Opinia, iunie 1899 (Anul 3, nr. 25-47)

1899-06-11 / nr. 33

In ce priveşte, in special, experienţele tînărului psiholog american, amintite mai sus, ele ne conving prea puţin, da­tă fiind artificialitatea senzaţiilor pe ca­re a căutat să le provoace. Subsemna­tului, bună­oară,­­ i-ar veni foarte greu­ să exprime senzaţia de bucurie produsă de o închipuită sumă căpătată în foto­liul unui laboratoriu. Nu cumva aceasta e şi pricina că vedem pe bietele studen­te americane posomorîndu-se cu atît mai mult cu cît psihologul le promite o mai mare donaţiune imaginară? Căci altfel ar fi inexplicabilă tristeţa generală pe care o constată experimentatorul şi cre­dem cu siguranţă că în cazul unei reale donaţiuni sentimentul aşa zis al respon­­sabilităţei n’ar prevala atît de mult şi că ar fi foarte voioasă şi expansivă cea mai americană Dolores, devenită pe neaşteptate.... Dolores graţie dolarilor donaţi.* Ii­­as. Revista Externă Conflictul sirio-ture—Sărăcia şi politica în Italia—Apusul unui soare. Puterile europene au fost pînă la un punct alarmate de recentele întimplări de la frontiera Serbiei, pe cari le-am re­latat la timp. La Constantinopole, bine­înţeles, am­basadorii cari au cerut lămuriri, au fost încunoştiinţaţi că provocările au venit din partea Serbiei şi în consecinţă s’au dat ordine ambasadorului turc ca să ceară Suveranului sîrbesc rechemarea oştirii de la frontiera turcă. Informaţiunile din Belgrad, însă, aruncă toată respunderea asupra trupelor tur­ceşti şi arnăute. Acestea ar fi trecut gra­niţa înainte ca vre-un soldat sîrb să fi apărut la frontieră. Deja la 13 Iunie au fost ucişi doi nizami turci prinşi la o prădăciune. Provocările sunt mai vechi încă: de la 15Mai pină la 12 Iunie tru­pele musulmane şi arnăuţii ar fi omorît şase soldaţi sîrbi in cursul năvălirilor pe teritoriul sîrbesc. Guvernul de la Belgrad s’a arătat încă în luna trecută foarte în­grozit de prezenţa oştirii turceşti şi fără a se face respunzător guvernul turc .de tot ce s’a petrecut, se crede în Serbia că nu are destulă autoritate asupra tru­pelor răzleţe pe cari le-a organizat şi înarmat cu ocazia ultimului rǎzboiu. — Asupra succeselor obţinute de par­tidul socialist italian în alegerile comu­nale, publică un ziar german aceste re­flecţii între altele . Triumful strălucit repurtat de partidul radical-socialist italian la Turin, Milano şi Parma e un semn capital asupra re­laţiilor interne ale ţării. Victoria aceasta o datoresc socialiştii numai împrejurării că s’au unit cu rămăşiţele vechilor par­tide italiane: Mazzianianii, Republicanii şi Garibaldianii. ...Mizeria economică ce domneşte în tot regatul e cu succes întrebuinţată de politicianii socialişti. Remarcabil e totuşi faptul că în loca­lităţile unde mizeria e cea mai mare cum e Sicilia, Neapoli, împrejurimile Mantoel şi Lombardia, socialiştii au gă­sit mai puţini adepţi. In oraşele indus­triale, cu lucrători mulţi, teoriile lui Marx sunt călduros îmbrăţişate. Aceasta au dovedit tulburările din Mai trecut şi re­centele succese în alegerile municipale. — La Viena sunt oare­cari eveni­mente comunale interesante. Primarul marelui oraş habsburgic, dr. Lueger, a­­les acum cîţi­va ani în numele unui pro­gram antisemit, pare a-şi fi pierdut po­pularitatea în urma neputinţei de a-şî realiza făgăduelile creştino-sociale. In u­­na din ultimele şedinţe Lueger a fost