Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)
1914-10-14 / nr. 2302
ABONAMENTE Um ass « » ~ÍC) Sei 6 Essai f .. SO 1©! j^jjjjj^raá'ásráágssa&sasigssái^ AdmlBlstmtlR i T3gM>Kva©a SS. Qoidnér, iaşi. — •Sm.K&ON Me. ÜSä - ^^^^rnrsggegggsmBeimgmssiaamsmmisimaa^iBB^aE^KSStssmsmmBsammim^msmsKamsm Sub direcţi» - Ä»pBi Us fted! p&g» 11, Ofc fco ® ffl 0 1/j 4C, aj)1) SANI l»ai«T?ÍÍV3C=^5^^5 tal Sl'“No.2302 Msrjm Oft. 1ÎM4 ^SiiSSS3iTO55»is^t^^SSâ^S5wîiS6S5^^aK3BâKK3^®^^.^S^^M0Uiss3Ssui«i^Jift.s^ Cineva de la oficiosul de peste drum s’a supărat foc. Era in natura lucrurilor să fie așa. Asupra unui punct țin însă să mă lămuresc. Nu sunt dintre intimii d lui Primar. De cite ori insă, ca cetățian, am venit in raport cu d-sa, am fost fericit a constatari este de îndatoritor şi urban. Din modul său de a se manifesta in viaţa publică mi-am format convingerea că oraşul nostru are in d-sa un frumos talent, şi un bun apărător al intereselor lui. Cit despre onorabilitatea sa sunt convins — şi în această privinţă, îmi place să zic că am asentimentul tuturor concetăţenilor mei — că ea e mai presus de ori ce bănuială, acum continuu printr’un comunicat anterior, ne făgăduise d. Primar al oraşului nostru că va spune tot ce priveşte aducţiunea apei, dar absolut tot şi fără înconjur precum şi că va şti să stabilească responsabilităţile. Am înainte expunerea făcută de d-sa înaintea consiliului comunal la 27 Septembre, acest an, aşa cum e redată de oficiosul „Mişcarea". Dl. Primar zice, că în această chestiune nu trebue să se facă politică de partid, iar după ce arată greşelile făcute numai de administraţiile anterioare d-sa spune: „am crezut că şi administraţia d-lui Gane din 1907 s’a fâcut vinovată de o necomplectă vigilenţă în controlul lucrărilor". Din cele ce urmează însă în expunerea d-sale, rezultă că s’a convins că nimic nu se poate imputa acelei administraţii. Chestiunea aducţiunei apei de la Timişeşti prezintă două faze, preparart alplanurilor şi găsirea mijloacelor băneşti şi apoi executarea lucrărilor. Cea dintâi operaţiune a căzut în lotul administraţiilor conservatoare, pe cînd cea de a doua a fost partea administraţiei liberale. Or, ce imputări se aduc celor cari au preparat planurile ? Că proectele s’au alcătuit prea în grabă şi că prea mulţi ingineri au fost însărcinaţi cu facerea lor. Graba!? dar însuşi d. Primar recunoaşte că chestiunea alimentărei cu apă a oraşului Iaşi e foarte veche, iar că din 1897 a intrat în o fază decisivă. Or, chiar dacă de aici am pleca, încă de la 1897 pănă la 1906 a fost destul, prea destul timp ca chestiunea să se studieze. Afară numai dar se credea că era bine să mai aşteptăm să se nască vr’un geniu hidrolog, care să ne dea o dezlegare mai bună, decit cea pănă atunci. Eu cred şi nu mă îndoesc că vor fi încă mulţi ca mine cari vor gîndi că de data asta nu graba a stricat treaba. De altfel cînd d. Primar face o imputare de felul acesta e în spiritul ţerii noastre, în felul nostru de a fi, fel care conţine mult orientalism. Desigur, mulţi am putut observa că ori de cîte ori ne strîngem ciţiva la un loc pentru a ne sfătui asupra unei chestiuni, cel dintăi lucru ce se cere este aminarea discuţiunii pe altă dată sau cel puţin numirea unei comisiuni. Prin urmare dacă dezlegarea problemei aducerei apei, ar fi fost amînată şi după 1905, nu era să fie mare lucru. Era ceva în tradiţiunile noastre, şi deci din acest punct de vedere are dreptate d. Primar. Dar s’a găsit o administraţie care a socotit că prea s’a tărăgănat cu această afacere, şi nu din acest punct de vedere i se poate aduce învinovăţire. Că prea mulţi ingineri au studiat