Opinia, octombrie 1910 (Anul 7, nr. 1125-1149)
1910-10-14 / nr. 1136
privinţă. Şalele nu prezintă nimic atrăgător, chiar cînd nu gem de praf; nu prezintă acea atmosferă caldă, familiară, de casă locuită, pe care o simţi în şcoalele din Apus. Păreţii sunt goi, ori murdari. Asemenea murdărie şi zăhăială domneşte în toate locurile. Cea mai rea impresie îţi face localul pe dinafară cu gardurile dărîmate, fără grădină de pomi, cu păreţii neîngrijiţi, cu rîmături de porci, cu grajdul de vite, etc. Puţine localuri fac excepţie la regula generală. Şi nu-i vina nimărui decît a autorităţilor şcolare, care fac prea multă politică şi nu pun cea mai mare îndatorire directorului, curăţenia localului şi a împrejurimilor şi nu-i interzice orice activitate extra-şcolară în caz cînd vede că şcoala sufere din pricina ei, împrejurimile joacă mare rol pentru educaţia fizică. Dacă şcoalele ar fi înconjurate de un loc larg, sădit cu pomi, pe lîngă celelalte foioase, apoi aceasta va servi la purificarea aerului din clasă care devine aşa de stricat după cîteva ore de lecţiuni. Apoi o grădină împrejurul şcoalei ar permite să se facă unele lecţiuni în aerul libere, la umbra unui pom, în faţa naturei însăşi din care s’ar extrage ştiinţa, iar nu din cărţi, cum se face acum. Dintre toate popoarele cele cari au înţeles mai bine lucrul, sunt Englezii şi Americaniii, care îşi petrec mai tot timpul şcoalei în afară de pereţii ei mohorîţi, la aer liber, în sporturi şi jocuri de tot felul. Şi ca dovadă că n’au greşit, este că ele sunt cele mai apte pentru activitate dintre toate popoarele de pe suprafaţa pămîntului. Copii celorlalte popoare se arată lipsiţi de iniţiativă şi de vlagă şi de viaţă, tocmai din pricină că îşi petrec prea mult vremea intri zidurile şcoalei şi-şi supun creerul la prea mari sforţări. Dacă vrem să avem o generaţie de oameni plini de viaţă, trebue să imităm pe cele două popoare mai sus pomenite în ceea ce fac ele la şcoală, căci orice educaţie care nu-i creatoare de forţe şi de fericire este zadarnică şi vătămătoare. Un medic, colaborator la ziarul L’Higiene du Foyer, care apare la Bruxelles vorbind despre higiena copilăriei, zice despre higiena şcolară între alte puncte Multe jocuri şi gimnastică suedeză. Nici un surmenagiu. Nu rămîne îndoială că ceia ce învaţă copilul cu sila în 8 ani ar putea să înveţe uşor în 4 , şi dacă am vrea să ne dăm osteneala de a fixa metoadele prin care s-ar putea obţine acest rezultat, atunci ziua de clasă, ar putea să fie înlocuită prin jumătate de zi. Cealaltă jumătate de zi ar fi întrebuinţată pentru desvoltarea fizică, pentru primblări, pentru vizitarea muzeelor, pentru artelele de plăcere sau pentru cîştigarea unui meşteşug manual. N’am putea insista îndeajuns asupra valoarei învăţărei unui meşteşug manual ? Fiecare se sileşte să facă educaţia atrăgătoare, foarte rar însă izbuteşte, macar că observă toate regulele. Programa se opune de multe ori. Sunt materii în program care oricum s’ar sili cineva să le prezinte sub o formă atrăgătoare, este imposibil. Sunt prea abstracte, sunt din cercul de cunoştinţe prea depărtate, reprezintă raporturi şi situaţii pe care un copil nu e în stare să le priceapă, sau învăţătorul nu pune destulă viaţă în ceea ce spune. Şi acesta atunci este un mijloc de a face învăţămîntul plicticos. Aşa încît în privinţa metoadelor, putem repeta vorbele lui Voltaire: „toate metoadele sunt bune, afară de cele plicticoase“. C. V. Beţureanu Institutor DIM BADAREC et Dr. MOM De la Strunga — Strada de Sus No. 189 — Se găsesc zilnic produse proaspete cu următoarele preţuri: