Opinia, ianuarie 1900 (Anul 3, nr. 196-212)
1900-01-15 / nr. 205
2 O, nu cred. Prea ar trebui atunci să atribui pe seama voastră, a femeilor, nesimţirea ţi fâţâria cea mai perfidă. Credeam în excepţii, dar n’aş mai admite nici aceasta. Ni-i natural altmintrelea, forţa împrejurărilor o impuneţi cu siguranţă ştii că trebue să suferi. Ah, cum această ideie îmi răcoreşte fruntea ce mi-o simt grea ca plumbul! Era o vreme, când de te-ai fi împuns la un deget, nebuneam; acelaşi vrea să te văd suferind chinuită şi mustrată de tine însuţi şi atunci parcă mi s’ar uşura sufletul. In căite să simt durerea unui trai neonorocit, dacă rana inimei s’a vindecat aşa lesne. D-na Laurenţia Gribincea. (va urma). Aseară cu ocazia reprezentărei piesei Noima, s’a împărţit în sală următoarele versuri, dedicate doamnei Elena Teodorini: Stea strălucită între stele ! Aşa apari, trecînd pripit, Pe unde ’n lunga-ţi rătăcire Răsună glasul tail slăvit, Ecou de jale şi iubire. * O lume’ntreagă transportată De farmecul divin al tau, Mult timp în urmă se agită Cu graiuri de păreri de rău După artista ei iubită. * Căci singură tu ai putinţa Cu glasul să ne faci simţi Acele genii de armonie — Pe Ponchielli şi Verdi, Bellini plin de duioşie. Şi singură ’ntrupezi în tine Acele forţe de mister Ce-armonizează glasul măreţ Şi pe-al furtunilor din cer Cu-al dragostei şi-al remuşcărei... * Ca paserea ne scapi uşoară Şi te-am reţine în zadar. Tu pleci: menirea ta-i supremă — Şi stele noi mereu răsar In glorioasa-ţi diademă. RIGOLETTO Răbojul meu In fericitul oraş al Huşilor, apare o fiţuică Glasul Fălciului, cere în spaţiul de 2 decimetri are pretenţia de a fi un «ziar enciclopedic, comercial şi popular». Cum înţelege enciclopedia populară, numitul organ, îşi poate cineva face idee după următoarea epigramă publicată In ultimul său număr. Unui zglicit Moşu X şi-a dat suflarea Am de ce mă minuna Căci vedeţi !e’ntăia oară Cînd aud c‘a dat ceva. mss.) Ghem Ori, această epigramă nu e decît reeditarea ad litteram a unei alteia datorită amicului nostru E. Hrovanu, —numai că numelui primitiv ziarul enciclopedic a substituit pe Moşu X. O fi asta enciclopedie, dar cinstit nu e în nici un caz* Proprietatea literară. E curios de observat cum ideea aceasta variază. Libretiştii,—cel puţin, cel mai vechi,—prenaient leur bien où ils le trouvaient. Deci, transformă pe Triboulet in Rigoletto și-l transportă in Italia. Iau pe Norma după o tragedie de Alexandre Soumet—și motus, nici o vorbă de autorul adevărat.* Două glume,—de Juvenal Doi gineri trec pe lîngă un lac. —Vezi apa aceasta, întreabă unul ? Aici un nenorocit și-a înecat trei soacre de-arîndul. Acesta e lacul soacrelor. — Ba zi-i mai bine leacul soacrelor, răspunse celalt surizind. Un prieten îi zicea: —Eil umblu prin mijocul stradeî, fiindcă e mai puțin periculos: dacă umblu pe trotuar, se poate să-tui sparg capul, de-mî cade ceva pe el. Pe stradă, de mă lovește o trăsură, îmi rupe numai picioarele. Tot mai bine. * Averea lui Shakespeare. D. Sidney Lee face următoarea socoteală despre starea financiară a marelui Will, pe la 1599. Ca drept de autor, el încasa 500, ca actor încasa 2750, cea ce face vre-o 8250 lei. Aceasta reprezintă pentru acea vreme ceea ce pentru timpul nostru ar reprezintă 25000 de Iei. Deci, marele Shakespeare ştia să-şi facă afacerile. ENDYMION* ___ EPIGRAMA Lui Vlad. Prea eşti