Opinia, ianuarie 1899 (Anul 2, nr. 195-214)
1899-01-15 / nr. 200
2 şi denumire de Muntean şi Muntenia dată acestei ţări. Cercetînd istoria vom găsi că centrul veride! vieţi a fost Oltenia şi împrejurimele vechii Sarmisegetusa, şi că dar neamurile care au locuit pe acolo au botezat regiunile vinicole ,că vin supt munte zicîndu-le pe limba lor podgorii. De la ele au primit şi Românul şi păstrează şi azî vorba, cu toate că regiunile viilor s’au întins şi pe regiunile deluroase, care nu ma! sânt nici gora nici podgoria. In scurt dar păstrarea denumire de podgorie dat la regiunile vinicole ne arată că cultura vie l a început din sud, din Oltenia, s’a întins apoi în Muntenia, unde avem Dealu Mare, apoi în Vrancea, unde avem podgoriile Odobeştilor, şi apoi în sus: Cotnari, Nicoreşti, Huş! şi laş.Deja Cotnari! erau regiuni vinicole in secol al XV-a, iar laş! devin podgorii în secol XVI-a după mutarea capitalei la Iaşi, iar Huş! devin podgorii în secol XVII-a după înfiinţarea Episcopie! de Huşi în 1592. Pare a se lega desvoltarea culture! vie! în anumite regiuni după mutarea centrelor politice şi religioase, căci —orice s’ar zice—dar via a fost un articol rezervat celor bogaţi. Domnii, boerii, mănîstirile şi apoi cel nevoeş au putut avea şi plantă vii. Şi azi cînd Răeşteanul de la Huşi zice că are vie în podgoria Ochiului, arată că a împrumutat cuvîntul de la acei care au adus practica culturii viei din jos, de unde în adevăr viile veneau supt munte. Gh. Ghibănescu In chestia Pensiilor Corpului Telegrafo-Postal. De citva timp se vorbeşte despre uniformarea personalului superior al corpului telegrafo- postal, pe cînd un manifest îl citesc publicat în Ziarul «Evenimentul», ca emanînd de la cîteva zeci de amploiaţi ai acestui corp, cu o notă a redacţiei, că acelaş manifest a fost trimis deputaţilor. Nu ştim cam vor fi acei cîteva zeci de amploiaţi, căci nu le cunosc numele, întrucît acel manifest umblă prin întuneric, dar dînsul nu o surprinde, cum a surprins pe toţi, deoarece el nu este cunoscut de marea majoritate a corpului, de nici unul din tineret, de nimene din provincie, ci numai de acei cari l’au iscălit. Apariţiunea neaşteptată a acestui manifest, şi svonul uniformărei în acelaş timp, amîndoue aceste lucruri apărute deodată, de sigur că este o înscenare. Avem să vorbim de uniformare mai la urmă, întru cît ea este necesară sau nu, și întru cît ea se va putea pune într’o legătură cu modificarea legei pensiilor personalului corpului telegrafo-poștal, ce se cere. E necesar însă de a vorbi în chestia manifestului celor câteva zeci. Corpul telegrafo-poştal numară peste 2000 de amploiaţi. Când numai câteva zeci din acea mulţime de funcţionari, vin şi fac o cerere, şi cînd restul corpului nu cunoaşte macar cuprinsul acelei cereri, în numele cui vin acei câteva zeci de necunoscuţi de formulează o cerere, vizând întreg corpul, cine le-a dat acest mandat ? După cum se ştie, de mult încă, prin câteva manifeste adresate întregului corp, care a aderat, pe urmă prin o cerere cătră corpurile legiuitoare, arătînd starea FOIŢA ZIARULUI «OPINIA» F A N T A Z11 I După o muncă uriaşă de cinci ani, iată-mă în sfîrşit pe lista absolvenţilor —a cinci clase normale. Plin de bucurie că de acum nu mă mai numesc elev, ci absolvent al şcoalei.... şi în curînd nu voi purta nici acest nume, ci numele de învăţător»—titlul pe care l-a purtat Hristos «Mîntuitorul neamului omenesc» —pe acesta îl voi purta cu «Luminătorul Poporului Românesc». In suflet aveam mare bucurie!... Pe faţa mea rotundă şi senină se putea citi toată veselia !... In fine eram mîndru, că de acum voi fi numărat şi eu printre ceilalţi funcţionari ai