Opinia, ianuarie 1900 (Anul 3, nr. 196-212)

1900-01-15 / nr. 205

2 O, nu cred. Prea ar trebui atunci să a­­tribui pe seama voastră, a femeilor, ne­simţirea ţi fâţâria cea mai perfidă. Cre­deam în excepţii, dar n’aş­ mai admite nici aceasta. Ni-i natural altmintrelea, forţa împrejurărilor o impune­ţi cu siguranţă ştii că trebue să suferi. Ah, cum această ideie îmi răcoreşte fruntea ce mi-o simt grea ca plumbul! Era o vreme, când de te-ai fi împuns la un deget, nebuneam; acel­­­aşi vrea să te văd suferind chinuită şi mu­strată de tine însuţi şi atunci parcă mi s’ar uşura sufletul. In căite să simt­ du­rerea unui trai neonorocit, dacă rana ini­­mei s’a vindecat aşa lesne. D-na Laurenţia Gribincea. (va urma). Aseară cu ocazia reprezentărei piesei Noima, s’a împărţit în sală următoarele versuri, dedicate doamnei Elena Teodorini: Stea strălucită între stele ! Aşa apari, trecînd pripit, Pe unde ’n lunga-ţi rătăcire Răsună glasul tail slăvit, Ecou de jale şi iubire. * O lume’ntreagă transportată De farmecul divin al tau, Mult timp în urmă se agită Cu graiuri de păreri de rău­ După artista ei iubită. * Căci singură tu ai putinţa Cu glasul să ne faci simţi Acele genii de­ armonie — Pe Ponchielli şi Verdi, Bellini plin de duioşie. Şi singură ’ntrupezi în tine Acele forţe de mister Ce-armonizează glasul măreţ Şi pe-al furtunilor din cer Cu-al dragostei şi-al remuşcărei... * Ca paserea ne scapi uşoară Şi te-am reţine în zadar. Tu pleci: menirea ta-i supremă — Şi stele noi mereu răsar In glorioasa-ţi diademă. RIGOLETTO Răbojul meu In fericitul oraş al Huşilor, apare o fiţuică Glasul Fălciului, cere în spaţiul de 2 decimetri are pretenţia de a fi un «ziar enciclopedic, comercial şi popular». Cum înţelege enciclopedia populară, nu­mitul organ, îşi poate cine­va face idee după următoarea epigramă publicată In ultimul său număr. Unui zglicit Moşu X şi-a dat suflarea Am de ce mă minuna Căci vedeţi !­e’ntăia oară Cînd aud c‘a dat ceva. mss.) Ghem Ori, această epigramă nu e decît ree­ditarea ad litteram a unei alteia datorită amicului nostru E. H­rovanu, —numai că numelui primitiv ziarul enciclopedic a sub­stituit pe Moşu X. O fi asta enciclopedie, dar cinstit nu e în nici un caz* Proprietatea literară. E curios de observat cum ideea aceasta variază. Li­­bretiştii,—cel puţin, cel mai vechi,—pre­­naient leur bien où ils le trouvaient. Deci, transformă pe Triboulet in Rigo­letto și-l transportă in Italia. Iau pe Norma după o tragedie de Alexandre Soumet—și motus, nici o vorbă de autorul adevărat.* Două glume,—de Juvenal Doi gi­neri trec pe lîngă un lac. —Vezi apa aceasta, întreabă unul ? Aici un nenorocit și-a înecat trei soacre de-a­­rîndul. Acesta e lacul soacrelor. — Ba zi-i m­ai bine leacul soacrelor, răspunse celalt surizind. Un prieten îi zicea: —Eil umblu prin mijocul stradeî, fiind­că e mai puțin periculos: dacă umblu pe trotuar, se poate să-tui sparg capul, de-mî cade ceva pe el. Pe stradă, de mă lo­vește o trăsură, îmi rupe numai picioarele. Tot mai bine. * Averea lui Shakespeare. D. Sid­ney Lee face următoarea socoteală despre starea financiară a marelui Will, pe la 1599. Ca drept de autor, el încasa 500, ca actor încasa 2750, c­ea ce face vre-o 8250 lei. Aceasta reprezintă pentru acea vreme ceea ce pentru timpul nostru ar reprezintă 25000 de Iei. Deci, marele Shakespeare ştia să-şi facă afacerile. ENDYMION* ___ EPIGRAMA Lui Vlad. Prea eşti lucios