Kg. Litru] Unt pentru cafe, caiu şi pentru masă 6.00 Unt de gătit 3.40 Smântână dulce, centrifugată 3.00 Brânză de vaci 0.80 Lapte dulce 0.35 Lapte bătut 0.40 Iaurt castron mare 0.25 Iaurt castron mijlociu 0.20 Caş 2.00 Urdă dulce 2.00 Ouă zilnic proaspete 10 %. Struguri zilnic proaspeţi, calitate superioară, ca: busuioacă, muscat Hamburg, charlas, americană etc. sub preţul zilnic al pieţei. Pere pergamute . Mere domneşti. De asemenea s’au pus în vînzare vinuri din podgoriile noastre cu următoarele preţuri; de asemenea se găsesc: Brânză de burduf, Caşcaval şi Gervais romînesc Revista revistelor Noua revistă ronaînă. — Din sumarul numărului 21, semnalăm poeticul, avîntatul, amârîtul „Răspuns d-lui Ibrăileanu“, al autorului cunoscutei descrieri de călătorie: „Spre ţara lui Khem“ : Dl. Ioan Dragu. Răspunsul acesta e scriu într’un stil strălucitor, într’o limbă aleasă; chiar dacă d. Dragu n’ar avea decit numai această producere la activul său, încă— după părerea noastră—n’ar trebui privit ca un „oarecare“... Dar... cum rămîne cu plagiatul ? .. Pentru D-zeu cerem, spre uşurinţa cetitorilor, să fie pus pe două coloane, pentru a putea judeca cu toţii în perfectă cunoştinţă de cauză „crima“ acestui straniu scriitor. In No. 22 d. N. Em. Teohari publică o recenzie—cam tardivă—asupra lucrărei d-lui Ibrăileanu: Spiritul critic în cultura romînească. După o relevare a cuprinsului, urmează o critică şi principalelor chestiuni puse în discuţie. Autorul recenziei, găseşte că nu s’a insistat în deajuns asupra spiritului critic la Munteni, şi asupra unora din principalii săi reprezentanţi: Eliad, Grig. Alexandrescu, etc., d. Ionescu-Quintus ne dă un fragment din romanul său dialogat ce va apărea în curînd, gen în care a excelat în Franţa : Henri Lavedan şi Gyp. E un gen foarte dificil şi ingrat, care cere o mare uşurinţă a condeiului şi multă vioiciune, calităţi nu tocmai evidente în capitolele publicate. D. Quintus însă, e primul ce l-a abordat, şi „începutul îi anevoa“. Se publică şi o schiţă extrem de curioasă a d-lui Em. Isac: Un prinţ român şi o cursă de cai, scrisă îrntr'o limbă... şi mai curioasă. O bună cronică teatrală iscălită Lazcar Cosma şi un judicios articol al d-lui Th. Speranţă. Luceafărul.—In curînd luxoasa revistă de la Sibiu va păşi într’al 10-lea an de existenţă. E natural deci să o foiletăm cu curiozitate, căutînd să aflăm, care e progresul săvîrşit în acest lung răstimp de ani, care-s noile talente lansate, cara-i directiva ei artistică ? Deschidem prima pagină a Nrului 20, de la 16 Octomb. 1910, cetim . ..Era un chef şi o voe bună în casa lui Gheorghiuţ, de nu mai contenia nici ziua nici noaptea. Dimineaţa stăpînul se scula din aşternut cu ochii roșii, cu gîtlejul uscat“... etc. Deziluzionat, întoarci altă filă : „... Intră cocirjată o babă cu faţa pămîntie, rece, înfofoiată într’o caţaveică ruptă, spintecată pe subsuori“., etc. Apoi bine, acesta e limbajul răscunoscut al atitor reviste ce apăreau cu anumite tendinţe care în anii din urmă îngreuiaserâ atmosfera literară cu cojoacele şi caţavebela lor.—Şi noi, naivii care credeam că a trecut vremea fabricare de nuvele, din materialul faptelor diverse ale gazetelor ! Luceafărul, „revistă pentru literatură şi... artă“ ne-am dovedit că ne înşelăm.—Ni se dau şi versuri, ca de prin „Micul dor“ . ... Rătăcind prin largul firei De-o mînueşti pe căi pribeagă, Să-i şopteşti în treacăt cumva (sic) C’o doresc şi că mi-e dragă. Viaţa nouă.