statului. Voi intra şi eu în numărul celor trei mii de «Dascăli Rurali», şi voi gusta şi eu din mila bugetului imensa sumă de 81 lei!!!. Iute alerg în clas, împrumut de la un coleg o coală de hîrtie şi o calamară cu cerneală, mă aşezai pe o bancă şi redactai următoarea petiţie : Domnule Ministru, Subsemnatul..... Absolventul şcoalei... reuşind la examenul pentru «Diploma de Capacitate», vin a vă ruga să mă numiţi învăţător la una din cele peste o mie şcoli rurale vacante , dorind a fi numit la o şcoală bună şi înzestrată cu toate cele trebuitoare; căci, eu sunt unul din numărul acelora care-s hotărîţi să moară luptînd pentru: «Luminarea şi ridicarea Poporului Românesc». Primiţi vă rog.................................... Aceste rînduri le am închis într’un plic şi le am trimes la locul destinat aşteptînd cu nerăbdare răspunsul. In intervalul lung de două luni nu mă gîndeam la altă nimic decît: decretul de numire şi cum am să mă prezint în faţa copiilor, cum am să fac cunoştinţă cu ei, cum am să încep convorbirile, cum am să procedez la o lecţie de istorie, Geo detestabilă din toate punctele de vedere a funcţionarilor telegrafo-poştali, s’a cerut de toţi, esceptându-se numai câţiva bătrâni —acei cu manifestul de astăzi— reducerea anilor de pensie de la 40 la 30, ca la toţi funcţionarii civili ai statului. Cererea era şi este dreaptă, şi din cele mai umanitare, şi depusă pe biuroul camerei ; ea s’a admis în principiu, a trecut prin toate secţiele camerei, rămânând să se discute într’o sesiune viitoare. Dar veteranii, corpului rîvnitori de mărire, chiar atunci când vâd că puterile nu-i mai ajută, acei cu 80 de ani împliniţi, sau cari numai câţiva ani îi mai desparte de această limită, cred că făcând manifeste de felul celor lansate cătră deputaţi, vor pune beţe în roate tineretului cult şi muncitor. Aceasta nu se va întâmpla. Oricine va citi manifestul bătrânilor amploiaţi va trebui să zîmbească şi să vadă că acolo nu e cerere născută dintr’o absolută trebuinţă, ci numai o ambiţiune. In adevăr, de ce se plîng veteranii noştri, şi ce cer? Se plîng că serviciul este greu şi obositor, că din causa aceasta se capătă boli de piept, neurastenie, boli de cap, de mâni, de stomac, iar ca consecinţă cer menţinerea, a 40 de ani de slujbă, dar să se reţină din pensie numai 10 lei la sută, în loc de 18 ca până acum. Cererea aceasta a acelor câteva zeci, din 2000, este din cele mai absurde şi mai ridicute. Mai întâi, ca să se admită realizarea cerinţei veteranilor noştri, nu legea pensiilor corpului telegrafo-poştal trebue modificată, ci legea casei pensiilor civile. Or, această lege nu se poate modifica. Atunci care ar fi resultatul cererea celor câteva zeci de amploiaţi ? Desigur că nici unul. Dar din expunerea de motive a manifestului apărut tragem bune conclusiuni: o nouă declaraţiune care afirmă greutatea, importanţa şi responsabilitatea slujbei, pe de altă parte pune în evidenţă ambiţiunea şi pretenţiunea câtorva. Căci ori ramura aceasta de administraţiune a statului, serviciul telegrafo-poştal este unul din cele mai importante şi mai grele, mai epuizătoare de puteri, şi atunci o reducere de ani de slujbă pentru a avea dreptul la pensie, se impune. Orice om cu bun simţ şi cu puţină raţiune poate să vadă că nu cu o reducere de 8 lei mai puţin la sută din pensie se va îmbunătăţi soarta rea a corpului, ci cu o reducere de ani de slujbă. Reducerea aceasta de 8 lei nu se poate face fără a modifica legea casei pensiilor civile—ceea ce nu se poate discutaşi apoi la ce va folosi cei 8 lei mai puţin reţinere, cînd din causa serviciului greu un amploiat nu va putea ajunge la vrîsta cerută de lege pentru