Opinia, octombrie 1914 (Anul 11, nr. 2291-2317)

1914-10-14 / nr. 2302

ABONAMENTE Um ass « » ~ÍC) Sei 6 Essai f .. SO 1©! j^jjjjj^raá'ásráágssa&sasigssái^ AdmlBlstmtlR i T3gM>Kva©a SS. Qoidnér, iaşi. — •Sm.K&ON Me. ÜSä - ^^^^rnrsggegggsmBeimgmssiaamsmmisimaa^iBB^aE^KSStssmsmmBsammim^msmsKamsm Sub direcţi» - Ä»pBi Us fted! p&g» 11, Ofc fco ® ffl 0 1/j 4C, aj)1) SANI l»ai«T?ÍÍV3C=^5^^5 tal Sl'“No.2302 Msrjm Oft. 1ÎM4 ^SiiSSS3iTO­55»is^t^^SSâ^S5wîiS6S5^^aK3BâKK3^®^^.^S^^M0Uiss3Ssui«i^Jift.s^ Cineva de la oficiosul de peste drum s’a supărat foc. Era in natura lucrurilor să fie așa. Asupra unui punct țin însă să mă lămuresc. Nu sunt dintre intimii d lui Primar. De cite ori insă, ca cetățian, am venit in raport cu d-sa, am fost fericit a constata­ri­ este de îndatoritor şi­ urban. Din modul său de a se manifesta in viaţa publică mi-am format convingerea că oraşul nostru are in d-sa un frumos talent, şi un bun apărător al interese­lor lui. Cit despre onorabilitatea sa sunt con­­vins — şi în această privinţă, îmi place să zic că am asentimentul tuturor con­cetăţenilor mei — că ea e mai presus de ori ce bănuială,­­ acum continuu p­rintr’un comunicat anterior, ne făgă­duise d. Primar al oraşului nostru că va spune tot ce priveşte aducţiunea apei, dar absolut tot şi fără înconjur precum şi că va şti să stabilească responsabili­tăţile. Am înainte expunerea făcută de d-sa înaintea consiliului comunal la 27 Sep­­tembre, acest an, aşa cum e redată de oficiosul „Mişcarea". Dl. Primar zice, că în această chesti­une nu trebue să se facă politică de partid, iar după ce arată greşelile făcute numai de administraţiile anterioare d-sa spune: „am crezut că şi administraţia d-lui Gane din 1907 s’a fâcut vinovată de o necomplectă vigilenţă în controlul lucrărilor". Din cele ce urmează însă în expunerea d-sale, rezultă că s’a convins că nimic nu se poate imputa acelei ad­ministraţii. Chestiunea aducţiunei ap­ei de la Ti­­mişeşti prezintă două faze, preparart al­­planurilor şi găsirea mijloacelor băneşti şi apoi executarea lucrărilor. Cea dintâi operaţiune a căzut în lotul administraţiilor conservatoare, pe cînd cea de a doua a fost partea administraţiei liberale. Or, ce imputări se aduc celor cari au preparat planurile ? Că proectele s’au alcătuit prea în grabă şi că prea mulţi ingineri au fost însărcinaţi cu facerea lor. Graba!? dar însuşi d. Primar recu­noaşte că chestiunea alimentărei cu apă a oraşului Iaşi e foarte veche, iar că din 1897 a intrat în o fază decisivă. Or, chiar dacă de aici am pleca, încă de la 1897 pănă la 1906 a fost destul, prea destul timp ca chestiunea să se stu­dieze. Afară numai da­r se credea că era bine să mai aşteptăm să se nască vr’un geniu hidrolog, care să ne dea o dezle­gare mai bună, decit cea pănă atunci. Eu cred şi nu mă îndoesc că vor fi încă mulţi ca mine cari vor gîndi că de data asta nu graba a stricat treaba. De altfel cînd d. Primar face o impu­tare de felul acesta e în spiritul ţerii noastre, în felul nostru de a fi, fel care conţine mult orientalism. De­sigur, mulţi am putut observa că ori de cîte ori ne strîngem ciţi­va la un loc pentru a ne sfătui asupra unei ches­tiuni, cel dintăi lucru ce se cere este a­­minarea discuţiunii pe altă dată sau cel puţin numirea unei comisiuni. Prin urmare dacă dezlegarea proble­mei aducerei apei, ar fi fost amînată şi după 1905, nu era să fie mare lucru. Era ceva în tradiţiunile noastre, şi deci din acest punct de vedere are dreptate d. Primar. Dar s’a găsit o administraţie care a socotit că prea s’a tărăgănat cu această afacere, şi nu din acest punct de vedere i se poate aduce învinovăţire. Că prea mulţi ingineri au studiat