viu atacat de reprezentantul clasei lu­crătoare în consiliul comunal, pentru a­ Credinţi populare Cum se vindecă cârtiţa Cirtiţa, după explicaţia dată de baba T. din F. este o boală, care se asamă­­nă cu chelbea. Ea începe prin căderea părului. Causa este necurăţenia. Pe cap ies nişte bubuşoare mici la rădăcina fie­cărui fir de păr, care mai pe urmă se coc şi sparg, umplînd tot capul de cop­tură. Nu peste multă vreme, părul se duce din cap ca de pe spinarea porcu­lui opărit. Doftoroaele satelor diagnos­­tichiază cîrtiţa de chelbe ast­felia : smul­ge din capul bolnavului un fir de păr pe care îl pune în zare şi dacă la ră­dăcina lui se obseervă o mică gămălie ca la un bold de cele mici, atunci e chelbe; dacă nu, e cârtiţă. Acea gămă­lie formată la rădăcina părului, în caz cînd e chelbe, se zice că e un fel de puroiu coagulat. Această boală e foarte periculoasă, căci de nu se caută bolnavul, se spune că rămîne pleş. Pentru fete mai ales, cărora le este indispensabil părul, este poate cea mai uricioasă. Şi bietele mame cînd văd ast­felia, dau şi din mini şi din picioare să’şi sca­pe odorul de boală; dar nici­odată n’a­­leargă la doctor, ci la vrăjitoare ca să vadă cine i-a dat farmec­ sau la vre-o babă, să-I facă niscai­va scăldători sau unsori. Poţi să-I sfătuieşti cît de mult s’aler­­ge la* doctor, că nu vrau în ruptul ca­pului, pînă cînd văd că nu-I nici un chip de îndreptare prin babe, dar atunci, boa­la e veche şi ceea ce dă doctorul de multe ori e* contrar leacului dat de ba­be şi în loc să-l ajute, îl face mai rau. Iată cum a tratat baba T. din F. a­­ceastă boală, dar a cărei leac nu ştim dacă şi-a ajuns scopul: «Intr’o luni dimineaţă, în zori de zi, iar o oală nouă plină cu apă ne’ncepu­­tă şi pleci pe şesuri sau ori unde se găsesc moşinoaie scoase de cîrtiţe, se aleg nouă moşinoaie proaspete. Din fie­care moşinoi iei ţernă de cite nouă ori şi pui în oala cu apă. Oala cu această apă amestecată cu ţărnă se pune la foc de se încălzeşte binişor, cam cum e lă­­utoarea. Cu această lăutoare se spală bolnavul pe cap bine, potrivind să nu se toarne toată, ci să mai rămîie. Cu ceea ce a remas, doftoroaia se în­toarce iarăşi la moşinoaiele, din care a luat ţărna şi toarnă pe fie­care moşinoi cîte de nouă ori şi in aceeaşi ordine ca d’intuiu. Această operaţiune se repetă de trei ori şi în trei luni consecutive. A treia oară, cînd se toarnă apa remasă, pe ul­timul moşinoi­, se sparge oala cu totul trîntind’o de pămînt, şi să iasă acolo.“ Drăguşenî—Vaslui M. G. Ignat învăţător Excursiunea şcoalei Comerciale de gradul II Iaşi 23 Mai De asemenea am văzut funcţionînd mai multe aparate de distilaţiune de petrol, pentru încercări în mic, şi mai cu seamă pentru încercarea procen­tului la sută de parafină, care după in­­dicaţiunile d-lui Chamtza nu trec de 10°/o. Aparatele determinind gradul de lubre­­fiere al cleiurilor cum şi pentru încercat punctul de explozie al benzinei, şi în special aparatul Abel-Penski, întrebuin­ţat, conform debitării petroleului în ţara noastră, pentru constatarea inflamabi­­lităţii petrolului lampant, care sub nici un cuvint nu trebue a fi inferioară de 23 kgf.­­Apoi am trecut la: Reservoa­­rele de cantare a petrolului natural, unde adus direct din Cîmpina şi Buştenari prin ajutorul vagoanelor cesterne.