Opinia, noiembrie 1909 (Anul 6, nr. 859-882)
1909-11-26 / nr. 879
KALODONT TUBUÎ' PASTAbePINTI» indispensabilă .1*9 FA.SARG'5 SorinA C?, Vienade vânzare la: fPARFUMERIÎ, FARMACII 17RUGUERII etc. apreciat și mai admirat, dacă în loc de a desvolta cestiunea cartelurilor în modul cum a scris’o în gazeta sa „Săptămina“, ar fi desvoltat-o altfel, sau în senzul adevărat, adică: Partidul care fiind la putere face cartel cu un partid găsit în opoziție, și vice-versa, dacă nu săvîrșește o rătăcire politică, apoi, comite o crimă. .. pin aceste condiţii Marta caută o explicaţie, el îşi destăinueşte gîndul şi în cuvinte atît de grele, printr’o înşirare de imputări atît de nemiloase şi absolut nedrepte, încît dînsa, zdrobită nu mai poate rezista şi pleacă. A treia nenorocire urmează imediat : Fluturescu s’a răsgîndit; de ce ar face el excepţie de la regula generală ? N’o mai ia pe Lilly, din gura căreia Vericescu are durerea să auză tot ce poate fi mai grozav pentru tatăl unei fete. In fata atîtor lovituri, Vericescu e cît p’aci să se prăbuşească; un glonţ i-ar reda liniştea într’o clipă—dacă n’ar da buzna în casă, un bătrîn al cărui fiu s’a sinucis şi are numai de cît nevoe de îngrijirea unui doctor. Aci soţul şi tatăl fac loc omului şi savantului ; mîna ridicată alunecă ; revolverul pică—şi sinugiraşul de dincolo va scăpa poate după ce a salvat viaţa doctorului ce-i sare în ajutor.* Acesta este subiectul piesei anunţată pentru astă seară. Rătăcire ori Crimă La noi în ţară, pînă la 1908, au existat numai două partide, aşa zise istorice,— partidul conservator şi partidul liberal—timp de 40 ani s’au schimbat unul pe altul de la putere, guvernînd fiecare cite 4 ani. Iar cînd în mod fatal li s’a schimbat această ordine,— schimbîndu-se guvernul mai înainte de termenul normal, sau prelungindu-se şederea lui la putere, pe un alt period—nu s’a datorit altor împrejurări, de cît, neînţelegerilor ivite între membrii aceluiaşi guvern. Şi mai nici odată o altă cauză exterioară,—care ar fi avut ceva în contra administraţiei interioare a ţărei—n’a contribuit la această schimbare. Gestiunea aceasta,—cestiunea succesiunei la putere—în prezent s’a modificat în mod radical, deoarece în ţară nu se mai găsesc tot numai două partide, ca în trecut. Astăzi din nevoile simţite de ţară şi din acele simţite de naţiune s’a născut un al treilea partid— partidul Conservator-democrat, organizat de ilustrul om de stat, d. Take Ionescu şi clădit pe baze solide şi moderne, avînd ca deviză: îndrumarea naţiunei şi a ţărei pe adevărata cale de progres. Cum acest al 8-lea partid, este alcătuit din cei mai încercaţi, mai activi şi mai conştiincioşi oameni politici, veniţi din celelalte două partide, inspiră ţărei şi neamului cea mai mare încredere. Şi cum într’un timp, relativ, destul de scurt a ajuns să întreacă în număr de partizani, ambele partide, la un loc socotite, natural că acest partid, va disputa, în viitor, succesiunea la putere cu celelalte două partide, zise istorice. Toată suflarea, mic şi mare, orăşan şi rural, simte şi înţelege vitorul acestui partid, singuri liberalii, şi mai mult vechii conservatori — găsiţi în permanenţă cartelaţi cu liberalii—nu recunosc existenţa unui al 3-lea partid. In curind insă, şi unii şi alţii, vor fi puşi în trista realitate de aşi vedea falsa lor convingere, ca să sfărâme, întocmai după cum să sfaramă valurile uriaşe ale unei mări extra agitată, cînd se izbesc de stîncile de granit. Cartelurile dintre vechii conservatori şi liberali au ajuns astăzi de notorietate publică, masca ce-i acoperea pînă mai dăunăzi, nu