lucios pe scenă, Mai dămol.... mai cum se cădeşti! Cind jooi mă îngrozeşte Par’că eşti Vlad Ţepeş — Vlade. GIORDANO —* W fcesw«*“*» ------- MUZICA Norma operă de V. Bellini Cui i-ar putea trece prin gînd, auzind această emoţionantă operă, în care idea poetică materializată în o variată şi divină armonie, apare spontan din acordurile patetice şi viguroase—, că de demult cîndva, la întâia sa reprezentare, ar fi produs la Scala cel mai complect fiasco ? Şi Norma nu era întâia operă a lui Bellini. Şi Bellini nu se bucura numai de puţine simpatii In publicul milanez. Şi între interpreţii pasionatei opere, se număra Pasta, Malibran a Italiei, cea mai minunată voce a timpului ei. Are însă capriciile sale publicul,—momentele sale de bună şi de rea disposiţie, —întocmai ca şi indivizii izolaţi din care e alcătuit. Numai spre deosebire de ceştialalţi, acela revine totdeauna asupra verdictelor injuste, şi compensaţia aprobărei ulterioare urmează întotdeauna mai curînd sau mai tirziu. S’a petrecut deci cu Norma, ceea ce a avut loc cu Bărbierul lui Rossini, cu Bon Juan al lui Mozart, şi întru cîtva cu opera lui Wagner. Astăzi e universalmente recunoscut că lucrarea favorită a gingaşului compozitor, e una din cele mai pure expresii ale geniului muzical, cu inspiraţia ei măreaţă, cu coloritul său intens, cu suflarea aceea de neţărmurita pasiune care predomină în întregul ei. Reprezentaţia de aseară e din cele mai reuşite ale trupei de operă a d-nei Theodorai. In total, interpretaţia ireproşabilă, susţinută de căldura vigurosului talent al celebrei cîntăreţe , impresia cea mai feri CARNETUL SEREI De muzică minunată şi interpretaţia şi mai minunată. Celebra noastră divă Elena Teodorini ne-a fermecat, a făcut minuni. Florile, porumbeii şi poeziile au curs şi aseară mai mult încă. Publicul entuziast a făcut ovaţii de nedescris mare artiste. Lume destul de multă de şi nu atîta cît trebuia să fie. Am remarcat în sală pe : D-nele: Consul al Turciei Filoxenides, dr. Leon Sculy, I. Alexandrescu, Melik, dr. Negel, dr.4£ojniţă avocat Văleanu, Macri, C. Kirill, dr. Zamfirescu, Elena Vîrgolici, Cifridiceu, Mavrocordat, Volanţi Sion, Catargi, Albineţ, avocat Dabija, avocat Cristofor, dr. Pastia, dr. Posa, dr. Rîteanu, căp. Zamfirescu, Pogonat, Zota, Colu Drăcşineanu, Gheuca, Camban, N. P. Gorovei, Neculau, Adela, C. Grigoriu, A. Hertenberg, M. Simionescu, Brul, Nedelichi, Poltii, O. Gheorghiu, Antoniadi, Foiţei, Motăş, Deoghenide, Dimitriu, Mihailescu. D-rele : Eugenie Melik, D. Alexandrescu, Elena Buznea, Mavrocordat, Zota, Codrescu, Elena Ciurea, Volenti, Mavrodi, Cazaban, Albineţ, baron Capri, Anghelichi, Arendulea, Cătun, Balfir, Şendrea, Dimachi, Neculcea, Steurman, Gabrielle, Lambert, Porfiriu, Anna Segall, Sion, Nanu, Ladica, Dimitriu, Mihailescu, Rusu, Georgescu, Ionescu, ROMEO. Cele mai bune Maşini pentru framAitat aluatul (3Pabin.231) Representant general pentru taata România I. GRĂNET, Stradd Stefan cel mare Kp. 37 10—10 Ilr C. Aitner Fost infern alSpitalelor şi al Clinicei Dermato-Sifiliopatice din Bucureşti Fost medic de oraş şi spital. Specialist în boalele venerice. Ord. 9—102 a. m. şi 1—3 p. m. Iaşi. — Strada Lăpuşneanu 24. Pentru săraci gratuit. ECOURI Pentru sesonul actual a sosit la Mag. D. H. Polark & C. strada. Lăpuşneanu un mare asortiment de încălţăminte fine, solide şi moderne pentru barbaţî, dame, şi copii precum Galoşi şi Şesoni vertabile rusesci la calitate. Comenzile din provincie se execută rpompt. Preţurile avantagioase şi fixe, VANEER“ Societatea de asigurare asupra vieţei si de rente in Viena, fondată in 1858. Concesionată pentru Romînia prin înaltul decret domnesc din 10 Decembrie 1869. Fonduri de garanţii la 31 Decembrie 1898 peste 154 milioane lei. Cauţiunele depuse la onor. Casa de Depunere pînă la 31 Decembr. 