pe scenă, Mai dămol.... mai cum se căde­şti! Cind jooi mă îngrozeşte Par’că eşti Vlad Ţepeş — Vlade. GIORDANO —* W fcesw«*“*» -------­ MUZICA Norma operă de V. Bellini Cui i-ar putea trece prin gînd, auzind această emoţionantă operă, în care idea poetică materializată în o variată şi di­vină armonie, apare spontan din acordu­rile patetice şi viguroase—, că de demult cîndva, la întâia sa reprezentare, ar fi produs la Scala cel mai complect fiasco ? Şi Norma nu era întâia operă a lui Bellini. Şi Bellini nu se bucura numai de puţine simpatii In publicul milanez. Şi între in­terpreţii pasionatei opere, se număra Pasta, Malibran a Italiei, cea mai minunată voce a timpului ei. Are însă capriciile sale publicul,—mo­mentele sale de bună şi de rea disposiţie, —întocmai ca şi indivizii izolaţi din care e alcătuit. Numai spre deosebire de ceştia­­lalţi, acela revine tot­deauna asupra ver­dictelor injuste, şi compensaţia aprobărei ulterioare urmează întotdeauna mai curînd sau mai tirziu. S’a petrecut deci cu Norma, ceea ce a avut loc cu Bărbierul lui Rossini, cu Bon Juan al lui Mozart, şi întru cîtva cu o­­pera lui Wagner. Astăzi e universalmente recunoscut că lucrarea favorită a gingaşu­lui compozitor, e una din cele mai pure expresii ale geniului muzical, cu inspiraţia ei măreaţă, cu coloritul său intens, cu su­flarea aceea de neţărmurita pasiune care predomină în întregul ei. Reprezentaţia de aseară e din cele mai reuşite ale trupei de operă a d-nei Theo­­dorai. In total, interpretaţia ireproşabilă, susţinută de căldura vigurosului talent al celebrei cîntăreţe , impresia cea mai feri­ CARNETUL SEREI De muzică minunată şi interpretaţia şi mai minunată. Celebra noastră divă Elena Teodorini ne-a fermecat, a făcut minuni. Florile, porumbeii şi poeziile au curs şi aseară mai mult încă. Publicul entuziast a făcut ovaţii de nedescris mare­ artiste. Lume destul de multă de şi nu atîta cît trebuia să fie. Am remarcat în sală pe : D-nele: Consul al Turciei Filoxenides, dr. Leon Sculy, I­. Alexandrescu, Melik, dr. Negel, dr.­4£ojniţă avocat Văleanu, Macri, C. Kirill, dr. Zamfirescu, Elena Vîrgolici, Cifrid­iceu, Mavrocordat, Volanţi Sion, Catargi, Albineţ, avocat Dabija, a­­vocat Cristofor, dr. Pastia, dr. Posa, dr. Rîteanu, căp. Zamfirescu, Pogonat, Zota, Colu Drăcşineanu, Gheuca, Camban, N. P. Gorovei, Neculau, Adela, C. Grigoriu, A. Hertenberg, M. Simionescu, Brul, Ne­­delichi, Poltii, O. Gheorghiu, Antoniadi, Foiţei, Motăş, Deoghenide, Dimitriu, Mi­­hailescu. D-rele : Eugenie Melik, D. Alexandre­scu, Elena Buznea, Mavrocordat, Zota, Codrescu, Elena Ciurea, Volenti, Mavrodi, Cazaban, Albineţ, baron Capri, Anghe­­lichi, Arendulea, Cătun, Bal­fir, Şendrea, Dimachi, Neculcea, Steurman, Gabrielle, Lambert, Porfiriu, Anna Segall, Sion, Nanu, Ladica, Dimitriu, Mihailescu, Rusu, Georgescu, Ionescu, ROMEO. Cele mai bune Maşini pentru framAitat aluatul (3Pabin.231) Representant general pentru taata România I­. GRĂNET, Str­add Stefan cel mare Kp. 37 10—10 Il­r C. Aitner Fost infern al­­Spitalelor şi al Clinicei Dermato-Sifiliopatice din Bucureşti Fost medic de oraş şi spital. Specialist în boalele venerice. Ord. 9—10­2 a. m. şi 1—3 p. m. Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 24. Pentru săraci gratuit. ECOURI Pentru sesonul actual a sosit la Mag. D. H. Polark & C. strada. Lă­­puşneanu un mare asortiment de în­călţăminte fine, solide şi moderne pentru barbaţî, dame, şi copii pre­cum Galoşi şi Şesoni vertabile rusesci l­a calitate. Comenzile din provincie se exe­cută rpompt. Preţurile avantagioase şi fixe, VANE­ER“ Societatea de asigurare asupra vieţei si de rente in Viena, fondată in 1858. Concesionată pentru Romînia prin înaltul decret domnesc din 10 De­cembrie 1869. Fonduri de garanţii la 31 Decembrie 1898 peste 154 milioane lei. Cauţiunele depuse la onor. Casa de Depunere pînă la 31 Decembr. 1898, în conformitate cu ar­t. 147 din codul comercial pentru garantarea asiguraţi­lor din Romînia au fost delel 3.262.000. Pînă la 1 Ianuarie 1899 societatea a plătit pentru asigurări expirate şi pentru daune suma de franci: 241,334,301.55 Societatea contractează: Asigurări mixte de capitaluri pe caz de viaţă şi deces în condiţiunile cele mai avantagioasă. Asigurări de zestre cu scutiri de plată a premiilor în caz de deces al părintelui. Asigurări pe caz de viaţă şi deces­­ cu plata dub­a a capitalului asigurat * precum şi diverse alte combinaţiuni ce­­ ating branşa asigurărei asupra vieţeî. * Informaţiuni se dau şi ofarte se pri­mesc de către Agenţia Principală din aşi str. Lăpuşneanu No. 10. IAŞI Recomandă excelentele sale produse*—Face zilnic expe­­diţiunî în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la„ Be­răria Nouă la Resta­uraţia Bereriei Zim­bru şi toate debitele de băuturi. IMPORTANT Find că părăsesc ţara, cu autoriza­ţia Onorabilei Camerei de Comerciu vînd lucrurile m­ele Casnice, şi Mar­fa rămasă din desfacere, printre care se afla o Cameră de culcare şi un Pianino. H. Finke. Strada Golie vis-a-vis de Nestor Heck. Un Student a da lecţiuni pentru cursul primar şi se­­cundar A se adresa la Redacţie. Fraţii Alexiades Fac cunoscut onorabililor clienţi atît din localitate cit şi din provin­cie că pentru sărbători cît şi pen­tru anul nou suntem asortaţi cu to­­felul de bomboane şi cutii de fan­­tesie pentru Cadouri. Asemenea facem cunoscut că pen­tru provincie ne însărcinăm să ex­pediem franco-porto şi ambalaj co­­lete poştale de 4 kilograme neto, socotind a 4 lei Kilogramul bom­­boanele cele mai fine, chocolate, fruc­te, etc. Stânjeni fin de munte, bine conservat, se a­­flă de vînzare pe Domeniul Coroanei „Mălin!„. Pentru preţ şi altele a se adresa la: Gustav Eichler Mălini lîngă Făltticeni 0—5 ANUUCITI De vînzare 2 cai a se adresa stra­da Cogălniceanu No. 8. 6­6 OPINIA cită, asupra publicului, care a răspuns în schimbul orelor de intensive emoţii, cu fiori şi cu aplause—ba pare-mi-se şi cu versuri (proaste bine inţăles). Ce ar fi putut visa mai mult Bellini în­suși, copilul cu senzibilitatea excesivă, de cît o Normă ca d-na Theodorini? Căci a fost superbă, diva,—a fost aproape să se ajungă pe sine însuși din Giocconda lui l’onchieri. Se zice că pentru faimoasa Cavalină Casta­diva, Bellini ar fi scris vr’o opt va­riante,—și că numai cu multă greutate ar fi putut convinge pe primadona Pasta, să accepte pe cea din urmă. Motivul era că bucata aceea cu tonul­­de Invocaţie ele­giacă, părea artistei de o interpretare a­­proape imposibilă. Cine-a auzit însă pe D-na Theodorini intonînd divinul Casta­diva, şi i-a simţit farmecul glasului plin şi cald şi dulce,—a putut pricepe asară, măsura talentului sau uriaş. D-l Pittarello, are o voce pînă la un punct simpatică. Dar­ nu e căldură In ea şi nu e mobilitate. D-sa ne-a dat un Pol­­lione ursuz şi rece, şi a cărui stîngăcie contrasta prea mult