— Intr’un energic articol, intitulat „Istorie literară“, d. Ovid Densuşianu, înfierează anumite apucături exclusiviste care abundă şi mai cu seamă abundau în lumea noastră literară... „Timpul fâgăduiilor goale, al sforalilor, a trecut şi în literatură. Publicul s’a luminat asupra celor care au abuzat de încrederea lui şi chiar dacă, în literatură, abuzul de încredere nu are un articol specificat în codul penal, pedeapsa tot vine sub o formă pentru cei care se fac vinovaţi de asemenea fapte“. O frumoasă poesie evocatoare : Ne aşteaptă toamna, a d-lui Mihail Cruceanu . Din zări, o linişte adîncă a încremenit pe loc castanii. Şi ei rămîn să vadă solul ce li se pare că soseşte . De-atîta timp stau şi veghiază... In locul lui sosesc doar anii . Dar amăgirea e fantoma ce viaţa ’ntreagă ne ’nsoţeşte“. D. I. Nisipeanu, urmează interesantul său studiu psihologic asupra Memoriei şi Imaginaţiei, vorbindu-ne de colaborarea lor. Din amurg în zori, versuri de Ervin, pline de duioşie, da armonie dulce, într’o formă concisă şi artistică. D. Raul Cehiastra publică versuri. Ramuri.—Revista craioveană, întrlnd in al 6-lea an de existenţă, va începe să apară săptămînal.—In adevăr, se simţia nevoia unei atari publicaţiuni, în urma golului lăsat de atîtea alte organe care în timpul din urmă şi au încetat apariţia. Noua revistă săptămînalâ, în „lămurirea“ ce ni-o dă în prima pagină, ne spune : „Afirmarea sufletului romînesc, în formele de artă ale timpului, iată principiul nostru conducător, în ceia ce priveşte...“ etc. Cetitorul eat® rugat să complecteze fraza. Ah, Domnule C. S. Făgeţel, de cîte ori n’am auzit noi cuvintele astea, şi cite „lămuriri“ de acestea nu am cetit, prin atîtea sumedenii de reviste / Care a fost soarta lor ? Nici n’au avut timpul să-şi „afirme sufletul romînesc“. Dorim însă din toată inima tinerilor „Ramuri“ să nu să se vestejască... Cu tot esclusivismul d-lui C. S. Făgeţel, avem totuşi plăcerea de a ceti în paginele revistei, nişte amintiri atît de calde, atît de duioase, atit de diafane, ale d-lui Na e nevoie să mai reamintim publicului reprezentaţia de Duminică seara în care va fi serbătorită reapariţia lui Penel Se va juca mult amuzanta comedie vieneză „Bibliotecarul“ în 4 acta. * Noul director al teatrului, d. M. Sadoveanu a introdus încă o inovaţie. A destinat una din băncile sălii—a 4 a din dreapta—drept o bancă a „intelectualelor“, acordind locuri permanente publiciştilor, cari au contribuit, prin lucrări originale ori traduceri, la progresul teatrului iaşan* Starea lui Tolstoi continuă a nu fi nemulţumitoare. E vorba de o afecțiune gastrică cu dureri în*regiunea ficatului. * La Burgtheater din Viena a avut loc o serată în amintirea lui Ioseph Kainz, marele tragedian. Intre alteia s’a jucat Saul, drama fragmentară postumă a defunctului.* La teatrul municipal din Lipsea s’a primit spre montare o operă în 3 acte „Monsieur Bonaparte*, cu muzica de Zapler, teatrul de Brennert și Hochfeld. Opereta Kean a Compozitorului berlinez Alex. Stelarside* a fost primită de către Ghubert Company din America. Fetiţa de la Vest, noua operă a lui I Puccini se va juca întâia oară la New- York, pe la mijlocul lui Decembre. Operei acesteia care conţine minunate invenţii muzicale, i se prezice un succes mai mare decît cum au avut toate lucrările de pînă acuma ale ilustrului compozitor. Partitura e mai fină şi mai îngrijită. Puccini a renunţat aproape cu desăvîrșire la orice leitmotive. Singurul motiv al cîntecului îndrăgostitului care revine mereu în decursul piesei este compus din tonurile de, re, mi, fa, sol. Din această gamă, însă, Puccini a scos niște efecte admirabile prin simpla aranjare ritmică a celor cinci tonuri. Tot atît de nemerit e şi coloritul local american. Anul viitor opera se va reprezenta şi la Berlin, Roma şi Neapole.Rolurile titulare, la New-York, vor fi ţinuta de d-na Destin, Caruso şi Scotti. Orchestra va dirija-o Toscanini. * D. N. Davidescu, tînărul poet, colaborator al „Vieţei sociale“ şi a mai multor reviste literare, a terminat o dramă modernă în trei acte : Ibolya, pe care în curînd o va presinta unuia din teatrele bucureştene.