Opinia, iunie 1911 (Anul 8, nr. 1315-1338)

1911-06-11 / nr. 1324

turnul palatului, cu gînd ca să înceapă a-i dărîma din vîrf, cînd au văzut ve­nind armata. In cîteva minute au dis­părut cu toţii lăsînd în urma lor nu­mai ruine. In locul răsculaţilor au venit soldaţii şi ce a rămas nesfărămat de resculaţi a fost cucerit de soldaţi, care aveau sa­cii plini de trofee. Pe toată valea Siretului, din judeţul Botoşani, s’a întins distrugerea. Hancea Băneştii, Fintinelele, au avut soarta Salcei; numai Dumbrăvenii nu au su­ferit nimic. Şi lucru curios: se spune că în ju­deţul Botoşani a avut un caracter an­tisemit ; cu toate acestea şi Salcea,­ şi Băneştii şi Fintinelele erau gospodării creştineşti, şi au fost distruse, iar Dum­­brăvienii, moşie arendată unor evrei, au fost cruţaţi. M’am dus şi la Flămînzi, de unde au început răscoalele, şi am încercat să aflu cum a pornit furtuna. Dela nimeni nu poţi să afli nimic, decit că proprie­tarul moşiei, a acestei moşii imense ale cărei hotare el nu le cunoaşte, a aren­dat-o la doi evrei deodată, cari au în­ceput să se lupte între dinşii care din doi să rămîe arendaş. Şi în ce consta lupta lor ?. Cînd unul punea la arat, celălalt în­demna pe ţărani să nu-i lase, şi făgă­duia că le va da pămint în arendă cu cincizeci de lei faicea. Atunci cel dintăi făgăduia ţăranilor pămînt cu patruzeci de lei faicea, ca să are moşia pentru dînsul, şi ţăranii s’au potrivit şi s’au dat de partea ce­luia cu patruzeci de lei faicea. Şi cînd acesta a rămas arendaş şi ţă­ranii au voit să facă Invoelile, în loc de patru zeci de lei, li s’a cerut o sută patruzeci, şi atunci a început zizania şi au bătut pe administratorul moşiei, şi s’a făcut multă larmă, pentru prea puţină treabă şi focul s’a întins peste toată ţara. Istoricul care se va încumeta să scrie istoria răscoalelor din 1907 va intimpina multe greutăţi şi mai cu seamă va fi surprins aflind ce s’a pe­trecut prin localităţile unde nu au fost răscoale. Aşa în judeţul Suceava răscoale nu au fost, în adevăratul înţeles al cu­­vintului, de­şi au fost ucişi cîţiva ţă­rani In satul Siliştea, unde totuşi, nu fusese nici măcar un gund de răscoală, şi în tirguşorul Lespezi, compus numa­i de evrei, pe cari ar fi voit să-i prade câţi­va ţigani din Heciu. Cu toate aces­tea, în tot judeţul, afară de partea muntelui au fost bătuţi cu sălbătăcie de către armată. In fiecare sat în care intrau „coloa­nele volante“, ţăranii erau Întinşi la pămlnt şi li se aplica un număr de lovituri, fixat mai Înainte. Pentru ce ? Pentru ca să nu le vie gust să se răscoale. ___CRONICA ŞTIINŢIFICĂ IM EXAMEN DE DOCENŢĂ LA FACULTATEA DE MEDICINA rf N’ara fi vrut să ocupăm nici vremea onoraţilor noştri cititori, nici spaţiul ziarului, care are lucruri mai impor­tante de comunicat cititorilor săi. N’am fi vrut nici să publicăm într’un ziar politic cotidian, chestiuni prea ştiinţifice şi cari pot interesa numai pe o parte din cititori. Totuşi fiind că oraşul nos­tru are reputaţia de a se ocupa cu plăcere de problemele cele mai variate şi fiind că în Iaşi, adese­ori s’au pu­blicat chestiuni ştiinţifice sau literare în ziare, care nu aveau un atare carac­ter, credem că servim cel puţin o par­te din publicul cititor oferindu-i după note luate la faţa locului, răspunsurile date de către tînărul Socor la exame­nul de docenţă în fiziologie, la Facul­tatea de medicină. Suntem chiar datori s-o facem pen­tru că în acest mod vom da ilustraţia la textul pe care ’1 publicăm de vreme îndelungată, asupra nepregătirei acestui candidat ; suntem datori aceasta pentru a arăta că n’a fost