Opinia, noiembrie 1914 (Anul 11, nr. 2318-2343)

1914-11-26 / nr. 2339

ÂB0NÂAS£NT6 UM an o .n, iO lei 6 I?mI e W Sei AdMBinf»trs*p® s IM. CfroAääies1. laal. — mkiroN N«. m -1 n-No 2339.—Mercuri 26 Noem. 1914 Acţiunea diplomatică - fapte de războiu Este evident că trecem prin unul din cele mai paroxistice momente, în ce pri­veşte acţiunea diplomatică în Balcani. Informaţiile date de ziarul nostru cu privire la modul cum guvernul nostru a­­preciază situaţia şi cum a răspuns el ace­lora care căutau să ieşim în mod pripit din neutralitate, se confirmă pe deplin. România nu vede vr’un interes pentru «a în provocarea unui nou războiu bal­canic. Ea ar privi cu ochi buni o confe­deraţie balcanică, menită să aducă după sine pacea, în această de­ Dumnezeu orop­sită parte a Europei. In orice caz, Romînia, de ar fi să intre în acţiune, nu ar înţelege să facă acest lucru de­cît pentru apărarea intereselor sale. Or, aceste interese nu sunt la sud, ci la nord. Din moment ce se cunoaşte răspunsul guvernului nostru, ori­ce tentative m­ai fiind de prisos, toată acţiunnea diploma­tică s’a concentrat acum la Sofia. Ce va fi ? Ce rezultate se vor obţine ? Va devia Bulgaria de la politica ei ? Se va stabili o înţelegere sîrbo-bulgară ? Iată atîtea chestiuni, la care un viitor apro­piat va trebui să dea răspunsul. * Faptul de arme cel mai important pe ziua de eri, a fost ocuparea oraşului Lodz, din Polonia rusească, de cătră trupele germane. In momentul cînd scriem aceste rîn­­duri nu avem nici un amănunt asupra modului cum au decurs luptele şi deci nu putem şti dacă a fost victorie şi cît de mare a fost această victorie. Credem î­nsă, interesant a reda părerea criticului­­ militar al ziarului oficios VIndépendance Roumaine, cu privire la luptele din a­­ceastă localitate—părere exprimată în nu­mărul de astăzi al zisului ziar, care nu aduce încă ştirea ocupărei Lodz-ului de către germani. „In ce priveşte marea acţiune din Po­lonia, zice criticul în chestiune, comunni­­catele ruse şi germane sunt de o remar­cabilă sobrietate. Astăzi dimineaţa Petro­­gradul declara că „lupte violente continuă în regiunea Lodz şi Petrikow“ comuni­catul german, mai afirmativ, zice că „lupta din Polonia decurge după prevederile noastre“. Aceasta ar însemna că înaltul comandament militar este satisfăcut de turnura lucrurilor. E temerar, se înţelege, de a trage vre­ o concluzie din date atît de vagi, atît de intenţionat neprecise. Repetăm deci, în această privinţă, că toate operaţiunile pe cele două flancuri ruse, la nord în Prusia orientală, la sud în Galiţia şi în Carpaţi, sunt în relaţiuni strînse în rezultatul luptei de la Lodz. Dacă germanii, care sunt astăzi între 60 şi 90 kilometri la Varşovia, sunt res­pinşi puseul rus în Galiţia şi în Carpaţi, spre Buda-Pesta, va deveni irezistibil. Dacă, din contra, acţiunea lui Hindenburg reuşeşte, trupele ruse vor trebui să se replieze pe toată linia, de vor reveni la linia Varşovia—Ivangorod“. Ce va fi din toate aceste — iarăşi vii­torul ne va lămuri. Istoria viitoare —­ foarte apropiată de noi cu toate aceste—se va documenta, fără îndoială, din publicistica zilei şi va ră­­mînea nedumerită asupra asupra multora din manifestările intelectuale, multora din contrazicerile şi şovăielile ce se găsesc la tot pasul în discuţiunea problemelor zi­lei şi în urmărirea soluţiunei celei mai bune, celei mai patriotice, celei mai si­gure. Reflecţiile aceste ni le inspiră cetirea unui şi aceluiaşi număr — cel mai nou — al excelentei publicaţiuni „Noua Revistă Romînă“ unde, ca de obiceiu, se pune în discuţiune chestiunea unicei preocupări: „intrăm ori nu intrăm“? Chestiune care — din nefericire —a ajuns atît de „popu­lară“, încît au început s’o acapareze