Opinia, noiembrie 1908 (Anul 5, nr. 574-597)
1908-11-25 / nr. 592
£ i Exemplarul A îi 0 N AMENTE Un â.• . . 20 lei •J lUJJLi .*•• • \• 10 * *.***«w .«i» •‰• ”qk-s4tgt^ í?f‚«syj- * 4^*.;^■+■ *i».‰*■*•ZIAR lCONSERVATOR DEMOCRAT ........■ “. 'j' ■ , ■% tTM j. # ■‚* «* i \ n- - V. ..*» ‚~ r* .• 3 fa . HICTCCWitm u ,Ofi\í Redacţia şi Administraţia: Str. Primăriei No 30 %. ANUNȚURI On tind în pag. ÎJ^ 50 Bani » » » » IV, 40 «• » Lv Anul VI.—No. 592,CAS', Marți,25 Noombre 1908 Bandietul şi marea Inturatie de la Botoşani Botoşănenii, credincioşi vechei tradiţii conservatoare, au ţinut să sărbătorească şi ei, ca şi ţara întreagă şi să-şi arăte încă odată nestrămutatul lor devotament, dragostea şi încrederea ce o au pentru cel mai inteligent, mai expeimentat mai muncitor fiu al ţarei, pentru d. Take Ionescu, şeful partidului conservator democrat. Şi, sărbătoarea a fost în adevăr mare; ea a întrecut toate aşteptările. Cele două zile , Sîmbătă şi Duminică, am fost pentru botoşăneni zile de mare sărbătoare, care nu vor fi uitate niciodată. Nici un om politic, şi niciodată, na fost sărbătorit atît de strălucit şi cu atîta dragoste, ca d. Take Ionescu la Botoşani. Nici nu se putea altfel, căci era o datorie şi de român şi de cetăţean ca Botoşănenii să-şi arăte nemărginita lor dragoste, pentru cel mai mare barbat politic al ţării româneşti Plecarea spre Botoşani La marele banchet şi la frumoasa întrunire, anunţată de partidul conservator-democrat din Botoşani, pentru sărbătorirea iubitului nostru şef, au ţinut să participe şi delegaţi din celelalte oraşe ale Moldovei. Din Iaşi, delegaţia în frunte cu d. Alexandru A. Bădăreu, a plecat Sîmbătă dimineaţă spre Paşcani, iar de aici s’a dus la Roman pentru a eşi întru întimpinarea şefului partidului. Dr. Cantacuzino Paşcanu, distinsul nostru fruntaş, şi preşedintele clubului conservator-democrat din Roman a ţinut să aibă de oaspeţi pe delegaţii de la Iaşi, oferindu-le un dejun. La orele 3, cînd a sosit trenul în care se afla d. Take Ionescu, peronul gănei Roman era înţesat de lume şi i s'a făcut o grandioasă primire. Delegaţii din Iaşi au întovărăşit apoi pe şeful partidului, împreună cu un mare număr de delegaţi din Roman. La Paşcani s’au întrunit cu delegaţii din Fălticeni, în frunte cu d. Sebastian Moruzzi, care au întimpinat pe d. Take Ionescu printr’o frumoasă manifestaţie. La Vereşti, unde trenul se schimbă pentru Botoşani, manifestaţia a fost şi mai grandioasă. Aci şiful partidului conservator democrat a fost întimpinat de delegaţii din Dorohoiu, între care foarte mulţi ţărani, în frunte cu d-nii Dim. P. Moruzzi şi Miclescu. Manifestaţia de aci a fost în adevăr mare. Delegaţii Dorohoeni l-au primit pe şeful partidului, în urale nesfîrşite şi sunetele muzicei. La Botoşani Primirea de la Botoşani a întrecut toate aşteptările. Mii de cetăţeni ocupase peronul gărei. Timp de mai bine de 10 minute, la sosirea trenului, uralele şi strigătele de «trăiască Take Ionescu“ nu mai luau sfîrşit. La scoborîrea din tren d. Take Ionescu a fost întimpinat de d-nii C. Ghica-Deleni, preşedintele clubului conservator-democrat din Botoşani, Th. Silion, V. Iaăcescu, Leon Ghica, Al. Prasa, N. şi E Ciolac şi alţi fruntaşi, cu care s’a întreţinut. D. Take Ionescu a luat apoi loc în automobilul d-lui Silion, la care a