cu expresia aceea a­­dîncă de viaţă ce se întipărea în fie­ce ton şi în fia­ce gest a Normei. D-na Bio­chi, a fost o simpatică Adal­­gisă. Dup al ei din actele II şi III, cu D-na Theodorini au fost minunate. Iar d-l Nicoletti Kormann, în marele prant, a fost cu deosebire bine. In fine corul druizilor a reuşit pe deplin. Ceea ce însă a făcut sufletul şi succesul reprezentaţiuneî, (îmi fac o plăcere de a reveni)—e D-na Theodorini, a­­cărei voce fermecătoare şi viguroasă,­ susţinută de realele sale cunoştinţe în materie de gest şi de expresie,—a ţinut captive inimele emoţionate ale sale, întregi. Nu s'ar părea scrise pentru dînsa, ver­surile ce Romani—tocmai libretistul „Nor­mei“—închina odinioară divinei Malibran, cea cîntată de Musset ?. ...E il citlo, e i c.ampl, e i fiori, E la brezza ehe aleggia a voi sommesso, Gli aştri ehe amoreggiar sembran colt' onde,.... ...Han qualche voce ehe ti paria al core. H. arta L Tranen STRADA LOZONSCHI No, 10 Ord. 1—3 p. m. 41—51 Informaţii Sîmbătă 15 Ianuarie şi Duminică 16 se va juca la Teatrul Național, de către so­cietatea dramatică cu concursul marei noastre tragediane Agatha Bîrsescu, re­numitele piese : Hero şi Leandru, Medea. Cînd d-ra Bîrsescu a jucat la Viena în aceste piese, toate ziarele aduceau cele mai mari elogii artistei care a făcut fata țăreî noastre pe scenele marel­or teatre din străinătate. Luni d-ra Bîrsescu va juca celebra piesă Odetta în beneficiul său. Cererile pentru aceste trei represen­­taţii sunt aşa de numeroase, în­cît sunt temeri că nu se va putea face faţă tuturor. Următoarea mişcare s’a făcut în perso­nalul căilor ferate pe ziua de 1 Fevruarie. D-nii ingineri ordinari cl. I . Bălteanu Corneliu şi Cristodorescu Zamfir, actuali ingineri asistenţi la serviciul lucrărilor noi din administraţia căilor ferate, în pos­tul de şefi de secţie la serviciul central de interne din aceiaşi administraţie. D. inginer ordinar cl. II Teodorescu Nicolae şi 2 ingineri ordinari clasa III Opran Aurel şi Gabriel Iosefini, actuali ingineri asistenţi la serviciul podurilor din admi­nistraţia căilor ferate, în aceiaşi calitate la serviciul exterior de întreţinere din a­­ceiaşi administraţiune. D-nii ingineri clasa a IlI-a Răpaţeanu Dragomir şi Teodorescu Neculae, actuali ingineri la serviciul podurilor din admi­nistraţia căilor ferate, asistenţi în servi­ciul exterior de întreţinere din aceiaşi ad­ministraţie. D. inginer ordinar clasa a II-a Savu Constantin, actual inginer asistent la ser­viciul de studii şi construcţiuni, în aceiaşi calitate la serviciul central de întreţinere din administraţia căilor ferate. D. inginer ordinar clasa a IlI-a Vic­tor Ionescu, actual asistent la serviciul lucrărilor nouă din administraţia căilor ferate, în aceiaşi calitate la serviciul ex­terior de întreţinere din aceiaşi adminis­traţie. Părintele dr. V. Lucaciu, după ce a stat aproape un an în Roma stăruind la Vatican să i se dea dreptate în contra guvernului ungar, care a impus Episco­pului Ioan Sabo să o scoată din paro­­chia Şişeşti,­a obţinut o deplină satis­facţie, fiind reintegrat în toate dreptu­rile sale. D. dr. V. Lucaciu se întoarce zilele a­­cestea în Transilvania. Astă seară la Teatrul Naţional se va juca pentru a doua oară—după cererea generală—frumoasa operă a lui G. Puc­cini La Vie de Boheme. Publicul ieşan îşi aminteşte, cu sigur­­anţă, succesul obţinut de drăguţa Aura Teodorini în rolul Mimi. Ac°astă