mai există, astăzi fără jenă şi fără pic de ruşine o afirmă chiar şi prin gazetele lor. Li se pare ceva firesc şi indispensabil, tot atît de indispensabil şi firesc li se pare, acest fapt, cum, bunăoară, ar fi necesari în corpul omenesc, plămîni, inima, stomahul şi celelalte, fără care, bineînţeles el—omul—n’ar putea să trăiască, tot asemenea şi ei—conservatorii vechi şi liberalii—unii fără alţii sau fără a fi în cartel, ar fi şterşi de pe harta politică a ţărei. Domnul Guţă Panu—ori ca să-i susţie, ori ca să’şi bată joc şi de unii şi de alţii—în gazeta sa „Săptămîna“—relativ la cartelurile politice—susţine următoarea teorie : „Guvernul care, nu „ar avea o majoritate destul de mare „ca să se poată menţine la putere, poate „încheia cartel, în alegeri,cu un partid „din opoziţie, cu ajutorul căruia să „poată guverna înainte.“ De altfel această teorie a d-lui Panu este seducătoare şi pentru vechii conservatori şi pentru liberali, şi mai mult încă, chiar şi pentru d sa, care a trăit şi trăeşte încă numai din favorurile şi din mila lor. La baza acestei idei însă, să citeşte o mare rătăcire politică din partea d-lui Panu, deoarece se îndepărtează mult, cu totul chiar, de la sistemul natural, cum de altfel ar trebui să se petreacă faptul real, al cartelelor, între partidele politice. E absolut o complectă nepricepere politică, din partea unui partid prelins tare, cu un trecut istoric, cu drept la succesiunea puterei, cu un ideal măreţ şi cu principii bine determinate—cum în specie se pretinde a fi partidul vechi conservator, de sub şefia dlui Carp- Cantacuzino Filipescu—să dea mină de ajutor unui guvern—guvernului de astăzi—considerat de toţi ca cel mai rău şi neputincios, din cite a avut ţara pînă astăzi. Tot atît de nepriceput şi înjositor este din partea unui guvern tare—cum se pretinde guvernul liberal —fortificat mai ales cu sîngele a 12.000 ţarani trimişi in 1907 la viaţa veşnică din cealaltă lume—să dea sprijinul şi concursul său unui partid din opoziţie, care nu poate să se susţie prin el însuşi şi care întotdeauna a aşteptat milă şi pomană de la alţii. Cartelurile au existat şi au să existe şi în viitor, nu însă între guvern şi opoziţie ; astfel de carteluri nu sunt permise şi n’au fiinţă nici într’un stat. Carteluri se fac numai între două sau mai multe partide din opoziţie, cu scop de a răsturna un guvern păcătos care duce o operă de distrugere. Deci, d-nul Guţă Panu, ca om politic încercat şi ca logician de mare valoare, îmi permit a crede că ar fi fost mai STANE de PIATRĂ — Piesă în 4 acte de Sudermann — Zarncke, proprietarul unui şantier de pietră ne e un om bun la suflet, cu înalte principii umanitare. Acest „bătrîn ciudat“Houm îl numeşte unul din lucrătorii sei, primeşte în şantierul său ca lucrători, deţinuţi eliberaţi din închisoare, recomandaţi de „Societatea pentru protecţia deţinuţilor liberaţi“ , se bucură cînd îi vede îndreptaţi cu totul şi caută să-i scape din mîinele justiţiei, atunci cînd păcătuesc din nou şi chiar în paguba lui. E un mare om de treabă acest bătrîn german, bîîad, liniştit, arătând lucrătorilor sei aceeaşi dragoste ce poartă unicei sale fiice, infirmei Maria, o fată nenorocită dar buna la suflet ca şi părintele ei. In şantierul lui Zarncke se 8lă ca păzitor de noapte un bătrîn, fost soldat, Eschholz, ajuns neapt pentru slujba lui din cauza bătrîneţii şi viţiului băuturii. Eichholz are o fată, pat-rura, in vrîstă da 25 ani, care este şi ea în serviciul şantierului, făcînd slujba de cantinieră. Biata fată e un suflat amărît căci ea a păcătuit: a fost sedusă de pietrarul