—Căl­dările de distilaţie care fracţionează pe­trolul în trei grupe volatile: oleuri u­­şoare dintre cari mai însemnat­e gazo­lina, oleiuri intermediare sau lampante nerafinate, şi oleiuri grele ce trec la '’dis­tilaţie sub numele de olei parafinos. In fine în căldarea destilatorului rămîne păcură constituind rezidiul întrebuinţat ca combustibil pentru maşinele motoare ale fabricei sau e rîndul altor fabrici pentru aceiaşi întrebuinţare, cum şi ca materie de uns. In urmă vizitarăm succesiv, rafinăriile: de petrol lampant, de gazolină, de ben­zină, şi de olei de uns. Atelierul pentru extracţia parafinei din oleiu parafinos, cum şi de albire şi pu­rificare. Atelierul de fabricaţia luminărilor de stearică. Fabrica de ghiaţă ce produce această materie prin ajutorul bioxidului de sulf, liquid, şi in fine atelierul de butnărie unde se­ fac din nou şi se repară butoa­­ele necesare. Cînd să plecăm, suntem invitaţi a lua parte la un mic dejun, de alt­fel bine garnit, dat în onoarea noastră, şi toc­mai la timp căci erau deja 12. D. profesor Cocuz, cel întîi, ridică un toast în sănătatea d-lui Goldstein direc­torul fabricei, exprimindu-i în acelaşi timp mulţumiri pentru bine­voitoarea primire ce ne-a făcut. Mai mulţi dintre noi au ridicat în sănătatea funcţiona­rilor administrativi, dintre cari să arun­că colegul nostru Hogea care toastează în sănătatea d-lui Papst casier, un ener­gic bătrîn, care ne-a arătat atîta gen­­tileţă şi buna voinţă. Ultimul toast să ridică strigîndu-se : Trăiască industria romînă. Trăiască Societatea Steaua Romînă. Trăiască Romînia, cuvinte ce sunt a­­coperite de aplauze frenetice. In urmă ne despărţim exprimînd fie­care din noi cele maî cordiale mulţu­miri pentru călduroasa primire ce ni s’a făcut, şi asigura despotismul faţă cu membrii­­ consiliului, d-rul Lueger a întocmit un proiect de «Statut» pe care după toate probabilităţile nu va reuşi să-l treacă. Ast­feliu se întunecă soarele care pro­mitea să lumineze şi să salveze toate­­ nevoile ; ast­felit se irosesc visurile şi aşa dă faliment demagogia peste tot. Ştiinţi-Litere-Arte Ultimele scrieri literare franceze, roma­nele anume, abordează subiecte din ce în ce mai bizare sau mai reale. Octave Mirbeau a terminat o operă în genul lui Pop, Le Jardin des Supplices, al cărui subiect de un simbolism abstract e greu de redat. Un alt roman întitulat „Le mal nécesssaire“ apărut zilele acestea cuprinde cam acestea : Un tinăr chirurg Armand Caresco, inteli­gent, celebru, e lipsit însă de cel maî mic scrupul. E risipitor de bani şi pentru a-şî satisface pasiunile, operează, operează mult şi mereu, chiar cînd nu e necesitate sau cînd operaţia e primejdioasă mai mult de­cît folositoare. O fată de care a abuzat în stare de catalepsie devine însărcinată. E logodită, fară să bănuiască realitatea tristă. Chirurgul consultat diagnostichează o tu­moare şi... operează. Asistentul doctorului e un om cinst­it şi cu scrupule. Provoacă pe chirurg la duel şi e rănit. Acesta îşi răs­cumpără greşala «»îngrijind şi salvînd pe rănit... Noua ediţie din „Larousse“ începe ul­tima fascicolă apărută cu Assaky, vorbind despre ilustrul scriitor şi patriot român. „Femmes nouvelles“ se întitulează ultima operă a fraţilor Paul şi Victor Margueritte care ating chestiunea mult discutată a miş­­că­rei temeniste moderne. Intre cele mai scumpe­­obiecte expuse la marea Expoziţie din Paris va fi o massă de aur topit, în greutate de o tonă