reprezentaţie se dă în folosul săracilor din Iaşi, şi suntem siguri că ie­şenii cari au dat totdeauna probă că ştiu să dea obolul cînd este vorba a se ajuta pe cei nevoieşi—se vor grăbi a o proba aceasta încă odată. Muzica atît de dulce şi armonioasă a lui Puccini şi talentul d-rei Aura Teo­dorini sunt o garanţie sigură de străluci­tul succes al piesei. Tot ce laşul are mai distins îţi va da întîlnire pentru astă seară la teatru. Mâine Sâmbătă vor avea loc următoa­rele alegeri: Colegiul I de Neamţ, un deputat în locul d-luî Săulescu, numit prefect şi co­legiul I Roman un senator în locul d­­lui I. Stroescu, decedat. In spirit de economie ministerul de răz­­boi­ a cerut comandanţilor de corpuri să dea concediu la 25 la sută din oamenii de sub drapel. D na Natalia Prutescu a fost numită moaşă în comuna Rediul Mitropoliei şi d-na Elena Drumescu în aceiaşi calitate în­ comuna Poeni. M. S. Regele a semnat astăzi decretele prin care se fac următoarele numiri în magistratură : 1­. C. C. Sărăţianu, actual prim-procu­­ror al tribunalului Ilfov, întrunind condi­­ţiunile cerute de lege, a fost înaintat pro­curor de secţie la Curtea de Apel din Iaşi, la locul d-luî Panait Stoica. D. Constantin Crăsnaru, doctor în drept, actual judecător de instrucţie la tribunalul Ilfov, întrunind condiţiunile legei a fost înaintat prim-procuror la tribunalul Ilfov, în locul d-luî C. C. Sărăţeanu, înaintat. D. Corneiu Botz, 1031 judecător, este numit judecător la ocolul 11 Botoşani, în locul d-lui C. Milicescu. D. Victor Vrabie, actual ajutor de ju­decător de grefă clasa I, la Curtea de Apel d­in Iaşi, a fost înaintat griful la a­­ceeaşi Curte, în locul lui Al. Gusti, de­cedat. Ministerul de instrucţie a publicat con­curs pentru ocuparea catedrelor­­ vacante de la facultatea de drept din Iaşi. Catedrele vacante sunt: una de drep­tul Roman, două de drept civil, una de drept comercial şi una de procedură ci­vilă. Procesul Locotenentului Iacobescu —De la­ corespondentul nostru special. Afacerea locotenentului Iacobescu acu­zat de delapidare de fonduri, a venit Mercur­ înaintea consiliului de răsboi­t al corpului al IlI-lea de armată. 9 din martori nu respund la apel. Apărătorii inculpatului sunt d-nul avo­cat Theodorescu şi căpitanul de inten­denţă Ciocazan. După cetirea sentinţei consiliului de răsboiit din Iaşi, prin care locotenentul Iacobescu este condemnat la doi ani în­chisoare şi la degradare, d. avocat Theo­­dorescu cere a i se pune la dispoziţie dosarul. Comisarul regal cere respingerea inci­dentului ridicat de d. Theodorescu pentru că dosarul cuprinde acte secrete. După o scurtă deliberare consiliul res­pinge incidentul. Se procede apoi la ascultarea mar­torilor. Acuzarea e susţinută de d. Navasari, comisar regesc. In urma unii frumoase pledoarii a d-luî Theodorescu, şi pledoarieî d-luî căpitan C­ocazsn, consiliul compus din d. col. Bo­­teanu, majorii Scheletti şi Teodorescu, că­pitanii Mihăilescu şi Fortunescu pronunţa un verdict de achitare care e primit de publicul din sală cu aplauze. D. dr. I. Goldstein, fost medic operator la clinica Ginecologică şi obstetricală din Viena, mamos şi specialist în maladii de femei s-a stabilit în Iaşi str. Ştefan cel Mare 39. Din Galaţi ni se scrie că succesul obţi­nut de d-ra Bîrsescu în piesa Magda a fost extra­ordinar. Lumea a făcut ovaţiuni distinsei artiste şi a condus-o în triumf la hotel Bristol și la gară.

Next