nimic pătimaş In campania noastră şi pentru ca să se vadă chiar de către acei cari nu sunt prea specializaţi in această direcţie, că tînărul candidat la profesoratul univer­sitar, ignorează lucruri care se ştiu în clasa 5-a la liceu. Vom intra, deci, direct în descripţiu­­nea noastră şi declarăm mai dinainte că primim ori­ce înfierare, dacă se va găsi că acea ce publicăm nu este imagi­nea absolut fidelă a adevărului. Spu­nem aceasta pentru că de­sigur se va părea bizar cum se poate tolera atîta ignoranţă ; totuşi lucrul s’a tolerat. Iată răspunsurile ce a căpătat fiecare din examinatorii din juriu : Doctor Bălâceanu. Intre­bare : Ce sunt fermentaţiile şi ca­re este rolul fermenţilor ? Răspuns. Candidatul nu răspunde cum se face fermentaţia alcoolică, nu ştie care este agentul ce o produce, nu ştie că glicoza se dedublează ca să pro­ducă alcoolul , răspunde că maltoza în contact cu oxigenul dă alcool.—Nu ştie dacă produsele fermentaţiei împedică acţiunea diastazei. Nu răspunde nimic asupra proprietăţilor caracteristice ale enzinelor. — 1. Care sunt mijloacele fiziologice care servesc pentru a scoate sucul pan­creatic ? — R. Răspunde prin presupuneri de­ductive, nu spune nimic precis şi igno­rează fistula intestinală, care e singurul mijloc. — I. Cum se extrage sucul gastric, la om şi animale? Nu răspunde de­cît prin îngăimări şi nu răspunde nici­odată noţiunea cu­rentă modernă. Ignoreză complect suc­cesele chirurgiei moderne asupra sto­­mahului, ignorează chiar numele celei mai elementare dintre operaţiile cu­rente, iar de zeci de ani se face asupra stomacului şi în care fisiologia sucului gastric conduce operaţia şi indicaţiile tratamentului. Dr. Manicatide. — 1. Care sunt funcţiunile glandei pituitare ? — R. Candidatul nu răspunde abso­lut nimic asupra chestiunilor moderne în legătură cu funcţiunea acestei glande. Nu ştie cum se desvoltă; răspunde e­­normitatea că se dezvoltă din marele simpatic; nu cunoaşte de loc structura glandei, iar despre circulaţia ei spune că vinele ei merg în poligonul lui Wi­lls, cînd se ştie că acest poligon e for­mat de artere, nu de­vine. Spune că această glandă are forma circulară.— Vorbind despre glande în general, ig­norează complect varietăţile de glande ; nu răspunde de­cît ce se învaţă în li­ceu. Confundă mereu în răspunsuri glanda pituitară cu corpul tiroid şi răspunde numai lucruri care privesc pe acesta din urmă. — I. Care sunt teoriile asupra secre­ţiei urinare ? — R. Nu răspunde de­cît în mod foarte general noţiunile de fisiologie cu totul sumare, care credem că nici In licee nu mai sunt suficiente. Ignorează complect atît teoriile vechi, cît şi teoria nouă. Cu Korányi nu este în nici o simpatie şi -1 ignorează complect. Nu ştie ce este un filtrat şi ce este o se­creţie ; nu ştie de loc noţiunile moderne foarte importante asupra funcţiunei ră­runchilor în legătură cu boalele lui. — 1. Centrii audiţiunei. — R. Răspunde foarte sumar căile grossomodo ale audiţiei, dar nu răs­punde nimic din noţiunile moderne în această direcţie. Dr. Javora. — 1. Ce este trompa lui Eustache? — R. Autentic, este o cavitate în urechea medie. Ignorează în mod desă­vîrşit chiar noţiunile grosolane ale ana­tomiei ei şi muşchilor în legătură cu ea; cînd nu tace, spune enormităţi. — 1. Care sunt muşchii cari mişcă ochiul ? — R. Ii numără cum se face în liceu. Nu ştie de loc unde se prind şi ce im­portanţă are modul lor de prindere a­­supra funcţiunei de mişcare a ochiului. — 1. Care sunt muşchii limbei ? — R. Nu’i ştie de cît dacă’l mină profesorul, cu greutate îi numără fără nici o