şi ju­mătate şi valorînd cinci milioane de franci. Forma blocului va reprezenta faimosul munte din Colorado, Pikes Peak. Această pepită monstră e oferită în co­laborare de toţi proprietarii minelor de aur din Colorado, contribuind fie­care în raport cu averea sa. Ea va fi expediată în ţări la New-York şi de-acolo la Paris, sub o pază bună, negreşit. Academicianul francez Jules Lemaitre, unul din fruntaşii antirevizionişti, a luat iniţiativa unei petiţionări monstre în contra franc­masonilor. Ca răspuns, directorul ziarului „Siecle“, Yves Guyot cere aplicarea legei care a de­cis izgonirea iezuiţilor din Paris. Ce vremuri! Duminică, 6 iunie, a apărut No. 2 din Revista de Drept şi Sociologie publicată­­ de „Grupul studiilor juridice şi sociale“ fun­­­ dat la Paris în Noembre 1896.­­ Ca şi in numărul 1, care a fost foarte bine apreciat de publicul competent, No. 2 conţine o serie de articole de fond asupra a diferite chestii de Drept şi Sociologie, cîte­va recensiunî şi cronica activităţii gru­pului. I A apărut de sub ţipar1 şi se află de vîn- j zare la librăria Leon Alcalay, strada Vie- , toria, volumul V „Tratat teoretic şi prac- j tic de procedură civilă, de Dimitrie Che- ' bapci, cuprinzînd art. 138—28. Preţul volumului 12 lei. 1 INFORMAŢII Candidatul Scarlat Pastia a ţinut fidel listă de toţi votanţii de la Seulescu Pe la orele 1, colegul sau Abgar Bui- A­d­iu l-a înlocuit în această ţinere de re-­­ gistre, pentru a permite onorabilului cap­­ de listă antisemit să poată dejuna. Ar putea să ne spue conu Scarlat la­­ ce-i va servi această fidelă listă ? ! De convins, credem că este, că nu l-au votat toţi acei pe cari i-a paragrafiat. Antisemiţii au recurs la tot soiul de mijloace în alegerile de eri, de­sigur po­văţuiţi de colectivişti. Astfel au conrupt pe un funcţionar al Primăriei, anume Al. Baston, care era însărcinat cu eliberarea cărţilor de alegător. Acest funcţionar a fost sur­prins cînd o dată cu cărţile distribuia şi buletinele antisemiţilor, făcînd astfel pe agentul lor. Agitaţiile socialiste prin unele comune din judeţele Teleorman, Olt, Vlaşca şi Ialomiţa, s’au reluat în cea mai mare taină, şi că tot în taină funcţionează mai multe cluburi socialiste. S-au luat măsuri administrative întinse pentru a pune capăt acestor agitaţii. Anarchistul Alex. Bogdan­ Piteşti, în contra căruia parchetul d­in Slatina c­ase ordinul telegrafic de arestare, a fost luat azi, la o­rele 10 şi jum., de la domici­liul sau şi dus la prefectura poliţiei Ca­­pitaliei. Aici î s-a comunicat că a sosit din partea parchetului din Slatina un man­dat de arestare lansat în contra sa. Anarchistul a fost pornit ori, cu tre­nul la Slatina. Cunoscutul student Camil Demetrescu, unul dintre tovarăşii nedespărţiţi al a­­narchistului Bogdan­ Piteşti în excursiu­­nile sale revoluţionare prin judeţul Olt, prevăzînd că va fi şi dînsul arestat, s’a grăbit să dispară din Bucureşti. * * * Sunt de prevăzut şi alte arestări, de­oare­ce s’a constatat că în turneurile sale subversive, Bogdan­ Piteşti era însoţit de o suită întreagă de derbedei, recrutaţi de prin mahalalele Bucureştilor. Eli s-a trimes rectorilor celor două universităţi din Bucureşti şi Iaşi cererea d-lui Immerval pentru catedra de clinică infantilă din Iaşi. Ofiţerii şi soldaţii răniţi cu ocazia tul­­burărilor din Slatina, în număr de aproa­pe 40, au fost