fost găzduit. De la gară, pe tot parcursul străzilor, staţiona de asemeni un mare număr de cetăţeni, făcînd ovaţiuni şefului partidului conservator-democrat. Clubul era frumos iluminat, iar aglomeraţia în oraş devenea din ce în ce mai mare pe străzi. Niciodată nu s’a văzut la Botoşani o aşa de mare mişcare, iar hotelurile şi chiar casele particulare erau înţesate de lume. Iată acum şi numele delegaţilor care au luat parte : Iaşi. D-nii: Alex. A. Badareu, N. Cananău, N. Nanu, Laccar Antoniu, Dim. Alexandrescu, N. Pogonat, Ilie Bărbulescu, Vespasian Pella, Const. Chirilă, dr. Ștefănescu-Galatz, Eugen Herovanu, Gh. Dobias, Al. Dob’ja, Anibal Ciuroi, D. Longhinescu, dr. P. Zozin, N. D. Popa, Gh. Cuzescu. Roman, d-nii : C. Cantacuzino-Pascanu’» Em. Flor, D. Bogz», I. Brumă, P. M»nitelan, P. Manoliu, Em. Bazoianu, C. Boiu, St. Ciuntu, dr. Regler, Sc. Sc. Stan, Gabriel Cilibiu, Garabet Burcliu, C. Balaeş, A. Drăghiei, St. Colceag, căp. Zelten, M. Misir, I. Runacu, M. Mîrţ, D. Stan, D. Bogdan, I. Teohary, Anton Mărtinaş, I. Frosinel, I. Miron, I. Petrescu, G. Miron, Fălticeni, d-nii Sebastian Moruzzi, Gh. Străjescu, dr. D. Boroianu, colonel Dim. Mihăiţa, Leon Bottez, C. Romanescu, Artur Goroveiu, Gh. Gutter, V. Oiencu, T. Bosinceanu, M. Ştefânescu, Gavriil Iacovlev, Al. Popovici, Carol Cornea, Manole Gheorghiu, P. Neamţ, d-nii Isăcescu şi Bacalu. Huşi, d-nii Gh. Ghibănescu, Em. Buznea, Mardari, Dorohoiu d-nii: D. P. Moruzzi, M. V. Miclescu, Gh. Canarău, M. Brăilescu, N. Gherghel, Al. Stîrcea, G-tin Ananiescu, Nicu ,St. Georges, dr. V. Mihailescu, V. Isacovici, St. Popp, M. Manoliu, C. Andrei, C. Geronius, Gh. Nicali, Gh. Vasiliu, D. Roiu, Gh. I. Vasiliu, V. Grigoriu, E. Procopovici, I. Calin, preot T. Panaitescu, Em. Gherghel, G. Zamfirescu Gh. Passu, Anton Gasparovîci, I. Ifăcesciu, C. Cosmovici, I. Popescu. BANCHETUL La orele 8 şi jumătate seara a avut ton, în sala teatrului Popovici, un mare şi splendid banchet, organizat în onoarea d-lui Take Ionescu. Sala era frumos împodobită cu flori şi ghirlande şi cu steaguri tricolore. Masa bogată şi frumos aranjată, prin îngrijirea d-lor C. Ghika Deleui, Silion, Prassa I.Băsescu şi Ciolac şi a celorlalţi fruntaşi Pe scena, împodobită iarăşi cu ghirlande şi flori a luat loc muzica militară, care în tot timpul banchetului, a intonat diferite arii. Lojele şi tribunele erau ocupate de multă lume, în special multe doamne. La banchet au luat parte peste 200 persoane, fruntaşii din Bucureşti, delegaţii din celelalte oraşe şi un mare număr de fruntaşi botăşăreni. Cînd d. Take Ionescu a intrat la sala banchetului, muzica a intonat marşul iar uralele păreau că nu mai iau sfîrşit. D. Take Ionescu a luat loc în mijlocul mesei, între d-aii : C. Cantacuzino- Paşcanu şi A. A. Bădăreu, avind în faţă pe d-nii: C. Ghia-Deleni şi Toma Cămărăşescu. Din Botoşani, între cei care au fost la banchet, citez pe d-nii : Th. Solion, V. Isăcescu, Al. Rosetti, Leon Ghika-Dmbrăveni, Ion Capri, C. Codrescu, S. Jianu G. Ciolac, Em. Ciolac Alex. Prassa, N. Colac, Th. Ghika, Gh. Nicolanu, I. P Darie, St. Ghica, M. Gh. Popovici, I. Draganovici, dr. Arthur Hynek, Carol Hynek, G. Davidescu, Colonel Persiceanu George Cananău deputat, dr. I. Trifan, Hypolit Dobraneki, M Vasiliu Teracota, D. Prapurgescu, D. Caragea, N. Bebeș, I. S. Popovici, C. Ionescu, N. Neculau, preot