* Nr. 3,din revista „Scena“, conţine următorul variat şi interesant sumar: Em Gîrleanu—Zile de iarnă ; Herz—Tina Barbu; Nicomac din Gerasimur—Thalia şi Melpomena; Femeile ciudate de A. Stamatiad şi C. Rîuletz ; L. Rebreanu—Cronica (Deschiderea stagiunei teatrului Naţional: „Modelul“—„Femeile ciudate“ şi „Rubiconul“); Ilustraţiuni : d-ra Tina Barbu, Henry Bataille, Al. I. Stamatiad şi Const. Rauletz. * Importante manuscripte de ale lui Mozart, Mendelsohn şi Liszt şi ale altor compozitori au fost vîndute la licitaţie la Berlin. Trebuie notat, între altele, o scrisoare a muzicantului Heinrich Marschner, autorul operelor „Vampirul“ şi „Templierul şi evreica, care atacase pe vremuri „clica Mendelssohn, Schumann şi Wagner“. Cu privire la aceasta din urmă, el a scris: „Dacă Wagner, un om bine înzestrat, ar fi fost în adevăr □ Aducem la cunoştinţa amicilor noştri politici, că după art. 6 din legea pentru întocmirea listelor electorale, epoca înscrierilor, cum şi a contestaţiilor ce ar fi de făcut în contra acelor rămaşi înscrişi pe nedrept, se termină la 30 Octombrie a. c. Dat fiind timpul scurt ce a mai rămas pînă la acestă dată, rugăm stăruitor pe prietenii noştri, cari încă nu s’au înscris, de a introduce din timp cererile lor de înscriere la Primul-preşedinte tribunalului de Iaşi. Facem cunoscut, că pentru orice informaţiuni şi lucrare în această materie, vor avea la dispoziţie concursul absolut gratuit al d-lui avocat Lascar Antoniu, la biuroul d-sale din strada Anastasie Panu No. 4 şi avocat C. Simionescu, strada Lascar Catargi. In serile de 8 şi 4 Noembre vom avea eclipsă totală de lună. In sara de 3 Noembre, luna va intra în penumbră la oarele 11 şi 46. In noaptea de 4 Noembrie, luna va intra în umbră la oarele 12 şi 44 dimineaţă începutul eclipsei totale, la orele 1 55 mijlocul eclipsei oarele 2 şi 21 dim. Sfirşitul eclipsei la oarele 2.47 dimineaţă, eşirea din umbră la oarele 3.58 şi eşirea din penumbră, la oarele 4.57 m. □ Mîine societatea clerului „Binefacerea“, îşi va sărbători a 30-a aniversare de la înfiinţarea ei. Dimineaţă la oarele 10 şi jumătate se va oficia un parastas la biserica Cuvioasa Paraschiva (Mitoc) pentru membrii donatori şi ordinari reposaţi. La orele 6 p. m. va avea loc întrunirea membrilor societatei, la domiciliul păr. Al. Şerban din ograda bisericei Golia. □ Din Roman.—D. A. Mimi, procuror general de pe lîngă Curtea de apel din Iaşi, a inspectat alaltăieri tribunalul şi judecătoriile de ocoale din localitate. — D. Maior Racoviţă, inspectorul circumscripţiei a IV-a a jandarmeriei rurale a inspectat compania de jandarmi a judeţului. — D. inginer Vojen, a fost acum citeva zile victima unui accident, scrintindu-şi un picior. D-sa se află în căutarea d-lui dr. Riegler. — D-na Cleopatra Ioachimescu institutoare, a obţinut un concediu de 40 de zile şi va fi suplinită de d-ra Cristina Mircea. — Sîmbătă era să se judece procesul de Calomnie prin presă, intentat ziarului „Acţiunea“ de către d. Petrovici şef de birou la poliţie, protejatul d-lui Mustea. Răspunderea articolului şi-o luase d. avocat Floru, Petrovici declarînd că-şi retrage acţiunea procesul a fost închis. □ Astăzi a fost adus la parchet, cio- banul