chestiunea şi au intervenit la facerea planurilor. Dar e evident că pentru o lucrare de însemnătate a celei ce o aveam în vedere, trebuia să se consulte cît mai mulţi. Instanţa care judecă în ultimul resort este consiliul technic superior din ministerul Lucrărilor Publice. Planurile întocmite de inginerii din Iaşi, au trecut prin toată filiera şi în definitiv au fost aprobate de acel consiliu. Că toţi inginerii, începînd cu hidrologul Lindley şi sfirşind cu consiliul technic superior să se fi înşelat, se prea poate! Modificările ce s’au adus planului iniţial al lui Lindley, constau în a face ca conducta să treacă în cîteva puncte, prin alte locuri decît cele aratate de zisul inginer, fără ca presiunea să sufere modificări. Or, prin cercetări la faţa locului s’a constatat că aceasta se putea face fără inconvenient. Astăzi ni se spune că pe acolo ar fi mlaştine, cari fac că deseori se strică conducta. Şi se poate să fi existat chiar la început unele mii greşeli, dar era prevăzut în cadtul de sarcini că ele trebuesc aduse la cunoştinţa celor ce privegheaţi executarea lucrărilor pentru ca aceştia să iea măsuri de îndreptare. Şi chiar dacă caetul de sarini n’ar fi zis’ nimic, serviciul de control şi priveghere era dator s’o facă. Dar că în stabilirea planului general s’au putut face mici greşeli şi insist asupra acestui punct, ne dă un exemplu chiar discuţiunea din sinul consiliului comunal. In adevăr d. Tomida, prim ajutor de primar, care a fost la faţa locului spune textual: nu e o banalitate să spun că la Iaşi nu avem apă fiindcă conducta greu bolnavă (fi nu numai atît, dar ameninţă sa fie luată cu totul din locul ei. D. Primar însă spune că stricăciunile sunt de două feluri: stricarea conductei in întregime— cela ce e exclus— şi stricăciune imrţitilă, care nu e exclusă. Deci chestiune de apreciere. Din punctul de vedere al preparării lucrărilor de aducţiune a apei s’au luat toate măsurile cerute, s’au făcut toate studiile, dar şi în chestiunea aceasta ca în oricare alta, unde nu cu formule de o exactitate matematică se pot tranşa lucrurile, poate avea loc discuţiune. De aceia ne explicăm că consiliul comunal s’a convins că trebue ca să se admită imediat recepţionarea definitivă a lucrărilor. Dar, pentru oricare dintre noi, locuitori de aici din Iaşi, nu se va putea face o distincţie aşa de subtilă între trpararea lucrării şi executarea ei. Acum cînd se face recepţia definitivă să se spună că planurile iniţiale au fost singurile de vină, iar executarea a fost din cele mai exacte şi corecte, nu prea vine bine a o crede. Se leagă întins aceste două chestiuni şi cînd se vorbeşte de aducerea apei în Iaşi, trebue să se pună în discuţie şi planurile, dar şi executarea lucrărilor. V. I. Radu Diiii3!iri9 Viliid ipi dg Tiipsii ................................................... Mici Polemici Lumina electrică e cam ameninţată la noi din lipsa de cărbuni. . .O să vedeţi că apa noastră de Timişeşti o să profite şi de această ocazie ca să nu curgă... * Curioasă idee o să-şi facă străinătatea despre noi. De mai multe săptămini într'un mare cotidian bucureştean se ceteşte zilnic: «O sută de boi, imediat livrabili. A se adresa la ziarul nostru“. ...O sută — la o singură gazetă ! * Mare dispută in jurul lui Beethoven. E belgian — susţin unii. — E intrupărea geniului muzical francez, susţine „Figaro“. Va lasă oare Germania să i se „anexeze“ o asemenea valoare? * Intie A. de Hertz autorul „Cuceritorului“ și V. Eftimiu autorul lui „Napoleon“ — adevăratul cuceritor, e rivalitate pentru... napoleoni. * Cum a rămas haia noastră comunală ? — Ca in vechime:«turceasca» ! * D. Bogdan-Ciupeşti