: „D. Gladstone nu sufere de nici-o boală anume; starea lui de slăbiciune provine «rin vrrsta înaintată-. Cu toate acestea e sigur că familia e foarte îngrijită: fiica bătrinului om politic, miss Hélène Gladstone, care rămăsese In Anglia, a fost chemată In grabă pe lingă tatăl ei. ACTUALITĂŢI Arderea lui Zola Oricum am considera împrejurările de actualitate se petrec ciudate și nostime întîmplări la Paris. Articole, broșuri, polemice, pamflete— nu sunt decît platonisme pe lîngă propaganda de fapt ce se face din partea tinerimei pururi doritoare şi dătătoare de acuzaţii. Intre cele mai interesante manifestaţii din ultimile zile este fără îndoială arderea în efigie a lui Zola. Romancierul popular al „Parisului» a fost atacat cu toată violenţa ce se putea dezlănţui asupra îndrăzneţei lui în asemenea complexe împrejurări: Drumont Va calificat de „ramolit“, Rochefort Va taxat „bestial pornograf“, Gassagnac l’a numit „infam“, Millevoye l’a condamnat la moarte şi zeci de oraşe sau „conspiat“. Dar nimic nu e mai interesant ca intima manifestaţie—acea a elevilor—care au dat foc lui Zola în efigie pe o piaţă publică a Parisului, în mijlocul unei mulţimi imense ca acea pe care o zugrăveşte scriitorul în Paris stînd împrejurul guilotinei ca să vadă moartea anarhistului salvat. Şi elevii de şcoală, rezolvind marea problemă care agită republica, priviau icoana luptătondui bătrîn pierind în flăcări ispăşitoare. FEMEI CONTRA UNGURILOR Femeile şi fetele saşe din Transilvania au inceput o vie agitaţiune contra proiectului de maghiarizare. Un număr mare de dame distinse, stabilite in Sibiu, s’au pus in capul mişcărei. Ele fac propagandă în scopul de a aduna semnături pentru o adresă de protestare care va fi predată împăratului. Adresa a fost subscrisă de mai multe mii de femei şi de fete din toate colţurile Transilvaniei. In ziua de 10 a. c. o deputăţie de dame a plecat la Viena. Damele se vor presinta monarchului, vor predă adresa şi vor cere şi în mod oral ca împăratul să nu promulge legea asupra maghiarizărei numelor oraşelor. -------- ■«-nimirmrm— —---------- Camera, a votat erî concesiunea încheiată între «‘«»miaua Saşi şi Continentul Gesellschaft «in Nürnberg, pentru iluminare.* Iașului cu lumină electrică. * Sistemul de iluminare va fi cu cable aeriane. Pentru fiecare loc se va plăti 8 bani. Dacă sumele pe cari societatea concesionară le va încasa de la particulari vor trece peste 200 mii lei anual—comuna va percepe 8% din aceste venituri. * Să amintim că concesia a fost votată în şedinţa consiliului de la 8 Septem 1897. Depeşe Urgente Firul telegrafic a fost extrem de nervos în zilele din urmă. Povestea cu concentrarea liberalilor a stimulat pînă şi verva corespondenţilor cari nici la şease luni o dată nu deschid gura. Din pricina aceasta a trebuit zilnic să tragem ediţii speciale ca să înregistrăm toate ştirile cari ni s’au comunicat urgent din capitală—şi coşul redacţiei geme de telegramele al căror conţinut a bracadabrant bresa logica şi bunul simţ al meticulosului nostru secretar de redacţie. Voia da cititorului, ca să priceapă cită perspicacitate ne trebue pentru a evita ridiculul, cîteva din depeşite contradictorii pe cari le am primit din Bucureşti cu menţiunea urgentă—şi aceasta numai în intervalul de 24 de ceasuri. Ogaisvia, Iaşi, urgentă. Drapelul anunţă concentrarea elementelor liberale mulţi sorţi isbîndă, întrunit Sturdza Aurelian, discutat condiţiile. Aurelian cere trei portofolii şi internele . Sturdza oferă două fără. Opinia, Iaşi, urgentă. Sturdza Aurelian certat. Tratativele împăcate întîmpină greutăţi mari. Stătescu vrea concentrare, Cantacuzino ba. Opinia, Iaşi, urgenţă. Dreptatea publică lista ministerului concentrat şi adaugă că acesta e un cabinet care va dura 12 ani. Stolojan ameninţă cu opoziţia. Voinţa Naţională promită că în momentul cînd va afla despre tratative, se va ocupa de chestie. Opinia, Iaşi, urgentă. Tratativele s’au rupt. Cabinetul se complectează cu Palladi la ministerul Djutara. Opinia, Iaşi, urgentă. Ziarele