Gheorghe Creangă, care alaltăeri a înjunghiat pe alt coban, Ioan Butnariu, cu care se certase într’o circiumă din comuna Rediul Mitropoliei. □ Deşi suntem la jumătatea lunei octombrie, totuşi cea mai mare parte din preoţi n’au primit salariul nici pe Iulie ! □ Iată lista candidaţilor care au ieşit în anul preparator la şcoala de poduri şi şosele : Manolescu M., Protopopescu I., Vasilescu I, Nicolau P., Marino I., Coţov V, Nicolau V., Rîşcanu A, Mititelu I, Manughevici I, Bănărescu V, Daraban I, Stămătescu I, Mironescu I, Strugariu Gheorge. Cei dintăi reuşiţi d-nii Manolescu şi Protopopescu sunt din Iaşi. □ S’a intervenit la ministerul instrucţiei, ca mîine şcoalele din localitate să serbeze ziua, întru cît e o mare sărbătoare locală. □ Mîine ea va oficia, cu o deosebită solemnitate hramul bisericei Mitoc, din strada de Sus, filiala bisericei Banu. □ Din cauza sărbătoarei de mîine, Cuvioasa Paraschiva, viitorul număr al ziarului nostru nu va apărea decît Vineri 15 Octombrie la orele obişnuite. □l Trenul de Bucureşti a sosit azi dimineaţă cu o întîrziere de 80 de minute. □ „Ordinea" de astăzi publică „Scrisori din Iaşi“, cu următoarele actualităţi : „Poeţii laşului vechiu.—Literatura Curţilor Domneşti.—Atmosfera palatistă.—O pagină din „Calea Robilor“.— Boerii laşului.—Aventuri de Beizadele. — Idealizare exagerată.— Domni şi Domniţe. — Protipendada pe scenă.— Cei doi Alexandri.—Fantazie şi realitate.— Scriitorii şi dinastia.—Din activitatea lui S. Prasin.— Un scriitor cuzist“. □ In zilele de 13, 14 şi 15 Oct. va avea loc la Constanţa concursul general de tragere, al artileriei. La acest concurs vor lua parte bateriile care au fost clasificate pe corpurile de armată și anume: corp. I bat. 2 din reg. 14 art. (căp. Opran II); corp. II, bat. 4 din reg. 10 art. (căpitan Ștefănescu A.); corp. III, bet. 4 din reg. 16 art. (căp. Cancicof A); corp. IV, bat. 2 din reg. 17 artilerie (căp. Filipescu); corp. V, bat. 2 din reg. 18 artilerie (căpitan Popescu Clement). Comisia sa compune din d. general Georgescu, preşedinte şi d nii colonel Ghenea Toma şi maior Rudeanu Vasile, membri. □ Din Bucureşti ni se scrie că în urma unui accident petrecut la hipodromul de la Băneasa între d-nii căpitan Arhip şi Zicu, i eşire pe teren a avut focuri. S’au schimbat două gloanţe, fără nici un rezultat. La Hirlău a încetat din viaţă preotul Gheorghe Vasiliu, în etate de 111 ani. Defunctul fusese sănătos pănă In ultimul timp. Astăzi s’a făcut înmormîntarea. □ Aflăm că în ziua de 11 Octombrie a. c. s’au deschis cursurile noului „Liceu particular de băeţi“ din Iaşi. Localul din Str. Mitropoliei No. 10 (în curte), a fost amenajat, aşa încît să satisfacă cu prisosinţă nevoile primelor două clase, cu care funcţionează liceul pentru moment. Profesorii care predau cursurile şi aranjamentul şcolii ne dau puternice garanţii de seriositate. Urăm din suflet, viaţă lungă şi prosperă noului aşezămînt cultural, pornit dntr-o iniţiativă frumoasă şi care umple un gol bine simţit în cultura Iaşului. □ Un colţ al anticului Egipet, este redat spectatorilor cinematografului din Sala Circului Sidoli. Insula Philae, Luxor şi ruinile sale se desfăşoară pe maiastra pînză în programul nou de Joi 14 Octombre a. c. Zeii şi Zeiţele, Isis şi Osiris, Hapi personificînd Nilul, stau săpaţi în colosalele blocuri şi enigmaticii sfincşi par a păzi şi astăzi încă giganticile palate ale Faraonilor. Anticul Egipet de acum 4.000 de ani este reînviat astăzi de noua invenţie, cinematograful. Şi de aci vrăjitul aparat ne transportă prin fermecătoarele fiorduri ale Norvegiei, la