se retrage de la direcţia «Serei» pentru motive de sănătate. Ţineţi minte: ca să scape de puşcărie o s’o iea la... sănătoasa. Ziarele engleze arată că Wilhelm II nu mai poate dormi. — Kaiserul, din contra, se laudă că e... neadormit. Reocuarea Ceraânţului de Austriac! Iată în ce termeni se exprimă, într’un articol directorial, ziarul «Viaţa Nouă», organul partidului naţional din Bucovina, despre acest fapt militar : O veste bună a ptins ţărişoara noastră cu iuţeala fulgerului: Ruşii se retrag ! Mii bine de o lună, şi jumătate acest duşman înfricoşat a ţinut ocupată partea de sus a Bucovinei pe toată întinderea intre Nistru şi Sirei. A fost aceasta o groaznicii stăpîniri, întovărăşită de lacrimi de durere şi de strigăte de desperare. Marţi după amiază Ruşii au părăsit Cernăuţul, minaţi de tăiuşul săbiei noastre, însufleţirea populaţiunii, mintuită ca prin minune de greutatea chinurilor neistovite, a aflat vrednic răsunet ingrandioase manifestări patriotice. Pe edificiile oraşului se inalţară stindarde negre-galbene. Bisericile se umplură de credincioşi, care cu inimile înduioşate plecau genunchii ca să aducă laudă şi mulţumită Celui de Sus pentru nemărginita Lui indurare şi ca să imploare mila şi binecuvintarea Lui pentru tron şi patrie şi pentru izbinda armatelor noastre. Pe cale aşternută cu flori şi-au făcut intrarea in oraş bravii noştri ostaşi, intimpinaţi pretutindene cu lacrimi de bucurie şi cu izbucniri înflăcărate de admiraţie şi recunoştinţă. Miile de pribegi se vor întoarce iarăş la vetrele lor părăsite şi vor ferici momentul cînd vor pleca capetele lor obosite pe vechiul căpătâiu. Funcţionarii statului au primit ordin să se înfăţişeze flecarele la postul său. Guvernatorul ţării, contele Meran, cu intreg guvernul său, e în calea spre Cernăuţi. JOIA ZILEI Balamuc! Ne cade în mină, întîmplâtor, numărul curent al unei foi din Capitală—„Războiul"—cu o listă de gazete... vîndute nemţilor. In acea listă cetim: „Neamul Rominesc şi direcţia lui, d. N. Iorga, corespondentul din Romînia al ziarului „Die Zeit..." lată dar pe cel mai nou vîndut ! Dacă adăogăm că în lista celor cari trădează cauza... rusă gazeta cu pricina înşltă ziare ca „Dimineaţa" „Dreptatea" „Adevărul“ , atunci rămîne să ne întrebăm dacă într’adevăr Capitala—mai ţaristă decît Ţarul—a înnebunit de tot. Căci numai în balamuc se pot găsi analfabeţi cari să-şi cîştige existenţa cu asemenea ciuperci africane. Ori e numai zăpăceală pricinuită de vremea războiului ? s*gg@gsgBgssi*S5?r ^^KS?îS'-SEîS?KBS5SW^??l * " «ATM • 55 Un monument pentru eroii de la 1877 şi 1913. — Ofiţerii regimentului Ştefan cel Mare No. 13, au adresat următorul apel: „Călăuziţi de diviza „pe recunoştinţa cădra trecut se reazămă speranţa in viitor“, corpul ofiţeresc al regimentului Ştefan cel Mare No. 13, a proiectat ridicarea unui monument de comemorare şi slăvire a eroilor din acel regiment jertfiţi pe altarul patriei la 1877— 78 precum şi a celor căzuţi în 1913, de la care monument generaţiile viitoare de ostaşi să înveţe dragostea sfîntă de ţară şi imboldul cătră jertfa cea mare. In acest scop avînd nevoie de concursul tuturor bunilor romîni, apelează la sentimentele dv. de înalt patriotism să binevoiţi a contribui cu obolul dv. la înfăptuirea acestei pioase pilde de recunoştinţă". O listă de subscripţie a fost depusă la redacția ziarului „Opinia" urmînd a publica numele subscriitorilor. Au subscris astăzi d. V. I. Radu 2 lei, Gh. Ghibănescu 2 lei, C. Jornescu 2 lei, dr. CI. Blumenfeld 2 lei. 35 Starea prietenului nostru d. Em. Buznea merge spre bine. D-sa nu părăseşte patul, deşi in curind va fi adus la Iaşi spre a fi supus unei cure medicale mai îngrijite. 