Göttling, căruia i-a dat şi un copil, dar oare nu vrea cu nici un chip s’o ia în căsărorie. Ei e vecinic obiectul glumelor răutăcioase a lucrătorilor şi oamenilor de serviciu. De atîtea necazuri : un tată viţios, un amant crud şi ingrat, un copil de crescut, Laura a ajuns o „stană de piatră“, un suflat în care s’a tocit orice dragoste de viaţă, o „piatră“ pe care o poţi svîrli „printre celelalte pietre“, cele adevărate, fără să simtă ceva. In suferinţa ei nemărginită, un singur sentiment i-a rămas viu în suflet: mila şi înţelegerea pentru suferinţile altora. Pe cînd patronul Zaricke se pregăteşte să anunţe bietei Laure că e nevoit să concedieze din slujbă pe stricatul ei tată, soseşte la şantier, recomandat de Societatea pentru protecţia deţinuţilor liberaţi, Iacob Biegler, liberat după ce a făcut cinci ani de închisoare la care a fost condamnat pentru omucidere. Biegler e zdrobit sufleteşte şi trupeşte. Se vede îndată că treime să fi fost un om de ispravă, care a greşit într’un moment de uitare de sine. El ■a păcătuit, cum sa păcătueşte uneori „cînd e o femee la mijloc“. A ucis pentru o femee. Bunul Zaricke îl primeşte bucuros în şantierul său şi îi găseşte iute ocupaţia : va fi paznic de noapte în locul lui Eichholz. Laura nu priveşte de loc cu ură pe acest nefericit ce va lua locul tatălui ei; din potrivă, ea ghiceşte par’că instinctiv cu sărmanul Biegler e un oropsit de soartă ca şi dînsa, că şi el e o „stană de piatră“ şi îl învălui de la început într’o simpatie compătimitoare. Nu tot aşa văd lucrurile Eichholz şi cu Göttlingk. Cel dintâi prinde să-l urască pe Riegler, fiindcă l-a înlocuit în slujbă, iar cel din urmă fiind-că el nu se supune purtării sale cinice şi brutale. Göttlingk, în brutalitatea lui, nu admite ca cineva să-i reziste şi ar fi în stare să comită o crimă cînd un interior i-ar sta în cale sau nu i s’ar supune. Faţă de Riegler, începe să-lmai roadă şi gelozia, cînd simte că Laura are simpatie pentru el, — o gelozie curioasâ, ce se naşte cînd simţi că-i pierzi posesiunea cuiva, oare deşi ţi-era indiferent, aveai însă siguranţa că-l puteai stăpîni ori-cînd. Pe măsură ce simpatia dintre Biegler şi Laura creşte, simpatie ce face să răsară din noi în aceşti doi nenorociţi dragostea de viaţă, de fericire, în aceiaşi măsură creşte ura lui Guttling contra lui Biegler. Biegler şi Göttlingk; iată ciocnirea fatală, iată conflictul dramatic intens. El se deslănţueşte într’o bună zi în cantină. Göttlingk, cinicul, brutalul, provoacă, insultă şi umileşte pe liniştitul şi obijduitul Riegler în auzul Laurei şi al lucrătorilor strînşi în jurul meselor. Göttling în inconştienţa sa insultă şi pe Laura şi rosteşte cuvinte de batjocură la adresa Măriei, fată lui Zaricke. Atunci izbucneşte Biegler. Toată amărăciunea şi toată durerea lui se transformă în accente ce clocotesc de indignare; el arată seducătorului pe Laura, pe care a nenorocit-o şi îi asundă în obraz toată nemernicia sa. Cînd Göttlingk scoate cuţitul, Rigier pune mîna pe o piatră cu care omorise pe „celait“ atunci cînd a întrat la închisoare, şi ia faţa furiei sale, Göttlingk se dă înapoi şi fuge. E o scenă puternică și zguduitoare. Un complot urzit de Göttlingk cu Eichholz împotriva lui Biegler e surprins şi destăinuit de Laura, şi nu reuşeşte. Götttingk fuga pentru totdeauna pentru a scăpa de pedeapsă. Eichholz, mai mult iresponsabil decît vinovat, îşi cere iertare, iar cei doi nefericiţi, Laura şi Biegler, îşi întind mîna şi în panii lor strălucesc razele fericirii, razele „noopului“ ca vine tirziu,dar e meritat. OPIRI * Lico-Siste Me Farsa cu... magarul.