a eşi la pensie cu leafa întreagă, ori va înceta din vieaţă înainte de timp, sau din causa boalelor căpătate în timpul serviciului şi din causa lui, nu se va putea bucura în linişte de munca şi pensia sa? Nu înţeleg acea pretenţiune şi ambiţiune ridiculă a celor cîteva zeci de amploiaţi de acum bătrâni. Doresc ei să devie cu orice preţ diligenţi, controlori, inspectori, sub-director general de aci înainte ? Aceasta a atîrnat de fiecare, şi dacă pină în present nu şi-au realizat visul— şi altă dată erau vremuri bune, avansările se făceau la timp, nu ca acum când un elev in loc de şease luni într’un grad, trebue să stea câte 4 şi 5 ani, sau un OPINIA oficiant în loc de 3 ani, câte 5 şi 6 — apoi aspiraţiunea aceasta de aci încolo va fi mai mult lipsită de succes, chiar cînd numărul anilor de slujbă pentru dreptul la pensie ar fi de 40. E bine să se gindească matur acei cîţîva zeci de amploiaţi, să se lipsească de ambiţiunea care îi conduce, cerînd cu toţii reducerea anilor de pensie de la 40 la 30. Numai aşa vor dovedi că ţin la administraţiunea din care fac parte, căreia şi-a sacrificat întreaga viaţă, doresc s’o vadă progresînd, iar macar pe urmaşi avînd o soartă mai bună. Idea egoismului şi a personalităţei trebue să dispară din minte. Numai aşa se va întineri şi reîmputernici corpul cu elemente noi, culte şi inteligente, care să corespundă cu progresele şi cerinţele noi de muncă a timpului, cari să se impue, dovedind că administraţiunea aceasta, corpul telegrafo-poştal represintă ceva în stat. O purificare a corpului e absolut trebuitoare. Numai aşa va eşi din stagnaţiunea în care se află astăzi. Tutoveanu. --------------------ojjo------------------- Slinti-JBitere-SKU » . In Iunie viitor, Germania va serba la Francfort, cu un fast deosebit aniversarea naştere! lui Goethe. Deja comitetele s’au alcătuit, şi programul e lucrat. Serbările vor ţinea trei zile. Intre alte petreceri vor fi iluminaţii, baluri, retrageri, banchete populare, cavalcade istorice şi representaţii teatrale gratuite. Trei ceremonii vor fi în special interesante : in dimineaţa primei zile, se vor trage clopotele de la Sînta-Caterina, care au legănat copilăria marelui poet german ; admiratorii acestuia apoi, se vor duce la cimitirul Sîntu-Paul, unde se vor depune flori pe mormîntul lui. La sfîrşit, o serbare populară va avea Ioc într’o pădure vecină cu Francfortul, intr’un loc numit Odihna lui Goethe. * Vechiul profesor de zoologie Carol-Frederick Claus, a murit la Viena, în vrîstă de 61 de ani.* Cecil Rhodes a prețuit că executarea liniei ferate care va lega capul bunei Speranțe cu Cairo va trebui să coste 9 pînă la 10 milioane de livre Sterlinge, adecă aproximativ 200 milioane franci; — aceasta fără subvenţia guvernului englez. * Ceea ce nu moare, splendida dramă a d-luî S. Prasin, se repetă mereu la teatrul naţional. Represintarea ei va fi însă probabil amînată puţin pentru a i se asigura o bună interpretare. ---------------------»3------------------— Agricultură comercia Industrie Tîrgul de cereale 13 Ianuar 1899. Urcarea din America continuă "şi avem de înregistrat astăzi o urcare încă cu 0/4 cent. la grîu în New-York şi Chicago. Care sunt cauzele acestei urcări ? Unele depeşi din streinătate spun, că ar fi pe deo parte cumpăraturile care se fac de afară grafie, Romînă, Matematică etc. Adesa ori mi se părea grele, că nu voi putea reuşi cu succes, ba la unele nereuşind de loc. (Va urma). Anlriciu Fiind necesară pentru serviciul D-lor Judecători Sindici de pe lingă această secţiune ma ladă de fier în bună stare şi de mărime mijlocie se anunţă cei interesaţi de a vinde o asemenea casă de fier, de a face oferta