ordine, lasă jumătate din ei, de­oare­ce şi profesorul nu vrea să ’i in­­greue răspunsurile. Nu ştie de loc care este nervul ce merge la aceşti muşchi. Răspunde enormitatea cu care un stu­dent din anul al doilea e respins de la cel d’intăi cuvînt, acea că muşchii lim­bei primesc nervii de la nervul glosso­­faringian. — I. Cum se face mestecarea alimen­telor ? — R. Răspunde cu enormităţi; igno­rează muşchii pterigoidiani, spune că muşchii feţei servesc la mestecare şi că muşchiul temporal se prinde pe pa­vilionul urechei. Toate întrebările ce i s’au pus au fost absolut In legătură cu fisiologia şi nu se poate spune că a fost ignorant în anatomie numai, de­oare­ce toate ches­­tiunele sunt absolut în legătură cu e­­xamenul şi cu materia lui. Dr. Thiron pune chestiunile despre gigantism şi acromegalie; are buna voinţă să vorbească, în timp ce candi­datul tace, în cît, cu preţiosul concurs al tunetelor de afară nu s’a prea auzit dacă a spus şi candidatul ceva. Dr. Negel — I. Examenul slngelui. — R. Nu are idee de cît de globule roşe şi albe, alt nimic. Nu are idee ce este leucocitoza şi importanţa ei în pa­tologie şi diagnostic. — I. Teoria lui Metschnikoff asupra fagocitozei. — A. Nu răspunde de­cît atît cît ştie ori­ce profan care se ţine puţin in curent cu noţiunile moderne; noţiuni mai noi ştiinţifice,—de loc. — 1. Care sunt funcţiunile ficatului ? — B. La această chestiune candida­tul nu răspunde nimic. * O­P­I­N­­ . Suntem siguri că chiar cetitorii cari vor fi terminat numai studiile liceale, vor înţelege că chestiunile ce s’au pus candidatului n’au fost de cît din cele mai generale, fără nici o atingere a vre-unei chestiuni subtile de fiziologie. La toate acestea candidatul a răspuns mai puţin de cît se învaţă In liceu, cu toate că pretinde să intre In corpul di­dactic universitar. Cum­ că juriul a ho­­tărît că junele pupil al lor, are noţiu­nile generale de fisiologie, este o chestie care’l priveşte­­ noţiuni generale. Insă, cu care un elev de liceu nu este pri­mit la examenul de capacitate. Rugăm pe cititori să creadă că cele expuse mai sus nu sunt de­cît repro­ducerea fidelă a adevărului, fiindcă se poate să nu-vvie cuiva a crede posibil că un succes de ignoranţă aşa de enorm, să fie tolerat într’o universitate. Totuşi facem declaraţia că acceptăm ultimul oprobriu, dacă cele de mai sus nu sunt reproducerea absolut fidelă a examenului. Ne-am făcut cu aceasta ultima dato­rie către oraş şi către Facultatea de Medicină; am lăsat ca oraşul întreg să judece dacă a fost îndreptăţită campa­nia noastră sau nu. Nu ne facem nici o iluzie asupra rezultatului final . Fa­cultatea de medicină va mai număra un docent, consiliul profesoral va mai număra un act de nepotism, iar stu­denţimea medicală va mai număra o decepţie. Nu mai avem putere să stri­găm indignarea noastră, fiindcă juriul, singurul răspunzător al acestei nemai­auzite ruşini, are credinţa că oraşul şi studenţii vor înghiţi şi această batjo­cură, ca pe atâtea altele. Se va şti, însă, totdeauna că nişte oameni luminaţi, de la care oraşul aş­teaptă ridicarea lui, iscălesc fără nici o remuşcare un act, care pentru facul­tatea de medicină este o nouă pată,iar pentru oraş o nouă ocazie de a se con­vinge că nu este nimic de sperat pen­tru îndreptarea Facultăţii noastre de medicină. STRUNA ZILEI APENDICE ŞI ANEXA Aflăm cu mulţumire că d. N. Iorga e pe cale de îndreptare în urma unei uşoare apendicite. Diverse ziare. Aflăm în schimb o tristă veste. (Dorim să fie desminţită!) Că domnul Cuza, de o vreme, S’a­­mbolnăvit de... Anexită. . INFORMAŢII □ 0 bor şi 00 