—Ziarul brăilean „Romînia“ relatează următoarele, petrecute cu ocazia trecerei prin Brăila a trupei Davila: Un farsor oarecare, mai deştept în tot cazul ca „Măgarul lui Buridan“ trimet© în ajunul reprezentaţiei cu acest nume, unui membru al „elitei“ atot ştiuitoare, un bileţel discret cam cu următoarea cuprindere: Stimate Domn Deşi nu vă cunosc personal îmi permit să vă rog ca în calitate de membru al Jockey-Clubului local, să interveniţi ca să se rezerve un loc la hipodrom „măgarului“ lui Buridan pînă mîine cînd voiu apare cu dînsul pe scena teatrului Regal, Davila. Afectat de atenţia delicată a directorului teatrului de la Liric, atenţie care i-a pus în mişcare toate fibrele aristocratice cu o putere de 10 cai... de rasă, gentilul clubman se grăbeşte să răspundă dlui Davila : Prea Onorate Domn, Am primit carta dv. şi vă comunic că imediat am dat ordin grăjdarului de la hipodromul nostru ca să adăpostească pe măgarul d-v. şi să-i dea cea mai bună îngrijire Al. dv. X. Directorul Davila se duse, seara, la Jockei-Club şi numai cu mare fineţe şi multei diplomaţie izbuti să facă pe d. X- membru al „elitei“ să priceapă că cineva i-a jucat o farsă în chestia.... Măgarului. Profesorul Valle de la şcoala veterinară din Alfort, lingă Paris, a comunicat unui cerc restrîns de medici descoperirea unui nou serum antituberculos. Metoda de preparare e cam aceasta. Caii sunt imunizaţi prin injecţiuni de preparate tari, făcute timp de doi ani de zile. Serul cailor astfel pregătiţi ar fi un leac antituberculos.* In numărul (de astăzi, cetitorii noştri vor găsi subiectele ambelor piese anunţate încă de trupa d-lui Davila : „Urmările“ de confratele nostru d. Em. Nicolau şi „Stane de piatră“ de Sudermann.* Din cauza numeroaselor chestiuni de actualitate, vom continua abia în numărul de mîini, seria de articole ale colaboratorului nostru, d. C. V. Buţureanu : „Şcoala primară în Elveţia“. □ Facem cunoscut abonaţilor noştri din provincie, că administraţia ziarului nostru a însărcinat cu încasarea abonamentelor pe d. Dim. Vasiliu, care este autorizat a da chitanţe în schimbul sumelor încasate. No. abonamentului C. F. R. 9173. jSTggKlg — Eri noaptea necunoscuţi făcători de rele s’au Introdus la cîrciumarul M. H. Rozen din str. Moţoc 64, furînd mai multă marfă. Au fost arestaţi ca bănuiţi pe indivizii Const. Stoleru şi Dumitru Gherasim. — A fost înaintată parchetului, femeea Anica Sofronie, care a fost arestată la Tg.-Frumos, fiind dovedită a fi conrupatoare de minori. 1 Informaţii 3 Reorganizarea Curţei de Casaţie. Secţia 111 a Curţei de casaţie nu va mai fi desfiinţată în urma opunerei magistraţilor de la Casaţie. Dar acea secţie nu va mai fi, după proiect, specială pentru afacerile de contencios, ci toate secţiile vor putea judeca asemenea speţe, după repartizare. Decretele regale nu vor putea fi atacate cu recurs. Nu se va mai face repartizarea consilierilor, prin trageri la sorţi, ci consilierii căzuţi la o secţie, vor rămînea acolo. * După cum se vede, energicul ministru al justiţiei se preface că nu desfiinţează contenciosul, dar îl desfiinţează în toată forma. Căci, întrucît decretele regale nu se pot ataca în justiţie, contenciosul rămîne literarminte desfiinţat. □ Furtul de la fabrica de cicoare.