C. Vasoiu, Anibal Placa, N. Adam, I. C. Vasiliu, C. M. Ciutei, I. I Lieu, Z. Ipser, C. Cosmovici, P. Moţoc, N. Caligari, E. Caligari, D. Botez farmacist, preoţi. Băncilă, D. Constantinescu preot V. Gheorghiu, preot Diaconescu, preot Costiniu, Vasile Teodor, N. Iacoban, Mihai Iacoban, Dim. Cătinescu, M. Onofrei, loan Jărhilă, M. Neculau, Gh. Anziek’, loan Popescu, N. V. G.orgescu loan Vasiliu, V. Highiş D. Ionescu, Ilie Dumitriu, Ștefan Grom, loan V. Botez, V. Dumitriu-Nucă, etc. Banchetul a fost mai mult decît splendid și în tot timpul mesei a domnit cea mai mare veselie. S’a servit următorul Menu : Hors d’oouvres Supă cu pateuri Maioneză de Şalău Clapon cu Ciuperci Friptură de Curcan Salată verde Conopidă la poonaise îngheţată Brînzeturi Fructe Cafea Vinuri de Odobeşti Champagne G. H. Mumm Toasturile La şampanie, cel întăi care ia cuvîntul ie d. G. Ghica-Deleni. La această măreaţă întrunire a partidului conservatordemocrat, la acest banchet, dat in onoarea prea iubitului nostru şef, d. Take Ionescu, primul gînd este la Augustul nostru Suveran, marele nostru Rege, care în decurs de 40 ani a domniei Sale a cucerit, în capul armatei române, independenţa ţărei, a înălţat patria la rangul de regat şi a întemeiat dinastia, viitorul nostru, închin dar paharul meu în sănătatea M. S. Regelui. Să trăiască Măria Sa, trăiască M. S. Regina, să trăiască Dinastia, să trăiască România (urale prelungite ; muzica intonează imnul regal, care este ascultat de comenseni în picioare). Vă mulţumesc Dv, iubiţi comenseni, care aţi respuns la invitarea noastră. Iubite şef, partidul conservatordemocrat din Botoşani, este vechea organizaţie conservatoare în întregime. Eşti iubit şi stimat, mergi înainte, cu paşi siguri. Viitorul e îndreptat spre tine. Să contezi pe noi, în botoşăneni, ca într’o o cetate conservatoare tare. Vei avea totdeauna devotamentul şi concursul nostru. In sanatatea ta ridic acest pahar, şi cu toţii să strigăm, trăiască iubitul nostru şef. (Urale nesfîrşite). C. Cantacuzino-Paşcanu. In numele judeţului Roman, pe care-l reprezint am venit să exprim sentimentele noastre de încredere şi iubire. Suntem unul din centrele cele mai însemnate din Moldova. Mulţi ani, Moldea a fost neglijată politiceşte; se căuta din cînd în cînd un moldovan în guvern, dar nu se găsea. Cel dinţii, tu ne-ai redeşteptat, şi ne-ai chemat la adevărata viaţă politică. Cu toţii dar, în numele Moldovei, să închinăm paharul pentru ilustrul nostru şef, Sebastian Manruzzi. Noi, Sucevenii, salutăm cu multă dragoste această serbătorire a şefului nostru. Venind, n’am răspuns numai unei amabilităţi, dar ne-ai îndeplinit şi o datorie. Dacă Botoşanii e cîştigat,întreaga Moldovă e cîştigată pentru partidul conservator-democrat. Beau acast păhar pentru botoşăneni, Leon Ghica Dumbrăveni, zice că partidul conservator-democrat, a isvorît din nevoile reale ale ţării şi nu noi am descoperit pe Take Ionescu, ci ţara întreagă, care-l va urma spre binele ei, căci omul acesta reprezintă talentul desăvîrşit, intelferenţa, forţa de muncă. Bea pentru d. Take Ionescu, Gică Neciolau, spune că acum cînd a plecat din partidul liberal, va arunca o mică privire, pentru a se vedea motivul pentru care a părăsit pe liberali. Arată că, liberalii chemaţi la