ches­tiunea şi au intervenit la facerea planu­rilor. Dar e evident că pentru o lucrare de însemnătate a celei ce o aveam în vedere, trebuia să se consulte cît mai mulţi. Instanţa care judecă în ultimul resort este consiliul technic superior din minis­terul Lucrărilor Publice. Planurile întoc­mite de inginerii din Iaşi, au trecut prin toată filiera şi în definitiv au fost apro­bate de acel consiliu. Că toţi inginerii, începînd cu hidrologul Lindley şi sfirşind cu consiliul technic superior să se fi înşelat, se prea poate! Modificările ce s’au adus planului ini­ţial al lui Lindley, constau în a face ca conducta să treacă în cîte­va puncte, prin alte locuri decît cele aratate de zi­sul inginer, fără ca presiunea să sufere modificări. Or, prin cercetări la faţa locului s’a constatat că aceasta se putea face fără inconvenient. Astăzi ni se spune că pe acolo ar fi mlaştine, cari fac că deseori se strică conducta. Şi se poate să fi existat chiar la în­ceput unele mii greşeli, dar era prevă­zut în cadtul de sarcini că ele trebuesc aduse la cunoştinţa celor ce privegheaţi executarea lucrărilor pentru ca aceştia să iea măsuri de îndreptare. Şi chiar dacă caetul de sar­ini n’ar fi zis’ nimic, ser­viciul de control şi priveghere era dator s’o facă. Dar că în stabilirea planului general s’au putut face mici greşeli şi insist asupra acestui punct, ne dă­ un exemplu chiar discuţiunea din sinul consiliului co­munal. In adevăr d. Tomida, prim ajutor de primar, care a fost la faţa locului spune textual: nu e o banalitate să spun că la Iaşi nu avem apă fiindcă conducta greu b­olnavă (fi nu numai atît, dar ameninţă sa fie luată cu totul din locul ei. D. Primar însă spune că stricăciunile sunt de două feluri: stricarea conductei in întregime— cela ce e exclus— şi stricăciune imrţitilă, care nu e exclusă. Deci chestiune de apreciere. Din punctul de vedere al preparării lucrărilor de aducţiune a apei s’au luat toate măsurile cerute, s’au făcut toate studiile, dar şi în chestiunea aceasta ca în oricare alta, unde nu cu formule de o exactitate matematică se pot tranşa lu­crurile, poate avea loc discuţiune. De aceia ne explicăm că consiliul co­munal s’a convins că trebue ca să se admită imediat recepţionarea definitivă a lucrărilor. Dar, pentru ori­care dintre noi, locui­tori de aici din Iaşi, nu se va putea face o distincţie aşa de subtilă între tr­pa­rarea lucrării şi executarea ei. Acum cînd se face recepţia definitivă să se spună că planurile iniţiale au fost singurile de vină, iar executarea a fost din cele mai exacte şi corecte, nu prea vine bine a o crede. Se leagă întins a­­ceste două chestiuni şi cînd se vorbeşte de aducerea apei în Iaşi, trebue să se pu­nă în discuţie şi planurile, dar şi executa­rea lucrărilor. V. I. Radu Diiii3!iri9 Viliid ipi dg Tiipsii ................................................... Mici Polemici Lumina electrică e cam ameninţată la noi din lipsa de cărbuni. . .O să vedeţi că apa noastră de Ti­­mişeşti o să profite şi de această ocazie ca să nu curgă... * Curioasă idee o să-şi facă străină­tatea despre noi. De mai multe săptă­­mini într'un mare cotidian bucureştean se ceteşte zilnic: «O sută de boi, imediat livrabili. A se adresa la ziarul nostru“.­ ...O sută — la o singură gazetă ! * Mare dispută in jurul lui Beethoven. E belgian — susţin unii. — E intrupărea geniului muzical francez, susţine „Figaro“. Va lasă oare Germania să­ i se „ane­xeze“ o asemenea valoare? * Intie A. de Hertz autorul „Cucerito­rului“ și V. Eftimiu autorul lui „Na­poleon­­“ — adevăratul cuceritor, e ri­valitate pentru... napoleoni. * Cum a rămas haia noastră comunală ? — Ca in vechime:«turceasca» ! * D. Bogdan-Ciupeşti se retrage de la direcţia «Serei» pentru motive de sănă­tate. Ţineţi minte: ca să scape de puşcărie o s’o iea la... sănătoasa.