— Am vorbit în numărul de eri despre furtul comis la fabrica de cicoare a d-lui M. Adlesberg, din strada Sf. Lazer No. 39. Autorii furtului care au şi fost descoperiţi de subcomisarul Uţă de la poliţia de siguranţă, sunt păzitorii de noapte Dumitru Cioată şi Ştefan Ghiorghicescu. Numiţii arestaţi şi interogaţi au făcut mărturisiri complecte de modul cum operau furtul. Intr’adevăr de un timp îndelungat ei furau mari cantităţi de cafea pe care apoi o vindeau pe un preţmic, la Sura Rifca Baraş, care ţinea o mică băcănie în strada Socolei No. 2. Furtul a fost descoperit graţie faptului că propietarul fabricei, d. Adlesberg a găsit acum cîteva zile cafea varsată pe jos, şi din un butoi pe care d-sa îl umpluse cu 100 kgr. de cafea, a constatat că aproape era gol. D-sa reclamînd cazul serviciului siguranţei, aceasta începu cercetările şi bănuiala căzînd de la început asupra paznicilor, ei fură arestaţi. La interogatorul ce li s’a luat dînşii au declarat că noaptea se introduceau în ograda fabricei, pe din dos. De acolo treceau în podul fabricei, de unde se duceau în sala maşinelor unde spărgînd un geam din faţă intrau în magazia cu cafea. Odată ajunşi aci aveau grija ca să tragă zăvoarele de la uşa, care cu toate că era încuiată se deschidea şi încărca cafeaua în saci, pe care apoi tot noaptea o transportau la comercianta Sura Sifca Baraş, căreia o vindeau. Fiind pe deplin stabilită complicitatea acesteia, ea a fost arestată. Cercetările continuă: □ Controlorul fiscal N. Adam, de la adiţia financiară din Botoşani, a fost transferat la Fălticeni. □ Comitetul executiv al partidului conservator din Bucureşti, întrunit zilele trecute, a hotărît ca afacerea Maiorescu să fie adusă în Parlament, d. Delavrancea va interpela în Cameră, d. C. Arion în Senat. □ La 29 c. se va celebra, în biserica Sf. Spridon, căsătoria drei Maria Prăgescu cu d. C. Crupenski. Felicitări. □l La ofiţeratul stărei civile din Iaşi s a oficiat astăzi căsătoria civilă a gentilei domnişoare Olga Stoianovici, cu dr. Manoliu-Teţcanu. Căsătoria religioasă va avea loc mîine în casele familiei Stoianovici, strada Asaki. Seara tînăra pereche va pleca în străinătate. Exprimăm tinerei perechi şi familiei felicitările noastre. „ Sîmbătă se va ţinea la prefectura de judeţ licitaţie publică pentru vînzarea, spre exploatare, a mai multor păduri ale statului. □ Membrii consiliului comunal voifi convocaţi, în cursul săptămînei viitoare, în seziune ordinară. Consiliul de higienă al oraşului se va întruni marţi seara în şedinţă ordinară. □ O convenţie telegrafică a fost stabilită între Ungaria şi România. In baza acelei convenţii laxa unui cuvint va fi zece bani, în loc de doisprezece bani şi jumătate. □ De la cercul didactic.—Aseară s-a ţinut la cercul didactic obişnuita şedinţă. D-na Natalia V. Popescu, institutoare reîntoarsă în curind din Paris a făcut o frumoasă şi interesantă expunere colegilor, a celor văzute cu ocazia vizitei ce a făcut-o la şcoalele primare din Paris. D-na Popescu a insistat în primul rind asupra museului lui Gay- Lussac, iar apoi a făcut o expunere a metodicei desemnului şi a lucrului manual la şcoalele primare din Paris. Au asistat vreo 36 de colegi. D-na Popescu va înainta lucrarea sa împreună cu un raport ministerului cultelor. îf. Ia cursul săptămînei viitoare o vînătoare va fi aranjată la Ţibăneşti, la care va participa şi A. S. R. Princepela Ferdinand. □ Suntem informaţi că d. Spiru Haret se va întoarce zilele acestea în ţară. □ Duminică a avut loc la Comăneşti, jud. Bacău, înmormîntarea învăţătorului Const. Agapi, fratele păr. Agapi, din localitate şi al d-lui N. Agapi de la şcoala Normală. □ De la consiliul de război.—Azi dimineaţă consiliul de război a ţinut şedinţă. Consiliul a fost prezidat de d. colonel Cruţescu, iar domnii maiori Engherliu, Costăchescu, şi căpitani Şoimaru şi Ionescu, membri ; comisar regal d. loc. Gane şi grefier , Poroineanu. Consiliul a judecat şi condemnat la cîte un an închisoare, pe următorii soldaţi: Iftimie Vasile, din regimentul 14 Roman, pentru dezertare ; Farănuş Dumitru, din regim. 