bocioc. — Fiul lui Ionică Barbu, cunoscutul fost bariton al Iaşilor, căpătase o bursă de la casa şcoalelor, de 100 lei lunar, pentru per­fecţionare în violină la Berlin. Fiul lui Ionică Barbu iscăleşte M. I. Barbu, şi e maestru de vioară la Liceul internat şi la şcoala normală „Vasile Lupu“. Ce se întîmplă însă! Un alt Barbu, care iscăleşte I. I. Barbu, dar nu frate, ci văr de departe cu M. I. Barbu, aflind că ruda sa, a lui Ionică Barbu fiu, e pe cale de a căpăta o bursă de vioară, şi-a zis, acum e timpul Bărbilor, să cer şi eu o bursă. Se pune şi face petiţie, tri­­mete acte îşi el la casa şcoalelor şi aş­teaptă. Minteoşii de la casa şcoalelor, văzînd 2 cereri, cu 2 dosare de acte a lui M. I. Barbu şi I. I. Barbu, se încurcă, iar actele lui M. I. Barbu, căruia i se a­probase bursa, şi i le trimet înapoi ca respinse, iar lui I. I. Barbu îi trimete aprobarea bursei. Zis şi făcut, I. I. Barbu şi-a încasat rata semestrială de 600 lei şi pe ici, duluţă. Acum descurcătura încurcăturii I­­. I. Barbu, cel aprobat, va aştepta înca­sarea altor parale, căci pe celelalte i le-a luat nu el, ci văru-său. Curat bursă cu bucluc. □ Gazeta guvernamentală „Eveni­mentul“ a răspîndit ştirea falsă, că pro­fesorii Seminarului Veniamin, indignaţi de purtarea unui coleg al lor, ar fi ce­rut d-lui ministru darea sa în judecată. Dăm cea mai formală deseminţire nu­mitei gazetei, ba o asigurăm, că nici profesorii seminariali, membri ai clu­bului conservator nu se vor pogorî pînă la rolul de acuzatori ai colegului lor, fiind­că spiritul de colegialitate şi de respect reciproc este prea desvoltat la membrii corpului didactic seminarial. Că patronii gazetei, ca şi mulţi trans­fugi ar dori dovidirea corpului didactic seminarial, ca să şi facă treburile, nu ne îndoim ! Pînă astăzi însă, niminea dintre pro­fesorii seminarului n’a manifestat do­rinţa de a servi de coadă de topor. A­­junge zilei răutatea ei şi nu-i vremea bizantinismelor şi a intrigilor, căci bi­serica şi statul prea au suferit de pe urma lor. Dacă „Evenimentul“ posedă textul ce­­rerei profesorilor Seminarului, îl somăm să-l publice şi atunci vom sta de vorbă. Pînă atunci constatăm, că intriga şi minciuna sunt armele prea des între­buinţate de cătră gazeta guvernamen­tală din localitate. (5 Orchestra conservatorului.— Pri­­mim o întimpinare asupra numirei d-lui Vlăduţ ca şef al orchestrei Conservato­rului. Cel ce ne face întimpinarea se Întreabă pentru ce ministerul a numit o persoană străină de conservator, ca şef al orchestrei, cînd s’ar fi găsit cu prisosinţă atîţia alţii între profesorii conservatorului ? întimpinarea pînă la un punct e îndreptăţită, de­şi e fapt cu­­noscut şi competenţa d lui Vlăduţ nu ale orchestraţiei. Ceia ce adăugim noi coresponden­tului nostru, e că vina cade tocmai asu­pra celor de la conservator, şi în primul loc asupra directorului școalei. D-sa tre­buia să stăruiască în a“se creia catedre de atitea instrumente de vînt, cîte tre­­bue la o orchestră, căci, cum se va pu­tea intitu­a orchestră a conservatorului, cînd conservatorul n’are încă 5 catedre absolut necesare. Directorul Conservatorului stă la pos­tul său, numai din cauză că sunt prea mulţi solicitatori şi d. Grecianu nu ştie pe care să i împace. Se zice ca d. Arion, ministrul de Ins­trucţie ar fi însărcinat verb­al pe d. Pe­­retz să se ocupe cu reforma conserva­toarelor din ţară. Atunci va fi momen­tul de a se pune piciorul în prag şi a se da şi Iaşului celea ce­­ trebuesc. Mi­nisterul de culte cheltueşte pe an 70000 lei cu orchestra lui Dinicu, pe lîngă că sunt cite 2—3 catedre de acel instru­ment fără elevi; trebue să se dea şi Ia­şilor partea ce se cuvine. □ Absolvenţii Beravianului „Venia­min“.