cîrma ţării in vreme de rpa pnmpînă, au fost absolut nepregătiţi pentru frumoasa misiune la care erau chemaţi. La aceasta s’au mai adăugat şi certurile intestine din care cauză, guvernul liberal, n’a putut face reformele cerute, cu toate că a avut concursul intregei naţiuni. Ca un exemplu de neînţelegerile din partid, d-sa citează următoarele: la Botoşani, erau 14 membri în comitetul executiv liberal. Din aceştia 13 au ocupat cu forţa toate demnităţile, 11 au luat focurile din Cameră şi Senat, al doisprezecilea prefectura, al 13-lea primăria, iar al 14-lea, a fost atît de mult nesocotit, încît desgustat peste măsură, e hotărît să se retragă în viaţă privată. La junimişti, aceleaşi certuri, Partidul conservator-democrat, am constatat că e singurul, care caută să aducă cuvîntul cel bun, şi să arăte care e adevărata şcoală politică, ce trebue s-o înveţe ţara romînească. Aceasta, ne-a făcut pe noi cei 30 liberali, de a ne înscrie în partidul conservator-democrat, fără nici o condiţie, ci numai în scopul de a colabora la binele obştesc. Să trăiască Take Ionescu. Doctor Manolescu. Ţara întreagă simpatizază cu partidul conservator democrat. Toţi strigă sfinta democraţie! D-sa vorbeşte de pretinsa democraţie a celorlalţi conservatori, pretinzînd că ei sunt adevăraţii democraţi. Această prefăcătorie, va fi în curînd pedepsită, pentru că lumea ştie cine e promotorul democraţiei în ţara românească. Demonstrează că democraţia nu se poate găsi în sufletele liberalilor nici a bizantinilor medievali Adevarata democraţie nu se poate găsi decît la şeful nostru, care e însufleţit de dragostea de a face ca toate clasele sociale să capete viaţă reală. Şeful nostru a smuls democraţia dintr’un mediu, unde era să se atrofieze de bizantinism. Datorim recunoştinţă şefului nostru. Beau pentru cei care sunt fii de boieri şi care au luat raionul democraţiei, şi pentru cei care nu sunt fii de boieri, şi care au venit să lupte alcătarea cu şeful nostru, I. P. Varie (Botoşani). Bea în sanatatea d-lui Const. Ghika-Deleni, şi vorbeşte de păturile suprapuse şi superpuse, care de cînd lumea există în toate ţerile şi arată că marile merit al d-lui Take Ionescu, e că a putut uni, printr’un puternic lanţ, aceste două pături şi şeful nostru e o garanţie că această unire va fi trainică. Fug. Herovanu.—Beau pentru elementul tînăr din partidul conservator-democrat. Şi vă rog să nu vă surprindă această diferenţiare. Eu recunosc perfecta omogenietate a partidului nostru, în care nu mai există tineri şi bătrîni, în accepţiunea politică a cuvîntului. Dar în ultimă analiză, trebue să recunosc, că între elementele componente ale partidului, tineretul acesta intră ca o forţă vie şi activă, care aduce contribuţia sa de energie, de vigoare, de ideal. Din acest punct de vedere, dacă vechii conservatori reprezintă tradiţia, experienţa şi prestigiul, noii conservatori-democraţi sunt speranţa, sunt viitorul partidului. Şi partidul liberal are tineretul său —celebrul tineret generos. Dar cîtă deosebire de la unul la celalt! In timp ce tineretul liberal păstrează neatinse, urmele primei sale educaţii politice, în timp ce el n’aduce ca element contributiv decît apucăturile sale revoluţionare şi anarhice, cu care grăbesc ruina, partidului,—tineretul conservator democrat aduce o infuziune