extremul nord, unde domneşte aceiaşi linişte maiestoasă, turburată doar din cînd în cînd de cîrdurile de paseri cari bălăduesc în regiunile polare. Programul de mîne Joi 14 Oct. absolut nou în toată întregimea lui, cuprinde apoi o comedie a lui Max Linder, originală ca toate înscenările sale și interpretată cu măestria lui atît de cunoscută publicului ieşan. Se succed apoi : Armata italiană, Artileria de cîmp, — Exploatatori de co-rpii, — Iubire de mamă, două piese teatrale de o înscenare superioară, — Slugă la servitor, scene comice şi multe scene sportive, comice, instructive etc. etc. Se aduce la cunoştinţă că matineurile vor începe la 3 ore ziua atît Sîmbăta cît şi Duminica. Reprezentaţiile au loc în fiecare Joi, Vineri, Sîmbătă şi Duminica. Primul program nou se reprezintă Joi şi Vineri seara, — al doilea program nou Sîmbătă şi Duminică seara. 3 Lapte dulce zilnic proaspăt, se găseşte la debitul fermelor Bădareu et Dr. Manolescu, cu 35 bani litrul. De asemene zilnic iaurt proaspăt 20 bani castronul. DIVERSE — Institut Antirabic s’a mutat din strada Sărărie, în strada Toma Cozma No. 13. — Agenţii siguranţă au arestat pe soldatul Ion Staicu dezertor din Batalionul 7 vînători. — D. D. Dimitriu a fost numit secretar la corporaţia metalurgică. — Pe ziua de 15 Octombrie au fost chemaţi pentru serviciul de gardă un nou schimb de soldaţi din contingentul 1908. — V. Nicorescu din Protopeşti a reclamat parchetului că fica sa Ioana Nicorescu care intrase în serviciu la Marcu Caraş din strada de sus, a fost grav bătută de stăpîn. Aceştia, cu un chilug au aplicat servitoarei mai multe lovituri, rănind’o. Cazul a fost adus şi la cunoştinţa poliţiei. * Vin roş de masă 0.80 Litru Vin alb vechiu 0.90 „ Vin alb vechiu 1.00 ” Vin roşu 1.00 Vin Bordeaux vechiu 1.40 Vin tămâios vechiu 1.50 OPINIA Anghel, despre „Pelerinul pasionat“ care a fost poetul Jean Moréas. D-na Maria Nicolau şi. Soricu, publică versuri corecte, dar lipsite de nervul poetic. Urmează o cronică străbătută de un spirit extrem de sectar: ni se compară aici, între altele, pe d. N. Iorga ca critic literar, cu... Brunetiere.— Ca încheiere, ne vom exprima o dorință : să vedem numele d-lui Anghel cît mai des în paginele revistei ; poat® atunci se vor altoi... Ramurile. Eu. O reprezentaţie senzaţională. Reintrarea în activitate a iubitului artist Penel nu e numai un eveniment artistic, dar pasionează şi lamea ştiinţifică. Fiind informat că excelentul societar va reintra în teatru, profesorul Marinescu ii rugase să-l înştiinţeze de ziua reprezentaţiei ca să asiste împreună cu profesorul G. Severeanu, acesta din urmă i-a aplicat lui Penel tratamentul d® radiotherapie. Ieri Penel a primit următoarele râduri de la ilustrul profesor Marinescu . .. „Aşi fi fericit să vă aplaud pentru reapariţia Dv. pe scena teatrului naţional din Iaşi. Din nenorocire mă simt foarte obosit. Am muncit în timpul din urmă foarte mult, mai cu seamă la Berlin, unde am stat tot Septembrie, aşa că nu e probabil să pot veni la Iaşi. Cred că d. dr. Severeanu o să vină la Iaşi pentru reprezentaţia Dv. Al Dv. Devotat, G. Marinescu STRUNA ZILEI CE NU SE POATE In sala Pastia o reprezentaţie extraordinară a acumulatorului-electrician X. Afişe Eşti meşter, cred , realizezi Mişcare, forţă şi lumină. Un lucru-i greu s’acumulezi La noi in Iaşi—o sală plină... un compozitor şi dacă ar fi avut darurile necesare, n’ar fi găsit necesar să facă atîta sgomot pentru a şi asigura un renume de muzicant şi pentru a-şi ascunde sărăcia producţiilor sale. Şi acest Wagner, ca om politic, fost a el altceva decît un sgomotos ? *