­ ­ Ziarele engleze arată că Wilhelm II nu mai poate dormi. — Kaiserul, din contra, se laudă că e... neadormit. Reocuarea Ceraânţului de Austriac! Iată în ce termeni se exprimă, într’un articol directorial, ziarul «Viaţa Nouă», organul partidului naţional din Bucovina, despre acest fapt militar : O veste bună a­ p­tins ţărişoara noastră cu iuţeala fulgerului: Ruşii se retrag ! Mi­i bine de o lună, şi jumătate acest duşman înfricoşat a ţinut ocupată partea de sus a Bucovinei pe toată întinderea intre Nistru şi Sirei. A fost aceasta o groaznicii stăpîniri, întovărăşită de la­crimi de durere şi de strigăte de des­perare. Marţi după amiază Ruşii au părăsit Cernăuţul, minaţi de tăiuşul săbiei noastre, însufleţirea populaţiunii, min­­tuită ca prin minune de greutatea chi­nurilor neistovite, a aflat vrednic răsunet in­grandioase manifestări patriotice. Pe edificiile oraşului se inalţară stin­darde negre-galbene. Bisericile se um­plură de credincioşi, care cu inimile în­duioşate plecau genunchii ca să aducă laudă şi mulţumită Celui de Sus pen­tru nemărginita Lui indurare şi ca să imploare mila şi binecuvintarea Lui pen­tru tron şi patrie şi pentru izbinda ar­matelor noastre. Pe cale aşternută cu flori şi-au făcut intr­area in oraş bravii noştri ostaşi, intimpinaţi pretutindene cu lacrimi de bucurie şi cu izbucniri înflăcărate de admiraţie şi recunoştinţă. Miile de pribegi se vor întoarce iarăş la vetrele lor părăsite şi vor ferici mo­mentul cînd vor pleca capetele lor obo­site pe vechiul căpătâiu. Funcţionarii statului au primit ordin să se înfăţişeze flecarele la postul său. Guvernatorul ţării, contele Meran, cu intreg guvernul său, e în calea spre Cer­năuţi. JOIA ZILEI Balamuc! Ne cade în mină, în­tîm­plâtor, numărul curent al unei foi din Capitală—„Războ­iul"—cu o listă de gazete... vîndute nem­ţilor. In acea listă cetim: „Neamul Rominesc şi dir­ecţia lui, d. N. Iorga, corespondentul din Romînia al ziarului „Die Zeit..." lată dar pe cel mai nou vîndut ! Dacă adăogăm că în lista celor cari trădează cauza... rusă gazeta cu pricina înşltă ziare ca „Dimineaţa" „Dreptatea" „Adevărul“ , atunci rămîne să ne întrebăm dacă într’adevăr Capitala—mai ţaristă de­cît Ţarul—a înnebunit de tot. Căci numai în balamuc se pot găsi analfabeţi cari să-şi cîştige existenţa cu asemenea ciuperci africane. Ori e numai zăpăceală pricinuită de vremea războiului ? s*gg@gsgBgssi*S­5?r ^^KS?îS'-SEîS?K­BS5SW^??l * " «A­TM • 55 Un monument pentru eroii de la 1877 şi 1913. — Ofiţerii regimentului Ştefan cel Mare No. 13, au adresat ur­mătorul apel: „Călăuziţi de diviza „pe recunoş­tinţa cădra trecut se reazămă speranţa in viitor“, corpul ofiţeresc al regi­mentului Ştefan cel Mare No. 13, a pro­iectat ridicarea unui monument de co­memorare şi slăvire a eroilor din acel regiment jertfiţi pe altarul patriei la 1877— 78 precum şi a celor căzuţi în 1913, de la care monument generaţiile viitoare de ostaşi să înveţe dragostea sfîntă de ţară şi imboldul cătră jertfa cea mare. In acest scop avînd nevoie de con­cursul tuturor bunilor romîni, apelează la sentimentele dv. de înalt patriotism să bine­voiţi a contribui cu obolul dv. la înfăptuirea acestei pioase pilde de re­cunoştinţă". O listă de subscripţie a fost depusă la redacția ziarului „Opinia" urmînd a publica numele subscriitorilor. Au subscris astă­zi d. V. I. Radu 2 lei, Gh. Ghibănescu 2 lei, C. Jornescu 2 lei, dr. CI. Blumenfeld 2 lei. 35 Starea prietenului nostru d. Em. Buznea merge spre bine. D-sa nu pă­răseşte patul, deşi in curind va fi adus la Iaşi spre a fi supus unei cure medi­cale mai îngrijite. 