de viaţă nouă vechiului partid istoric, şi o aptitudine de perfectă adaptare la mediul şi principiile partidului în care au întrat. Pentru meritele aceste incontestabil recunoscute, și mai cu samă pentru meritul de a fi adus vechiului partid conservator o infuziune de sînge nou, beau pentru tineritul conservator, adăogînd la închinarea mea, toată dragostea caldă ce o am pentru partid, pentru şef şi pentru fruntaşii săi. Doctor Toma Ionescu. Arată că idealul ce l’a urmărit cît timp a fost alesul judeţului Tecuci, cît şi acum, e sanatatea şi instrucţiunea ţăranului, pentru care nu s’a făcut nimic şi pentru care numai de la partidul conservator democrat să aşteaptă scăparea. Închină pentru Botoşani, cetate conservatoare-democrată, care personifică Moldova. I. Banescu, (Constanţa) Vin din cea mai depărtată parte a ţerii din Dobrogea, ca să aduc închinările Dobrogenilor, pentru că i-a scos din robia în care erau şi i-a unit cu ţara mumă. A fost de-ajuns ca Take Ionescu să-şi spună cuvîntul în chestia Dobrogiei şi îndată liberalii l’au primit de bun şi l’au înscris în programul lor. Asta însemnează a guverna din opoziţie. Era şi o mare nedreptate politică şi o primejdie de stat care se făcea cu Dobrogea. Cuţitul ajunsese la os. Lui Take Ionescu îi datoreşte Dobrogea, recunoştinţa că a alipit-o pe deplin la apatria mumă. Bea pentru Take Ionescu. Lascar Antoniu arată cum organizarea conservatoare-democrată a fost alcătuită în vederea realizării unui frumos şi măreţ ideal, acela de a îndruma conservatorismul pe calea cucerirelor democratice. Explică cum pentru înfăptuirea acestui ideal, partidul conservator-democrat a avut un puternic sprijin de propagandă în presă, de care servindu-se ca de un puţernic instrument instructiv şi educativ a pregătit această organizaţie politică. Demonstrează cum această activitate socială care se numeşte presa, este o putere carede şi neprevăzută , nerecunoscută de legile diferitelor ţări ca a patra putere în stat, totuşi s’a impus atît de mult în decursul timpului, încît astăzi desminează întreaga mişcare politică, socială , economică, mondială, cu forţa unei adevărate «puteri“ în Stat. Pentru a dovedi acest adevăr, d. Lascar Antoniu relevă importanţa care se dă presei din străinătate de stătră cei mai mari barbaţi de stat, dînd ca exemplu discursul pe care l’a ţinut Pichon ministru de externe al Franţei cu ocazia congresului presei de la Bordeaux şi eire între altele a spus textual: „Presei îi datoresc tot ce sunt, şi în colaborarea zilnică la jurnalismul politic s’a îndeplinit educaţia Spiritului meu“. Relevă iarăşi părerea maestrului Caragiale cu privire la presă şi pe care şi-a exprimat-o in ziarul „Opinia“ din anul trecut în cuprinsul următor : „om din popor, fără nume de naştere, mie nu mi-e permis un moment să uit, ori cît de puţin ar însemna persoana mea ca publicist, că n’am avut pe lume alt protector de ce libertatea tiparului constatînd importanţa pe care o are presa şi foloasele pe care le au pe urma ei partidele politice, şi pe care le-a avut în special partidul conservator-democrat, zice că se cuvine ca să se recunoască acest adevăr şi să trimeată de la banchetul dat îa nordul Moldovei, cele mai sincere omagii de mulţumire presei cinstite şi demne. Relevă însă, că nu se referă decît la acea