1898, în conformitate cu art. 147 din codul comercial pentru garantarea asiguraţilor din Romînia au fost delel 3.262.000. Pînă la 1 Ianuarie 1899 societatea a plătit pentru asigurări expirate şi pentru daune suma de franci: 241,334,301.55 Societatea contractează: Asigurări mixte de capitaluri pe caz de viaţă şi deces în condiţiunile cele mai avantagioasă. Asigurări de zestre cu scutiri de plată a premiilor în caz de deces al părintelui. Asigurări pe caz de viaţă şi deces cu plata duba a capitalului asigurat * precum şi diverse alte combinaţiuni ce ating branşa asigurărei asupra vieţeî. * Informaţiuni se dau şi ofarte se primesc de către Agenţia Principală din aşi str. Lăpuşneanu No. 10. IAŞI Recomandă excelentele sale produse*—Face zilnic expediţiunî în oraş la domiciliu şi în provincie în sticle şi butoaie. In oraş se găseşte la„ Berăria Nouă la Restauraţia Bereriei Zimbru şi toate debitele de băuturi. IMPORTANT Find că părăsesc ţara, cu autorizaţia Onorabilei Camerei de Comerciu vînd lucrurile mele Casnice, şi Marfa rămasă din desfacere, printre care se afla o Cameră de culcare şi un Pianino. H. Finke. Strada Golie vis-a-vis de Nestor Heck. Un Student a da lecţiuni pentru cursul primar şi secundar A se adresa la Redacţie. Fraţii Alexiades Fac cunoscut onorabililor clienţi atît din localitate cit şi din provincie că pentru sărbători cît şi pentru anul nou suntem asortaţi cu tofelul de bomboane şi cutii de fantesie pentru Cadouri. Asemenea facem cunoscut că pentru provincie ne însărcinăm să expediem franco-porto şi ambalaj colete poştale de 4 kilograme neto, socotind a 4 lei Kilogramul bomboanele cele mai fine, chocolate, fructe, etc. Stânjeni fin de munte, bine conservat, se află de vînzare pe Domeniul Coroanei „Mălin!„. Pentru preţ şi altele a se adresa la: Gustav Eichler Mălini lîngă Făltticeni 0—5 ANUUCITI De vînzare 2 cai a se adresa strada Cogălniceanu No. 8. 66 OPINIA cită, asupra publicului, care a răspuns în schimbul orelor de intensive emoţii, cu fiori şi cu aplause—ba pare-mi-se şi cu versuri (proaste bine inţăles). Ce ar fi putut visa mai mult Bellini însuși, copilul cu senzibilitatea excesivă, de cît o Normă ca d-na Theodorini? Căci a fost superbă, diva,—a fost aproape să se ajungă pe sine însuși din Giocconda lui l’onchieri. Se zice că pentru faimoasa Cavalină Castadiva, Bellini ar fi scris vr’o opt variante,—și că numai cu multă greutate ar fi putut convinge pe primadona Pasta, să accepte pe cea din urmă. Motivul era că bucata aceea cu tonulde Invocaţie elegiacă, părea artistei de o interpretare aproape imposibilă. Cine-a auzit însă pe D-na Theodorini intonînd divinul Castadiva, şi i-a simţit farmecul glasului plin şi cald şi dulce,—a putut pricepe asară, măsura talentului sau uriaş. D-l Pittarello, are o voce pînă la un punct simpatică. Dar nu e căldură In ea şi nu e mobilitate. D-sa ne-a dat un Pollione ursuz şi rece, şi a cărui stîngăcie contrasta prea