—Comisiunea examinatoare, a ab­solvenţilor d­. Villa Seminarului „Ve­niamin Costache“ din Iaşi, compusă din : Dr. I. Mihălcescu, profesor la fa­cultatea de teologie, preşedinte, Pr. Ec. P. Savin, profesor, Pr. Ec. I. An­­drescu, prof., Pr. Ec. V. Bălănescu, pro­fesor, D. I. Popescu Muşata, d. Pericle Popescu. Au proclamat absolvenţi diplomaţi pe următorii : Antoniu Gh., Bogdan C-tin­, Cărăuşe AL, Chirica P., Constantinescu Adrian , Cosma AL, Doicescu N., Jippa Gh., Liciu Valerie, Marian Ion, Mazere Gr, Nicolau Ilie, Procopie D-tru, Romaşcu Gh , Rotărescu Octav, Şova Vasile, Şte­­fănescu Th., Stoica Nicolae, Vasiliu Emil, Verdeş Gh., Vitănescu Alex., şi Vlad Gheorghe. □ Examenul de capacitate la şcoala normală „Vasile Lupu“ se va isprăvi la 17 iunie a. c. Iar la 18 negreşit se va face escursiunea în Bucovina cu o parte din elevii şcoalei şi cu corpul didactic.­­3 Aseară cu trenul de 8.45 au plecat elevii şcoalei militare clasa VII a. n. b. în escursie şcolară pe valea Buzeului. Elevii sunt conduşi de d. profesor R. Se­­vastos, care va face şi cercetări arhiolo­­gice asupra văii aurifere a Buzeului. □ O echipă de elevii şcoalei normale „V. Lupu“ au plecat în escursie şcolară pe valea Trotuşului, Slănic, Oituz, sub conducerea d-lui profesor Lucian Roiu. □ Şcolare.­­ Comisiunile care vor funcţiona pentru examinarea elevilor preparaţi In particular pentru cursu primar vor fi acele anunţate de noi şi anume: Comisiunea I.—D. Sachelarescu pre­şedinte, d. C. Buţureanu, d-na Ortansa Popescu, Vîrlănescu Sevastia, membri. Comisiunea II.—C. Andriescu, preşe­dinte, d. I. Dimitriu, d-na Laura Roiu, şi V. Agape membri. La şcoala catolică.—Ed. Cozmiţă pre­şedinte, d. Grigoraş membru. La Notre Dame de Sion.—D-na Cos­­tachi Elena, preşedinte, d-na Dimache Lucreţia, membră. — La revizoratul şcolar, a sosit or­donanţa de plată pe suma de 2280 lei, diurna cuvenită personalului didactic al şcoalei de adulţi, pe lunile: Ianuar, Februar şi Mart a. c. din fondul co­munei Iaşi.­­ Ministerul Cultelor şi Instrucţiu­­nei a făcut cunoscut revizoratului şco­lar să pună în vedere învăţătorilor şi învăţătoarelor că, produsul terenurilor de practică agricolă, cu care sunt do­tate unele şcoale, se vor repartiza conf. art. 48, în care se spune, că dacă la o şcoală sunt 2 sau mai mulţi învăţători vor contribui cu toţii la cheltuelele ne­cesitate de cultivare, iar produsul se va împărţi întrei ei. (5 Eri a avut loc căsătoria d-rei Georgette Crupenski, fiica d-lui avocat George Crupenski, cu d. Alex. Sturza, administratorul domeniilor prinţului M. Sturza. □ Joia Verde a fost sărbătorită ieri la catedrala catolică locală. Lume foarte puţină, din cauza vremei ploioase. A urmat o recepţie la episcopul catolic. □ Consiliul profesor al facultăţii de litere s-a întrunit ori şi a ales urmă­toarea comisiune, înaintea căreia ur­mează a-şi susţinea [examenul de doc­tor în filosofie, d. Mihail Rădulescu , preşedinte d. I. Găvănescul şi membri d-nii P. Rîşcanu, I. Caragiani, D. Gusti şi A. D. Xenopol.