presă care-şi cunoaşte adevăratul ei rol in societate, iar nu la presa aceia care se inspiră de la temperamentul impulsiv al democratului de la Făurei, sau de la acei nevolnici grupaţi în firul legei de propaganda şarlatanismului politic şi care ţine lipsa de urbanitate a stilului ei, este considerată ca un instrument odios de degradare şi disoluţiune socială. Această din urmă presă, d-nul Lascar Antoniu zice că-i inspiră un respingător sentiment, închină pentru presa cinstită şi demnă, căreia-i trimete toată dragostea partidului conservator-democrat şi pentru toţi ateia care pe calea tiparului îşi pun inima şi tot sufletul lor în rîndurile ce scriu. Gh. Beldiman bea în onoarea botoşănenilor, cari azi ne dau prilejul de a sărbători pe d. Take Ionescu, care îm-pireună cu d. Alex. Bădăreu, a făcut poitică așa cum trebuie, formînd un partid care să fie expresia sinceră a tuturor ideilor. Dacă adversarii s’au năpustit cu atîta furie, e că ne-am pus pe adevăratul tărîm, care ne va duce la adevărata victorie. Partidul nostru e partidul viitorului şi dacă i se reproşează că n’am făcut nimic, e că acei ce ne reproşează ne-au împiedecat. Mîine, cînd ţara ne va da încrederea, vom dovedi-o ! Bea pentru Botoşăneni. D. Alexandrescu, profesor universitar se exprimă în termenii următori : Sunt acum aproape 25 de ani de cînd a avut loc în acest frumos oraş, în timpul opoziţiei unite, una din cele mai măreţe întruniri ce a existat vreodată. La acea întrunire a luat parte Lascar Catargi, Gună Vernescu, Dimitrie Brătianu, care atunci combătea cu înverşunare pe frate-său Ion Brătianu, G. Palade, Mîrzescu, etc. şi mulţi dintre d-voastră, din acei mai bătrîni, îmi aduc aminte că la acea întrunire, Alexandru Lahovari şi-a început cuvîntarea sa, constatînd că inima ţărei bate la extremitatea ei. Aceste cuvinte, pe care timpul ce şterge totul nu le-a şters din memoria mea, au fost acoperite de atîtea aplauze, încît am crezut că toţi acei cari ne aflam atunci în vechia sala a Teatrului unde se ţinea întrunirea, şi care de pe atunci încă ameninţa ruină, vom fi acoperiţi cu îidărămăturile ei. Am scăpat însă teaferi şi ne am întors fiecare la căminul nostru convinşi că ne-am făcut datoria, luptînd din răsputeri în contra celui mai odios regim pe care l-a avut această ţară. îmi place a-mi reaminti acest lucru din tinereţele mele, şi dacă astăzi avem la acest splendid banchet umbra lui Alexandru Lahovari, este pentru că sunt convins că dacă acest mare orator şi om de stat ar trăi astăzi, el ar fi alăturea cu noi, în adevăratul partid conservator, iar nu în rîndurile adversarilor noştri. (Aplauze furtunoase şi prelungite atît din partea comesenilor cît şi a tribunelor cari erau înţesate de un public ales). Situaţia nu este astăzi aceeaş ca la 1884, însă constat, totuşi, cu regret că guvernul actual nu mai are autoritatea morală atît de necesară spre a putea cărmui. Nu este aci locul de a critica actele guvernului ; destul este să vă spun că oamenii de la cîrma Statului nul sunt în stare a da ţărei nici o bucăţică de convenţie externă cît de mititică. (Rîsete, aplauze numeroase). Pentru a nu vorbi decît de ,un singur departament, acel al dreptăţei, ştiţi cu toții că legea nu poate fi interpretată de Ministru, chiar atunci cînd s’ar întîmpla , i’V. ■')'.}(•■ r-