33 înscrierile in listele electorale.­­ Cei ce doresc a­pe ieşene în lis­tele electorale mai au termen pînă la 31 Octombrie incluziv. D dupA această dată nu se mai primeşte nici o înscriere. înscrierea se face la Tribu­nal Secţia I prin o petiţie fără timbru adresată Primului Preşedinte. E nevoe de următoarele acte : a) Certificatul de naţionalitate. b) Livretul de satisfacere a ser­viciului militar. c) Certificatul de studiu. d) Chitanţa de plata contribuţiei. e) Certificatul de domiciliu li­berat de Primăria Comunei. Pentru lămuriri, doritorii se vor putea adresa la Clubul con­servator democrat între oarele 6 şi 7 p. m. unde d-nii avocaţi S. P. Georgescu, C. Cornescu şi G. Dor­­nescu, delegaţi ai Clubului, vor fi la dispoziţia lor. 13 Excursie şcolară. — O grupă de e­­leve de la externatul secundar de fete din Botoşani a venit să viziteze Iaşii cu aşezămintele lui de cultură. Elevele sunt conduse de d-na Ortansa Buzoianu, cu­noscuta profesoară de geografie. S3 Tinărul Miclescu, fiul d-lui Vasile Miclescu din Dorohoi, a gătit bustul ge­neralului Iorgu Teleman. Primăria de Huşi, în cap cu d. primar Cişman a fă­cut la început greutăţi nevoind a încu­viinţa aşezarea bustului. In cele din urmă s’a dat voe ca să se aşeze bustul în colţul parcului din faţa gimnaziului. Lucrarea tînărului sculptor reprezintă pe lorgu Teleman în uniforma de ge­neral şi figura sa de atunci. Înălţimea m­onumentului va fi de 5 metri şi pe un bas-relief se va reprezenta bătălia de la Smărdan, în care Iorgu Teleman a luat parte. Lucrarea aceasta e prima pentru Huşi. Ea face onoare comitetului de iniţiativă şi va fi un imbold pentru alte lucrări, la fel, întru cît Fardul a avut cinstea sa fie leagănul lui Anastase Panu, M. Co­­gălniceanu, Veniamin Costache şi Alex. Ion Cuza Vodă. 33 Bal cu bătae.—In Huşi se formase un cerc de tinere şi tineri în scop de a da pe si­ara de Sîmbătă 11 Oct. un bal în sala Teatrului Naţional. Invitările se lansase la toate familiile. Ce se întîmplă însă ? Doi giovini care se vede că nu avusese prea multă trecere la cercul de domnişoare, se hotărîră să lanseze o nouă invitare în numele unor fetiţe mici de la 6 ani în sus. Cînd se pri­miră invitările, părinţii copilelor rămase scandalizaţi, şi un domn veterinar ceru socoteală celor cu pricina. Din vorbă în vorbă lucrul ajunse la bătae, şi unde !... tocmai în faţa cafenelei Teodor. Balul nu s’a mai ţinut, dar bataia va avea urmări, căci ropotele de bastoane şi palme aplicate de unul altuia a scos din cafenea toată lumea şi cum belige­ranţii sunt funcţionari de stat, fapta se va ancheta. 33 In ziua de 3 Octombrie s’a găsit pe teritoriul comunei Bucium o copiliţâ de mai bine de un an.­­ Copiliţa a fost trimisă la Institutul Gregorian.­­ La concursul de medici secundari, ţinut la 7 curent, au reuşit: D-r­. Michiu, Orenstein, Nubert, D-ra dr. Ion şi dr. Ispir. La Biblioteca centrală a Universită­ţii se lucrează la întocmirea unui catalog pentru cărţile Intrate de la 1912 încoace şi cari nu figurau încă în cataloage, la dispoziţia publicului. S3 Noutăţi apărute „Versuri şi Pro­ză" anul III No. 14 cu contribuţii de Hi­dalgo, E. Furtună, M. Cruceanu, P. Dra­­goş, Al. Zalic, I. M. Raşcu, Matei Rusu, etc. — «Războiul Popoarelor», apare în fas­cicule de Ion Gorun, in editura Ignatz Herz, Lucrarea populară, bogat documen­tată şi ilustrată. — «Noua Revistă Romînă» consacrată actualităţilor mari: Moartea Regelui Ca­rol, moartea lui Dinu. Sturza şi Războiul european. 