transportaţi la spitalul militar din Craiova cu un tren special. D. dr. Jocu, şeful serviciului veterinar se află de două zile în oraşul nostru. Curtea cu juri a condemnat ieri pe individul Theodor Ungureanu cantonist, la cinci ani închisoare acuzat de a fi o­­morît pe femeia sa. Aflăm că perceptorul comunei Cotnari d. Victor Gheorghiu a descoperit în co­muna Cotnari, comuna Hodora o mare fabrică de rachiu de contrabandă. Sediul fabricei­e în comuna Costești, comuna Ruginoasa. Autorităţile fiind avizate s’a deschis o anchetă. S’au confiscat maî multe sute lib’uri de rachiu. Conform regulamentului de adminis­­traţiune al fondului Adamachi, Acade­mia Romînă publică aci condiţiunile pen­tru ocuparea burselor destinate studen­ţilor Universităţii din Iaşi din venitul a­­celeî donaţiuni. 1. In anul şcolar 1899—1900, se vor acorda două burse studenţilor Facultăţii de Ştiinţe şi două burse celor de la Fa­cultatea de Medicină din Iaşi, pe lingă cele cari eventual vor mai rămînea va­cante pînă la 1 Octombre 1899. 2. Bursele vor fi de cîte 100 lei pe lună. ■­­ 3. Numai studenţii lipsiţi de mijloace vor avea dreptul a se prezenta la aceste concursuri. Bursierii nu vor mai putea avea alte ocupaţiunî, precum funcţiuni sau lecţiunî private, sub pedeapsa perderii bursei. Ei vor trebui să treacă regulat toate exa­menele și să facă toate lucrările cerute de regulamentele Universităţii, la epocele regulamentare. 4. Bursele se vor acorda pentru tim­pul legal ce mai rămîne studentului pâ­nă la terminarea studiilor universitare ; în ori­ce caz, durata lor nu va fi mai mare de 5­4 ani pentru facultatea de Medicină şi de 3­ 5 ani pentru cea de Ştiinţe. Ele vor putea însă fi retrase îna­inte de expirarea acestui termin de la aceia cari nu vor dovedi aplicaţiune. 5. Se vor admite se concureze şi ti­neri din ori­ce parte a ţărilor locuite de Romîni în afară de hotarele regatului. In ori­ce caz, bursierii vor fi luaţi ex­clusiv dintre tinerii Romîni, fii de pă­rinţi romîni. 6. Bursierii vor trebui să trimeată re­gulat Academiei la finele fie­cărui an şcolar certificate de trecerea tuturor e­­xamenelor anuale şi dovezile legale ce li se vor cere de Academie, cum că se conformează pe deplin obligaţiunilor ce au contractat, pe tot timpul cît durează bursa. In cas contrario, bursa se va pu­tea retrage de Academie chiar înainte de expirarea termenului pentru care a fost acordată. 7. Bursierii nu vor putea în nici un cas să aibă şi o altă bursă, sub pedeap­să de perderea bursei Adamachi. 8. Pentru acordarea burselor, se va ţinea concurs la Universitatea din Iaşi în ziua de 1 Octombre 1899 şi în zilele următoare, înaintea unui juriu care se va constitui la timp. 9. Candidaţii vor adresa, până în sea­ra zilei de 28 Septembre 1899, d-lul decan al Facultăţii de Ştiinţe, cererile lor însoţite de următoarele acte : diplo­ma de bacalaureat sau certificatul de trecerea examenului general de liceu, un certificat constatînd că candidatul este Român, fiu de părinţi romîni, un certificat de paupertate, un certificat de bună purtare liberat de direcţiunea şcoa­­lei secundare în care candidatul şi-a fă­cut studiele. 