guvernamental înregistrînd întreruperea tratativelor de pace, zic de situaţia cabinetului s’a îmbunătăţit şi că partidul liberal acum începe a fi tare. E aşa de mare încurcătura, încît e mai greu să te orientezi în labirintul acesta decît în situaţia financiară a comunei noastre—şi nu e glumă! JON IMII ELECTORALE SPANIOLE Momentul alegerilor generale se apropie şi o mare însufleţire se manifestează printre oamenii politici. Aspiranţii la deputăţie sunt foarte numeroşi, şi în general, nu caută a-şi atrage simpatiile alegătorilor şi prin urmare a umbla prin circumscripţiile ce doresc a reprezenta , ci se pun însă în mişcare spre a solicita sprijinul personagiilor influente şi a vizita pe miniştrii, pe cari-i caută de a-i interesa pentru candidatura lor. «Obiectul lor e de a obţine favoarea să fie cuprinşi printre persoanele care figurează pe lista oficială, numită alce : el Encasillado, fie că aparţin partidului liberal, fie că fac parte dintr’un grup de opoziţie. In adevăr, guvernul este acela care desemnează guvernatorilor de provincie, cu rare excepţii, nu numai pe candidaţii cari vor avea să constituie majoritatea, dar chiar şi pe aceia cari vor forma opoziţia, ca necesară spre a asigura funcţionarea regulată a regimului parlamentar, şi în urma şi numai în urma acestor instrucţiuni autorităţile le uşurează mijloacele de a triumfa. * «Calvarul ministerial, de care guvernul se teme atît de mult în epoca alegerilor, a început prin urmare de cîteva zile pentru cabinetul Sagasta, căci acest din urmă, cu toate preocupațiunele pe care i le dă afacerile de o mare importanță pentru ţară, e silit de a îndrepta o parte a atenției sale asupra chestiilor de persoane, asupra intereselor de menajat ale partidului, asupra combinaţiilor de făcut pentru ca echilibrul ce trebuie să existe între diversele grupuri ale majorităţei să nu fie tulburat, etc... Şi fiindcă-i e cu neputinţă să cedeze tuturor solicitărilor, el va fi naturalminte condus de a nemulţămi pe mulţi în timpul perioadei electorale şi aceştia ar putea în urmă să-i creeze multe dificultăţi. « Se zice că prezidentul consiliului aspiră la aceea că deputaţii carii vor fi aleşi în viitoarele alegeri generale, se represinte, în masura posibilului, opiniunea ţării, şi ca guvernatorii de provincie vor primi instrucţii în scop de a evita actele de violenţă şi întrebuinţarea oarecăror mijloace de presiune care aruncă cel mai mare discredit asupra sistemului parlamentar. Dar bunele intenţii ale guvernului vor fi greu de îndeplinit, deoarece moravurile politice nu s-au îmbunătăţit, iar relele practice electorale ari trecut în stare de tradiţiune ce se crede cineva obligat să respecte. * « Deoarece este probabil că viitoarele alegeri se vor petrece ca şi cele precedente, apoi se fac deja conjecturi asupra compunerei nouelor camere. După cele ce spune un ziar oficios, mai toţi deputaţi şi senatorii liberali, carii constituesc actualminte minoritatea liberală, vor reveni în noul parlament. Drepturile dobîndite de silvelişti cari se găsesc azi în Cortezi, vor fi respectate care se va ceda încă mai multe alte mai multe alte scaune acestui grup, care prin unirea sa cu conservatorii afiliaţi la directorat, va ajunge se formeze cel mai important partit de opoziţie. «Actuala cameră a deputaţilor este astfel compusă : conservatori 276; silvelişti 12 ; liberali 109 ; carlişti 10 ; integrişti, republicani şi independenţi 4; in total 41 deputaţi. Noua cameră se va compune în modul următor : silvelişti 40—50 ; conservatori independenţi şi grupul d-lui Romero Robledo 20; republicani şi carlişti 30; integrişti şi independenţi 10; liberali aproape 300. Guvernul are, se zice, interes a favoriza alegerea unui destul de mare număr de silveliști in detrimentul celorlalte grupuri conservatoare, de vreme ce eî formează miezul viitorului partid conservator. A se e£ti Im pagîisele următoare darea «le seamă complectă asupra seamlalaalaai cu featae «lisa camera francesă, cu ocazia interpelărei lui Cavaignac în chestia Dreyfus.