mult cu expresia aceea adîncă de viaţă ce se întipărea în fiece ton şi în fiace gest a Normei. D-na Biochi, a fost o simpatică Adalgisă. Dup al ei din actele II şi III, cu D-na Theodorini au fost minunate. Iar d-l Nicoletti Kormann, în marele prant, a fost cu deosebire bine. In fine corul druizilor a reuşit pe deplin. Ceea ce însă a făcut sufletul şi succesul reprezentaţiuneî, (îmi fac o plăcere de a reveni)—e D-na Theodorini, acărei voce fermecătoare şi viguroasă, susţinută de realele sale cunoştinţe în materie de gest şi de expresie,—a ţinut captive inimele emoţionate ale sale, întregi. Nu s'ar părea scrise pentru dînsa, versurile ce Romani—tocmai libretistul „Normei“—închina odinioară divinei Malibran, cea cîntată de Musset ?. ...E il citlo, e i c.ampl, e i fiori, E la brezza ehe aleggia a voi sommesso, Gli aştri ehe amoreggiar sembran colt' onde,.... ...Han qualche voce ehe ti paria al core. H. arta L Tranen STRADA LOZONSCHI No, 10 Ord. 1—3 p. m. 41—51 Informaţii Sîmbătă 15 Ianuarie şi Duminică 16 se va juca la Teatrul Național, de către societatea dramatică cu concursul marei noastre tragediane Agatha Bîrsescu, renumitele piese : Hero şi Leandru, Medea. Cînd d-ra Bîrsescu a jucat la Viena în aceste piese, toate ziarele aduceau cele mai mari elogii artistei care a făcut fata țăreî noastre pe scenele marelor teatre din străinătate. Luni d-ra Bîrsescu va juca celebra piesă Odetta în beneficiul său. Cererile pentru aceste trei representaţii sunt aşa de numeroase, încît sunt temeri că nu se va putea face faţă tuturor. Următoarea mişcare s’a făcut în personalul căilor ferate pe ziua de 1 Fevruarie. D-nii ingineri ordinari cl. I . Bălteanu Corneliu şi Cristodorescu Zamfir, actuali ingineri asistenţi la serviciul lucrărilor noi din administraţia căilor ferate, în postul de şefi de secţie la serviciul central de interne din aceiaşi administraţie. D. inginer ordinar cl. II Teodorescu Nicolae şi 2 ingineri ordinari clasa III Opran Aurel şi Gabriel Iosefini, actuali ingineri asistenţi la serviciul podurilor din administraţia căilor ferate, în aceiaşi calitate la serviciul exterior de întreţinere din aceiaşi administraţiune. D-nii ingineri clasa a IlI-a Răpaţeanu Dragomir şi Teodorescu Neculae, actuali ingineri la serviciul podurilor din administraţia căilor ferate, asistenţi în serviciul exterior de întreţinere din aceiaşi administraţie. D. inginer ordinar clasa a II-a Savu Constantin, actual inginer asistent la serviciul de studii şi construcţiuni, în aceiaşi calitate la serviciul central de întreţinere din administraţia căilor ferate. D. inginer ordinar clasa a IlI-a Victor Ionescu, actual asistent la serviciul lucrărilor nouă din administraţia căilor ferate, în aceiaşi calitate la serviciul exterior de întreţinere din aceiaşi administraţie. Părintele dr. V. Lucaciu, după ce a stat aproape un an în Roma stăruind la Vatican să i se dea dreptate în contra guvernului ungar, care a impus Episcopului Ioan Sabo să o scoată din parochia Şişeşti,a obţinut o deplină satisfacţie, fiind reintegrat în toate drepturile sale. D. dr. V. Lucaciu se întoarce zilele acestea în Transilvania. Astă seară la Teatrul Naţional se va juca pentru a doua oară—după cererea generală—frumoasa operă a lui G. Puccini La Vie de Boheme. Publicul ieşan îşi aminteşte, cu siguranţă, succesul obţinut de drăguţa Aura Teodorini în rolul