33 înscrierile in listele electorale. Cei ce doresc ape ieşene în listele electorale mai au termen pînă la 31 Octombrie incluziv. D dupA această dată nu se mai primeşte nici o înscriere. înscrierea se face la Tribunal Secţia I prin o petiţie fără timbru adresată Primului Preşedinte. E nevoe de următoarele acte : a) Certificatul de naţionalitate. b) Livretul de satisfacere a serviciului militar. c) Certificatul de studiu. d) Chitanţa de plata contribuţiei. e) Certificatul de domiciliu liberat de Primăria Comunei. Pentru lămuriri, doritorii se vor putea adresa la Clubul conservator democrat între oarele 6 şi 7 p. m. unde d-nii avocaţi S. P. Georgescu, C. Cornescu şi G. Dornescu, delegaţi ai Clubului, vor fi la dispoziţia lor. 13 Excursie şcolară. — O grupă de eleve de la externatul secundar de fete din Botoşani a venit să viziteze Iaşii cu aşezămintele lui de cultură. Elevele sunt conduse de d-na Ortansa Buzoianu, cunoscuta profesoară de geografie. S3 Tinărul Miclescu, fiul d-lui Vasile Miclescu din Dorohoi, a gătit bustul generalului Iorgu Teleman. Primăria de Huşi, în cap cu d. primar Cişman a făcut la început greutăţi nevoind a încuviinţa aşezarea bustului. In cele din urmă s’a dat voe ca să se aşeze bustul în colţul parcului din faţa gimnaziului. Lucrarea tînărului sculptor reprezintă pe lorgu Teleman în uniforma de general şi figura sa de atunci. Înălţimea monumentului va fi de 5 metri şi pe un bas-relief se va reprezenta bătălia de la Smărdan, în care Iorgu Teleman a luat parte. Lucrarea aceasta e prima pentru Huşi. Ea face onoare comitetului de iniţiativă şi va fi un imbold pentru alte lucrări, la fel, întru cît Fardul a avut cinstea sa fie leagănul lui Anastase Panu, M. Cogălniceanu, Veniamin Costache şi Alex. Ion Cuza Vodă. 33 Bal cu bătae.—In Huşi se formase un cerc de tinere şi tineri în scop de a da pe siara de Sîmbătă 11 Oct. un bal în sala Teatrului Naţional. Invitările se lansase la toate familiile. Ce se întîmplă însă ? Doi giovini care se vede că nu avusese prea multă trecere la cercul de domnişoare, se hotărîră să lanseze o nouă invitare în numele unor fetiţe mici de la 6 ani în sus. Cînd se primiră invitările, părinţii copilelor rămase scandalizaţi, şi un domn veterinar ceru socoteală celor cu pricina. Din vorbă în vorbă lucrul ajunse la bătae, şi unde !... tocmai în faţa cafenelei Teodor. Balul nu s’a mai ţinut, dar bataia va avea urmări, căci ropotele de bastoane şi palme aplicate de unul altuia a scos din cafenea toată lumea şi cum beligeranţii sunt funcţionari de stat, fapta se va ancheta. 33 In ziua de 3 Octombrie s’a găsit pe teritoriul comunei Bucium o copiliţâ de mai bine de un an. Copiliţa a fost trimisă la Institutul Gregorian. La concursul de medici secundari, ţinut la 7 curent, au reuşit: D-r. Michiu, Orenstein, Nubert, D-ra dr. Ion şi dr. Ispir. La Biblioteca centrală a Universităţii se lucrează la întocmirea unui catalog pentru cărţile Intrate de la 1912 încoace şi cari nu figurau încă în cataloage, la dispoziţia publicului. S3 Noutăţi apărute „Versuri şi Proză" anul III No. 14 cu contribuţii de Hidalgo, E. Furtună, M. Cruceanu, P. Dragoş, Al. Zalic, I. M. Raşcu, Matei Rusu, etc. — «Războiul Popoarelor», apare în fascicule de Ion Gorun, in editura Ignatz Herz, Lucrarea populară, bogat documentată şi ilustrată. — «Noua Revistă Romînă» consacrată actualităţilor mari: Moartea Regelui Carol, moartea lui Dinu. Sturza şi Războiul european. 