lor în scris subsemnatului pînă la data de 10 Februar a. c. Preţul maximum ce se poate oferi este pînă la trei sute lei, conform dispoziţiei luată de D-l Ministru al Justiţiei. Astăzî la 12 Ianuar 1899, Preşedintele Trib. Iaşi Secţia comercială, D. G. MAXIM. AVIS D-nii cari vor primi trei numere consecutive din ziarul nostru se vor considera ca abonaţi. Ca atare, sunt rugaţi să achite abonamentul la casa administraţiunei pînă în opt zile de la data primire! celui de ea număr de bursă, iar pe de alta împuţinarea stockurilor. Viitorul ne va arăta adevărata causă, care pentru moment rămîne numai în America, căci tîrgurile din Europa nu urmează această cale. Cursul din Buda-Pesta, Viena şi Paris arată o urcare modestă, numai de cîţiva creitzarî sau centime, şi consumaţiunea se fereşte de a face nouî cumpărături. Contrar griului, păpuşoiul scade cu '/a pînă la '/, de cent. Plasarea acestui articol sufere dificultăţi; nici Anglia nici alte pieţe din Europa nu au intenţiunea să acorde preţurile pe care le cere expeditorii noştri. Am aflat despre vinderea unei cantităţi de păpuşoiui din Basarabia cu 10 fr. 75 dif. loco Havre, ceea ce corespunde cu 800 fr. vagoane la Brăila. Din interiorul terei ni se comunică unele mici vînzări cu 36 — 37 fr. chile. CURSUL DG ÎNCHIDERE: ieri Astăzi Diferința Budapesta Grid predarea în mart fl. 9.63 9.652 » » april » 9.47 9.47— Păpuşoiu» mal 9.87 9.881 Viena Gritt pred. în mart-ap. fl. 9.54 9.555 Berlin Grid pred. în mai mărci 160.-161.501'/. Sacara » » » 146.75147.25 50 Paris Grid pred. în ian.-apr. fr. 21.60 21.70 10, » mart-iunie » 21.65 21.705 Făină » mart-iunie « 45.50 45.65 15 New-York Grid pred. în mart cent. 79.’/, 80'|4 l'L » » mai » 76.-77'|4 l'L Păpușoi » » » 42.'L 421!, Chicago Grid pred. în mal cent. 72.-78'U 4'L » » iulie » 69.' s 705 8l'ls Păpuşoi » mal » 38.— 373, 11. INFORMAŢII «Opinia» la Botoşani Politică Amicii guvernului au împrăştiat svonul, cum că: ei s’au unit cu conservatorii pentru alegerele viitoare, cu condiţiune, ca ei să aibă 8 locuri şi să dee conservatorilor 3. Aceste sunt manevre electorale scoase de marii electori amici ai guvernului. Conservatorii nici au luat încă vre-o dispoziţie, şi dacă ar lua-o ar fi cu siguranţă convocaţi toţi membrii partidului şi consultaţi, cea ce n’a fost; prin urmare e o manoperă cam de prost gust. De la Comună La comună, din causa politicei, s’au încredinţat cele mai multe funcţiuni la străini sau la de cei certaţi cu justiţia şi tocmai la locurile unde se fac încăsări şi rezultatul este că la regia comunală se încasază pentru comună mai puţin decît prevederele bugetare, macar că la venituri s’au prevăzut sume destul de mici. De la vînzarea vitelor, nu se încasază mai nimic, căci, şi acum ca şi ’n anii «Opinia» la Focşani Din Focşani ni se scrie următoarele: Infomaţia Opiniei despre permutarea D-luî Gr. Alexandrescu preş. Trib. nostru, prin schimb cu dl. Radian de la Suceava, şi atribuită unei presiuni sau desgust din cauza purtăreî incorecte a lui Săveanu, a produs o legitimă emoţiune în cercurile mai înalte focşănene. Aceasta din două puncte de vedere : Intriu perderea dintre noi a unui integru magistrat şi al doilea se atribue o influenţă prea mare acţiunelor incorecte ele vestitului samsar. Adevĕrul stă astfel: Dl. Radian a cărei soţie este bolnavă şi ’i s’a recomandat de medici să părăsească Fălticenii căci nu’i prieşte climatul, a rugat pe dl. Alexandrescu să facă schimb cu d-sa. Acesta n’a dat încă un răspuns definitiv. Deci, în ce priveşte rezultatul acestei învoeli, el depinde cu totul de alte împrejurări, decît de manoperile mai mult sau mai puţin frauduloase ale numitului domn. Un