Mimi. Ac°astă reprezentaţie se dă în folosul săracilor din Iaşi, şi suntem siguri că ieşenii cari au dat totdeauna probă că ştiu să dea obolul cînd este vorba a se ajuta pe cei nevoieşi—se vor grăbi a o proba aceasta încă odată. Muzica atît de dulce şi armonioasă a lui Puccini şi talentul d-rei Aura Teodorini sunt o garanţie sigură de strălucitul succes al piesei. Tot ce laşul are mai distins îţi va da întîlnire pentru astă seară la teatru. Mâine Sâmbătă vor avea loc următoarele alegeri: Colegiul I de Neamţ, un deputat în locul d-luî Săulescu, numit prefect şi colegiul I Roman un senator în locul dlui I. Stroescu, decedat. In spirit de economie ministerul de război a cerut comandanţilor de corpuri să dea concediu la 25 la sută din oamenii de sub drapel. D na Natalia Prutescu a fost numită moaşă în comuna Rediul Mitropoliei şi d-na Elena Drumescu în aceiaşi calitate în comuna Poeni. M. S. Regele a semnat astăzi decretele prin care se fac următoarele numiri în magistratură : 1. C. C. Sărăţianu, actual prim-procuror al tribunalului Ilfov, întrunind condiţiunile cerute de lege, a fost înaintat procuror de secţie la Curtea de Apel din Iaşi, la locul d-luî Panait Stoica. D. Constantin Crăsnaru, doctor în drept, actual judecător de instrucţie la tribunalul Ilfov, întrunind condiţiunile legei a fost înaintat prim-procuror la tribunalul Ilfov, în locul d-luî C. C. Sărăţeanu, înaintat. D. Corneiu Botz, 1031 judecător, este numit judecător la ocolul 11 Botoşani, în locul d-lui C. Milicescu. D. Victor Vrabie, actual ajutor de judecător de grefă clasa I, la Curtea de Apel din Iaşi, a fost înaintat griful la aceeaşi Curte, în locul lui Al. Gusti, decedat. Ministerul de instrucţie a publicat concurs pentru ocuparea catedrelor vacante de la facultatea de drept din Iaşi. Catedrele vacante sunt: una de dreptul Roman, două de drept civil, una de drept comercial şi una de procedură civilă. Procesul Locotenentului Iacobescu —De la corespondentul nostru special. Afacerea locotenentului Iacobescu acuzat de delapidare de fonduri, a venit Mercur înaintea consiliului de răsboit al corpului al IlI-lea de armată. 9 din martori nu respund la apel. Apărătorii inculpatului sunt d-nul avocat Theodorescu şi căpitanul de intendenţă Ciocazan. După cetirea sentinţei consiliului de răsboiit din Iaşi, prin care locotenentul Iacobescu este condemnat la doi ani închisoare şi la degradare, d. avocat Theodorescu cere a i se pune la dispoziţie dosarul. Comisarul regal cere respingerea incidentului ridicat de d. Theodorescu pentru că dosarul cuprinde acte secrete. După o scurtă deliberare consiliul respinge incidentul. Se procede apoi la ascultarea martorilor. Acuzarea e susţinută de d. Navasari, comisar regesc. In urma unii frumoase pledoarii a d-luî Theodorescu, şi pledoarieî d-luî căpitan Cocazsn, consiliul compus din d. col. Boteanu, majorii Scheletti şi Teodorescu, căpitanii Mihăilescu şi Fortunescu pronunţa un verdict de achitare care e primit de publicul din sală cu aplauze. D. dr. I. Goldstein, fost medic operator la clinica Ginecologică şi obstetricală din Viena, mamos şi specialist în maladii de femei s-a stabilit în Iaşi str. Ştefan cel Mare 39. Din Galaţi ni se scrie că succesul obţinut de d-ra Bîrsescu în piesa Magda a fost extraordinar. Lumea a făcut ovaţiuni distinsei artiste şi a condus-o în triumf la hotel Bristol și la gară.