53 Casa Centrală a Meseriilor a luat dispoziţia ca de la 15 Octombrie a. c. toţi patronii care nu vor poseda brevete de maistru precum şi lucrătorii care nu vor avea carnete de lucrători, de asemenea şi ucenicii fără de angajamente, să fie opriţi de la lucru. Patronilor li se vor închide atelierele, iar lucrătorii vor fi opriţi de la lucru. Asemenea vor fi opriţi de la lucru acei ce nu vor poseda cărţi chitanţe de timbru. 3. Concetăţeanul nostru Vassile Cocu, fost director al şcoalei comerciale superioare, care a lipsit mai muţi ani s-a întors ieri dimineaţă în oraşul nostru. So D-ra Emilia Ionescu învăţătoare în Ghemăneşti se transferă pe ziua de 1 Octombrie la şcoala din Prisacani. Inspectoratul şcolar a aprobat ca domnişoara Maria Vasiliu elevă a şcalei de gimnastică din Iaşi să facă practica pedagogică la şcoala primară Petru Poni. — D-şoarei FloricaDrăguşani i s’a admis să facă practica pedagogică la şcoala primară Elena Doamna. — D-ra Olga Todirescu va face practica pedagogică la şcoala Trei Erarchi. 33 Gimnaziul Alexandru cel Bun a prelungit contractul de locaţiune în actualul imobil din strada Elena Doamna. 33 Noutăţi literare.—Vorbe... Vorbe... Vorbe!... Este ultima lucrare a poetului Victor Eftimiu, apărut într’un elegant volum, conţine Maxime şi cugetări, preţul 1 leu in editura Librăriei Nouă, Bucureşti. — Cunoscutul roman de Pierre Loti „Desamăgitele" scene din viaţa haremurilor turceşti, a apărut într’o bună şi românească traducere de Const. Ştefănescu licenţiat în litere un volum 312 pagini. Lei 2, în editura „ Librăria Nouă", Bucureşti Calea Victoriei 78. In deposit la toate librăiile din ţară. 53 Iată nou! şi interesantul program al cinematografului Pathé-Fréres din sala Circului Sidoli ce se reprezintă astă-seară Luni: Vila misterioasă şi aventura detectivului Stuart Werbbs, mare roman senzaţional în 4 părţi cu cele mai extravagante peripeţii. Celebrii detectivi englezi escaleazâ prin extraordinare ingeniozităţi în a descoperi minile criminale. Tatăl şi fiul, scene foarte humoristice. Heliopolis, interesante scene şi vederi după natură. Regele Carol I, neuitatul nostru Suveran la ultima paradă de 10 Mai—1918. Minei Marţi un singur matineu (la 4 ore) şi reprezentaţie serală în sala Circului Sidoli. Noul program viitor se reprezintă poimînc Mercuri: Care din două ? (Loin du bonheur), splendidă desfăşurare cu un deosebit subiect şi cu o originală înscenare. (3 acte). —Călătoria lui Prince, comedie hilariantă interpretată de simpaticul humorist parizian. 53 Debitul Badaron aduce la cunoştinţa Onor. Public, că a redus în mod simţitor preţurile produselor alimentare vînzîndu-le sub preţul pieţii şi anume: Deliciosul unt pe masă şi cafea 5.60 kg Smîntîna dulce centrifugată 2 40 „ Unt proaspăt pentru gutit 2.30 „ Brînză de burduf, de munte 3.00 „ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Adevăratul Ghiudem de Botoşani 5 — „ Renumitul Salam de Sibiu 7 — „ Grăsime de porc topită 2.00 , Brînză de Brăila 2— „ Ouă proaspete 7— „ Brînză Olanda 4.50 „ Rocfert 5 „ Gervais bucata 0 45 „ De asemenea se găseşte must dulce şi vin nou de calităţi superioare. ComitrMusman Telegramă oficială din Berlin către Consulatul German din Iaşi. Marele cartier general, 25 Octombrie.—După lupte violente ieri iarăşi au trecut din trupele noastre forţe considerabile canalul Yser-Ypres între Nieuport şi Dixmiden. —La est şi nord-est de Ypres duşmanul s’a întărit. Totuş trupele noastre au reuşit să avanseze în citeva locuri. Am făcut prizonieri ca vreo 500 englezi, intre cari un colonel şi 28 ofiţeri. In răsărit trupele noastre au început ofensiva contra oraşului Augustowo. In regiunea Ivangorod trupele noastre luptă umăr la umăr cu austriacii, unde au făcut 1800 prizonieri.