53 Casa Centrală a Meseriilor a luat dispoziţia ca de la 15 Octombrie a. c. toţi patronii care nu vor poseda brevete de maistru precum şi lucrătorii care nu vor avea carnete de lucrători, de aseme­­nea şi ucenicii fără de angajamente, să fie opriţi de la lucru. Patronilor li se vor închide atelierele, iar lucrătorii vor fi opriţi de la lucru. Asemenea vor fi opriţi de la lucru acei ce nu vor poseda cărţi chitanţe de timbru. 3. Concetăţeanul nostru Vassile Cocu, fost director al şcoalei comerciale supe­rioare, care a lipsit mai mu­ţi ani s-a în­tors ieri dimineaţă în oraşul nostru. So D-ra Emilia Ionescu învăţătoare în Ghemăneşti se transferă pe ziua de 1 Octombrie la şcoala din Prisacani.­­ Inspectoratul şcolar a aprobat ca dom­nişoara Maria Vasiliu elevă a ş­calei de gimnastică din Iaşi să facă practica pe­dagogică la şcoala primară Petru Poni. — D-şoarei FloricaDrăguşani i s’a ad­mis să facă practica pedagogică la şcoala primară Elena Doamna. — D-ra Olga Todirescu va face prac­tica pedagogică la şcoala Trei Erarchi. 33 Gimnaziul Alexandru cel Bun a pre­lungit contractul de locaţiune în actualul imobil din strada Elena Doamna. 33 Noutăţi literare.—Vorbe... Vorbe... Vorbe!... Este ultima lucrare a poetului Victor Eftimiu, apărut într’un elegant vo­lum, conţine Maxime şi cugetări, preţul 1 leu in editura Librăriei Nouă, Bucureşti. — Cunoscutul roman de Pierre Loti „Desamăgitele" scene din viaţa haremu­rilor turceşti, a apărut într’o bună şi românească traducere de Const. Ştefă­­nescu licenţiat în lite­re un volum 312 pagini. Lei 2, în editura „ Librăria Nouă", Bucureşti Calea Victoriei 78. In deposit la toate librăiile din ţară. 53 Iată nou! şi interesantul program al cinematografului Pathé-Fréres din sala Circului Sidoli ce se reprezintă astă-seară Luni: Vila misterioasă şi aventura detectivu­lui Stuart Werbbs, mare roman senzaţio­nal în 4 părţi cu cele mai extravagante peripeţii. Celebrii detectivi englezi esca­­leazâ prin extraordinare ingeniozităţi în a descoperi minile criminale. Tatăl şi fiul, scene foarte humoristice. Heliopolis, interesante scene şi vederi după natură. Regele Carol I, neuitatul nostru Suve­ran la ultima paradă de 10 Mai—1918. Minei Marţi un singur matineu (la 4 ore) şi reprezentaţie serală în sala Cir­cului Sidoli. Noul program viitor se reprezintă poimînc Mercuri: Care din două ? (Loin du bonheur), splendidă desfăşurare cu un deosebit su­biect şi cu o originală înscenare. (3 acte). —Călătoria lui Prince, comedie hilar­iantă interpretată de simpaticul humorist pari­zian. 53 Debitul Badaron aduce la cunoş­tinţa Onor. Public, că a redus în mod simţitor preţurile produselor alimentare vînzîndu-le sub preţul pieţii şi anume: Deliciosul unt pe masă şi cafea 5.60 kg Smîntîna dulce centrifugată 2 40 „ Unt proaspăt pentru gutit 2.30 „ Brînză de burduf, de munte 3.00 „ Caşcaval de Penteleu 3.00 „ Adevăratul Ghiudem de Botoşani 5 — „ Renumitul Salam de Sibiu 7 — „ Grăsime de porc topită 2.00 , Brînză de Brăila 2— „ Ouă proaspete 7— „ Brînză Olanda 4.50 „ Rocfert 5 „ Gervais bucata 0 45 „ De asemenea se găseşte must dulce şi vin nou de calităţi superioare. ComitrM­usm­an Telegramă oficială din Berlin către Consulatul German din Iaşi. Marele cartier general, 25 Oc­tombrie.—După lupte violente ieri iarăşi au trecut din trupele noastre forţe considerabile cana­lul Yser-Ypres între Nieuport şi Dixm­iden. —La est şi nord-est de Ypres duşmanul s’a întărit. Totuş trupele noastre au reuşit să avanseze în ci­te­va locuri. Am făcut prizonieri ca vre­o 500 en­glezi, intre cari un colonel şi 28 ofiţeri. In răsărit trupele noastre au început ofensiva contra oraşului Augusto­wo. In regiunea Ivangorod trupele noastre luptă umăr la umăr cu austriacii, unde au făcut 1800 prizonieri.

Next