10. Concursul pentru candidaţii din anul I al Facultăţii se va face asupra materiilor părţii ştiinţifice a programu­lui de liceu. El va consta din o probă scrisă, al cărei subiect va fi ales de ju­riu după specialitatea candidaţilor şi din o probă orală. Pentru candidaţii din a­­nii următori ai Facultăţilor, alegerea se va face după notele din certificatele de trecere a examenelor anilor precedenţi. ÎL Candidaţii membri ai familiei A­­damachi vor fi preferiţi de note egale. Ei vor fi dispensaţi de certificatul de paupertate. 12. Bursele vor curge din ziua de 1 octombre 1899. Parchetul de Iaşi a dat ori autoriza­ţie, de a se înmormînta cadavrul locui­torului Vasile Mihai, din comuna Bucium, care se strangulase mai zilele trecute. Programul ţinerea examenului la li­ceul Naţional al elevilor pregătiţi în particular este mai mult de formă, de­oare­ce elevii sunt examinaţi mai mult după timpul de care dispun profesorii. Cu trenul de aseară au plecat la Bu­cureşti d-nuI: D. Alexandrescu procuror general, colonel Alexandrescu, directorul şcoalei militare şi d-l Puşcariu, secre­tar general al ministerului de instrucţie. Socialiştii au avut o consfătuire în a­­junul alegerilor comunale. Ideea care a predominat a fost, că de­şi ori­ce socialist trebue să aibă aver­siune pentru antisemiţi, totuşi faţă cu o listă patronată de neagra reacţiune se impune abţinerea. Şi socialiştii reacţionari de altă dată cari umblau odinioară cu limba scoasă după alegeri şi manifestaţii, s’au abţi­­nut ieri ca nişte profunzi diplomaţi ce au devenit. In Roman s’a înfiinţat de cătră mai mulţi români, o Bancă de credit, pe ac­ţiuni, cu un capital de 100.000 de lei. La Vaslui s’a făcut în ziua de 4 iunie, alegerea pentru camera de comerţ Iaşi, secţia judeţană Vaslui. S’au prezentat la vot 28 de alegători. Au fost aleşi : d. Daniil Donciu cu 25 de voturi, d. Alex. Boţoianu cu 24 de voturi şi d. I. Ivanovici cu 23 de voturi. Prima Societate Fraternă Fondată in Iaşi suburbia Păcurari La 15 Aprilie 1875. PUBLICAŢIUNE La 20 Iunie a. c., urmează a se face în localul societăţei, de cătră membrii activi, alegerea unui medic pentru cău­tarea bolnavilor care aparţin societăţei, post care a devenit vacant în urma es­­pirării contractului cu fostul medic ales. Se publică aceasta spre cunoştinţa d-lor medici domiciliaţi în Iaşi, amatori de a ocupa un asemenea post, că, în conformitate cu art. 47 din statute, sunt rugaţi a-şi presenta ofertele domniilor sale cel mult pînă la 18 iunie a. c. spre a putea fi propuşi candidaţi la această alegere. Ofertele se primesc şi condiţiunele con­tractului se pot vedea la cancelaria so­cietăţei, strada Sărărieî (casele şcoalei Junimea Israilită) în toate zilele de lucru , de la oarele 9 dimineaţa pînă la ora 12­­ p. m. şi de la 2­7 p. m. B. Contractul se va încheia cu d-nu­l Medic care va întruni majoritatea votu­rilor membrilor societăţei conform sta- t tutelor. Iaşi, 1899 Iunie. COMITETUL D-l C. Negri, Avocat exercitează in Bucureşti IO str. Franklin IO Epitropia Generală a Casei si Spiridon BAN­IXS SLANIC (Moldova) Deschiderea sezonului la 1 Iunie Hidroterapie sistematică. Băi minerale calde şi reci. Săli de inhalaţie. Cură de lapte. Oţeluri elegante. Teatru. Parc. Ca­zino superb. Ecleraj electric. Muzică fan­fară şi orchestra. REDUCERI: a) 50°/o la oteluri şi la băi pentru luna Iunie şi de la 11 Au­gust la 1 Septembrie ; b) . 25 ore din tarif la restaurante. Serviciul medical condus de specialişti.— Farmacie.—Poştă şi telegraf. 50°/o reducere pentru transport pe căile ferate române.— Vagoane directe pînă la T. Ocna.

Next