singur raport poate avea dl. Săveanu cu justiţia şi acesta va fi în vecinica-i calitatea.... de inculpat. Corespondent. Preşedinta societăţeî Carmen Silva a trimis Reginei o adresă de mulţumire ca răspuns la frumosul semn de afecţiune ce Suverana l'a dat oferind societăţeî portretul Sat. Gesellschaft fiír electrische UnternehinungeD DIN NÜRNBERG Bepresentant: Inginer S. MA ISC U Uşina centrală de Electricitate din Iaşi STRADA ŞTEFAN CEL MARE No. 2, (CASA NEUSCHOTZ). Cu onoare aducem la cunoştinţa onor. Public Ieşan că am deschis birourile noastre oficiale pentru: Instalaţiuni exterioare şi interioare de ecleraj electric şi de aplicaţiunea electricităţei pentru scopuri industriale, punăndu-ne la dispoziţia onor. Public pentru executarea sus-menţionatelor instalaţiuni. Ca concessionar a iluminatului electric din oraşul Iaşi, suntem pe de o parte obligaţi prin contractul nostru de concessiune a executa la ce-rere orice soiu de instalaţiuni electrice după tariful instalaţiunilor comunale, iar pe de alta, având cel mai mare interes ca aceste instalaţiuni să fie executate în condiţiunile cele mai bune şi după regulele technice moderne, oferim garanţiile cele mai intense pentru instalaţiunile particulare executate de noi. In acest scop am organizat un serviciu special, compus din personal bine instruit şi cu o practică îndelungată în astfel de lucrări. Avem întotdeauna un depozit însemnat de material electric de cea mai bună calitate, aparate din cel mai nou sistem precum şi un bogat asortiment de lămpi de la cele mai simple până la cele mai elegante. Totodată aducem la cunoştinţa onor. Public, că am deschis în birourile noastre o sală de exposiţie, unde se poate vedea o mare variaţiune de Candelabre, Corpuri ele iluminat, Macini de încălzit, de călcat, de aprins țigări, ventilatoare etc, toate puse in mişcare prin electricitate, Funcţionând zilnic de la ora 4 — 7 sara. PLANURI, DEVISE, Şl ORICE ALTE INFOP.iVIAŢIUNI RELATIVE SUNT GRATUîTE. HST Facem IsalesaakS de platsic. Biurourile sunt deschise de la 8-12 a. sn. şi de la 2-7 p. n». Directorul Ing. L. Teodoreanu , trecuţi cînd s’au constatat în condicat souche din anul 1896, ştersături, prefaceri şi adaosuri. De la accisele spirtoase, iarăşi dau deficit căci sub conservatori era dispoziţie, ca orice transit de spirtoase să nu se elibereze pînă mai întriu nu depunea proprietarul o garanţie, şi după ce ducea spirtul L la o destinaţie, aducea de acolo certificat şi apoi i se elibera garanţia; astăzi s’au rădicat această dispoziţie şi sub numele de transit se introduce în oraş spirtoase care nu mai esă dar nici nu plătesc comunei ci nimeresc în alte pungi. Ca funcţionari certaţi cu justiţia sunt: Perceptorul de la abator fost condamnat ca primar al comunei Călineşti pentru furt în anul 1875-76. Cotarul comunal, fost condamnat 6 luni la închisoare tot pentru furt. Comisarul comunal fost condamnat pentru furtul a nişte vase de aramă, luate de la un Rabin şi mai sunt încă alţii pe care-i vom înşira cu altă ocazie. Vînătoare In ziua de 10 Ianuar, d. Jules Văsescu, unul din elita judeţului Botoşani, au făcut o vînătoare pe moşia sa Cerviceştii, la care au fost invitaţi cei mai destinşi vînători şi alte persoane amatoare. Vînătoarea a fost condusă de însuşi d. Văsescu cu atita măestrie în cît au rămas fiecare foarte încîntat. Dejunul a fost servit la marginea pădurei, iar sala a dat o splendidă masă unde s’a petrecut pînă la ora 1 după mezul nopţei, la care oră toţi s’au înprăştiat ducînd cu ei mulţumirea sufletească de modul cum s’a petrecut. La această vînătoare s’a împuşcat vr’o 50 — 60 epurî şi un porc. Fie care vînător a avut partea sa de vînat.