­­ Mîine, la ora 5 se întruneşte con­siliul de higienă sub preşedinţia d-lui dr. Fior. □ Evenimentul relevează denunţul ce i-a publicat Opinia contra d­rorii Şomnleanu, denunţ înregistrat la di­recţia generală sanitară, şi cere an­chetă serioasă şi grabnică. □ Starea studentului Gavrilescu, care a încercat să se sinucidă, nu inspiră nici o teamă. El va părăsi spitalul f­oarte curând. „ Mai multe doamne din Iaşi au in­tervenit la societatea doamnelor orto­doxe din Bucureşti, ca să dea tot con­cursul pentru cumpărarea sanatorului sf. Maria, pe care urmăresc să-l cum­pere catolicii. D-na O. Pandele, directoara şcoa­lei profesionale de fete din Bucureşti, a fost delegată de ministrul instrucţiei să asiste la examenele de absolvire a elevelor şcoalei „Reuniunea“ din Iaşi. „ Consiliul comunal se întruneşte mine la orele 4. Intre altele, se va discuta chestia de a şti, dacă e nevoie a se schimba lini­ile tramvaiului din piaţa Unirei, în vederea aşezărei statuei lui Vodă Cuza. □ Un număr de comercianţi au luat hotărîrea de a prezintă o listă, pentru alegerea de la Camera de Comerciu, care are loc la 19 a lunei. In fruntea listei, se găsesc d-nii G. Şerban şi Th. Jellea, actualii Preşedinte şi vicepreşed. al Camerei de Comerciu. □ Ministerul de instrucţiune, a invi­tat comisiunile pentru examinarea ele­vilor pregătiţi în particular pentru cursul secundar, de a grăbi cu lucrările aşa ca să nu întârzie cu vacanţa. Q Ziarele din Berlin aduc ştirea, că s’a constituit acolo o societate, care să aducă o reformă în îmbrăcămintea pentru barbaţi, introducîndu se chiloţi şi bluză. Preşedintele societăţei e­d. dr. Hans Makovski, profesor de istoria artei. □ Eri au Început examenele la fa­cultatea de litere, secţiunea filosofiei. Au fost examinaţi candidaţii înscrişi la examenul de pedagogie. Astăzi, au loc examenele de istoria filosofiei moderne, iar mîine Sîmbătă vor avea loc exame­nele de estetică şi Etică, la d. profesor D. Gusti. * Examenele de Logică vor avea loc la 14 Iunie , iar cele de Psihologie la 19 a. c. □ Noul program de astăseară Vineri 10 Iunie, din noua grădină Trajan, al cinematografului Pathé-Freres, cuprinde între altele : Pacate!, splendidă şi măreaţă des­făşurare—un roman contimporan plin de scene emoţionante, in ale cărui ro­luri joacă cei mai de seamă artişti pa­­riziani.—Sfirşitul unui jucător, scene dramatice.—Iarăşi rochia pantaloni, co­medie—Tâlharii la bal-mascat, scene comice de moravuri pariziane—Anun­ţul de căsătorie, comedie—Fiica Nia­garei, o superbă desfăşurare a cărei acţiune se petrece la miraculoasele ca­taracte ale Americei de Nord—Cum se nasc şi trăesc plantele, cum se desvoltă firul de grlu în pămînt, scene şi ve­deri ştiinţifice foarte interesante. In curînd reapare Max Linder. Programele sunt schimbate de două ori pe săptămină . Linia şi Joia şi re­prezentaţiile cinematografice au loc în fie­care seară la noua Grădină Traian—Duminicele şi sărbătorile Ma­­tineuri la 4 ore ziua în sala Circului Sidoli—cu preţurile populare obişnuite. Orchestra Maestrului Dimitriu, a­­companiază cu cele mai nouă piese, desfăşurarea sujetelor. DIVERSE — Prefectura Jud- Iaşi, a încuviinţat brutarului Zeilic Lelbovici din Ţiga­­naşi, de a continua fabricarea plinei cu condiţiune de a se conforma dispo­­ziţiunilor legei sanitare. — In comuna Sineşti s’a declarat scarlatina. — Duminică In 12 a lunei, are loc alegerea noului comitet al societăţei Cultura. — Camera de Comerţ a Invitat pe fabricanții din localitate de a trimite mustre din fabricele lor muzeului co­mercial din Alexandria. Lnnl 13 Ianle 1911, ora 1 p. m. va avea loc vînzarea mărfurilor de ma­­nufactură ale faliţilor Ch. Isr. Dres­ner, evaluate la 134,973 lei 45 bani şi Schnürer et fill, evaluate la 97,805 lei 88 bani. Licitaţiile vor începe de la suma de 77,000 lei pentru falimentul Dres­ner, şi 81,000 lei pentru falimentul Schnürer, sumt oferite pînă în pre­zent. Supra oferte, după închiderea lici­tațiilor nu se primesc. Judecător sindic, Dimitrescu Secretar, C. Boian

Next