15 Rezboieni, idem ; Costache Vacariu, din regim. 29 Dragoş idem; Cotioraş Neculai din reg. 27 Bacău, idem; Apostol Vasile Simeon, din red. 13 Ştefan cel Mare, idem ; Deliu Gh. din regimentul 12 Cantemir, idem ; Andronic Zamfir, din reg. 12 Cantemir, idem ; şi Croitoru Ion din regim. Ştefan cel Mare, idem. Consiliul va mai ţinea şedinţă mîine şi poimîne. □ O pedeapsă îngrozitoare, o răzbunarea medievală a tmnuit soţ ultragiat, e unul din principalele sunete ale noului program cinematografic din sala Circului Sidon din sala de Vineri 27 Noambrie a. c. Această piesă, ca un scenariu grandios, este luată din celebra scriere a lui Honoré du Balzac „La grande Breieche“ şi este interpretată de artişti ai teatrelor Comédie Française, Gymnase şi Odeon. Pentru prima oara Cinematograful ne dă o atît de splendidă şi ingenioasă înscenare datorită mecanicilor şi regizorilor teatrului Cfioterei din Paris. Acest nou program săptămînal, bogat mai cu seamă în vederi pitoreşti luate aidoma după natură, precum din Oazele Arabiei, fermecătorii şerpilor, vrăjitorii, triburile nomade etc. Maurile Gangelui, rîul sfint, Iordanul Indienilor, Gwalior mare oraş din India etc., mai cuprinde multe comadii de o fineţă şi eleganţă, care nu se poate de numai rafinata minte a parizianului, gen care n’a putut fi imitat de nimeni pînă asta-zi. Sâmbătă şi Duminecă se intercalează sujate none în program şi au loc în aceste două zile mitineuri la 3 ore ziua cu preţuri pe jurn, la toate locurile şi seara reprezentaţii cu preţurile obişnuite. □ Şcolare.—S’a aprobat un concediu de două luni de zile d-nei Ana Scobai institutoare la şcoala de fete No. 5 „Hatmanul Nicoară“. D-sa va fi suplinită de d-ra Maria Popescu licenţiată in litere. — De asemenea s’a acordat un concediu de o lună de zile d-rei Elena D. Ionescu, Institutoare la Scobinţi. — Ministerul instrucţiunei publice a trimes revizoratului şcolar, libretele personale pentru a se distribui elevilor şi elevelor şcoalelor primare. Ministerul a trimes revizoratului şcolar broşura „Boalele de urechi şi vegetaţiile adenoide în şcoală“ a d-rului Al. Costiniu, broşure care va fi distribuite bibliotecelor din judeţul nostru. III Pe ziua de eri s’au înregistrat în oraş 2 cazuri mortale de febră tifoidă. Astăzi au fost alte două cazuri mortale. Alaltăeri noaptea un incendiu a distrus casa şi crîşma de la via evreului Solomon Pincu Lazer, din satul Hlincea, comuna Galata. □ Camera de Comerţ, a trimes o adresă prefecturei, judeţului, prin care-i cere ca să dispună convocarea alegătorilor din oraş şi judeţ pentru a proceda la alegerea a doi membri ai camerei în locul regretaţilor defuncţi I. Sandulache şi Th. Prigoreanu. Poliţia din Tg. Frumos a înştiinţat prefectura judeţului, că o bandă de ţigani lăutari, au obiceiul ca Duminicile şi serbătorile cîntă prin circiumi, la ţerani ce vin din satele învecinate, pe care apoi îi jefuesc de bani. Pentru ca pe viitor să nu se mai întîmple asemenea lucruri, poliţia a luat măsuri ca lăutarii să nu mai cînte prin cîrciumi sau localuri publice. □ Şcoala normală de fete din localitate şi-a serbătorit azi patronul cu ocazia serbătoarei sf. Ecaterina. □ A treia serie a licenţiatelor în litere vor fi examinate, pentru a li trimese în Franţa, spre a se perfecţiona în limba franceză. Din această serie fac parte d-rele : Eugenia Ilarnagea, Adela Raiciu, Cleopatra Lupu și Elena Vrînceanu.