pînă şi libretiştii de operetă pentru parodii u­­şoare şi reviste... teatrale. Directorul „Nouei Reviste“, după ana­liza ce face situaţiunii şi împrejurărilor în curs, ajunge la următoarea încheere: „...Teza* Triplei înţelegeri vorbeşte de umanitate, pe cînd cea germană de ne­dreptatea care se face Germaniei în îm­părţirea bunurilor pămîntului... Care dintre ele va căpătă aprobarea istoriei? Evident este greu de anticipat, căci faptul mate­rial al victoriei va influenţa judecata vii­­torimei mai mult decît toate argumentele academice. Este însă o întrebare mai im­portantă pentru noi, deşi mai puţin aca­demică, anume: care dintre cele două teze convine mai bine intereselor noastre romîneşti? Răspundem la această între­bare fără înconjur: indiferente ne sunt amîndouă. Umanitatea cu care se laudă Tripla înţelegere ca şi nedreptatea de care se plînge Germania, ne sunt prea îndepărtate ca să ne angajeze istoriceşte. Este însă altceva care nu ne este indi­ferent: este schimbarea de echilibru care se va produce în Europa în urma victo­riei Triplei înţelegeri, sau în urma victo­riei Germaniei. In urma victoriei Triplei înţelegeri, noi Romînii vom simţi, nu în­tărirea umanităţii, ci întărirea Rusiei; iar în urma victoriei germane, noi Romînii vom simţi, nu expansiunea Germanilor, ci expansiunea Maghiarilor, aliaţii Ger­manilor. Acestea sunt realităţile de care ne vom izbi istoriceşte şi între care a­­vem să alegem, fără să ţinem seama de frumoasele argumente pe care le-am au­zit mai sus, dintr-o parte şi din alta. Prin urmare, nu cu Tripla înţelegere fiindcă ne vorbeşte frumos, ci cu Tripla înţelegere fiind­că întărirea Rusiei, destul de tare şi acum, este o primejdie mai mică de­cît expansiunea Alaghiarilor, care ne avînd în ei forţa de expansiune.­vor istorică trebui să şi-o facă de acum înainte in paguba noastră. Umanitarismul sau mon­struozitatea Angliei, ne lasă indiferenţi; singurul lucru care ne interesează este că prin ciocnirea marilor puteri beligerante de astăzi, se dislocă un bloc greu de piatră care ne apăsa pe umeri şi ne îm­piedica să trăim. Nu vrem să ştim cine îl dislocă şi cu ce intenţiune o face;fapt este că blocul se dislocă, şi prin el în­trezărim lumina“. Deşi timidă, concluzia profesorului Mo­­tru este precisă. D-sa nu ar fi contra u­­nui procedeu energic în înţelesul unei ac­ţiuni anti-austriace. Dar directorul publicaţiunii face loc, i­­mediat, unui articol al d-lui loan D. Fi­­loti—al patrulea articol în serie—asupra aceloraşi evenimente şi în care ajunge la încheieri... perfect opuse. Adecă opuse —nu, întrucit nu ne propagă doară o in­trare în acţiune în potriva Rusiei, ci nu­mai neutralitatea. Ca şi d. Rădulescu-Motru, d. Filoti su­pune unei analize critice împrejurările ex­terne, şansele unei grupări europene şi ale celeilalte, pentru a ajunge a propaga cuminţenia : „...Pentru ce nu am păstra, mai bine, neutralitatea şi de ce Tripla înţelegere victorioasă ne-ar împedeca să realizăm unirea cu provinciile române subjugate ? Se pretinde că puterile Triplei înţelegeri ne vor înlătura de la împărţirea Austro- Ungariei, fiindcă n’am avea dreptul la ni­mic fără sacrificii, şi se mai adaogă ar­gumentul că pentru România va fi mai greu să tulbure congresul păcei prin re­deschiderea luptei ce am porni pentru cucerirea şi ocuparea Transilvaniei de la Unguri. Cu toate acestea menţinerea ne­­utralităţii mai ales după renunţarea la tratatul militar secret cu Austria (a cărui existenţă se afirmă), nu poate forma o piedică la revendicarea drepturilor naţio­nale ale Romîniei. S’au subliniat îndestul pasagiile din discursul Primului ministru englez: „Nu vom repune sabia în teacă pînă cînd Belgia nu-şi va relua într’o largă măsură tot şi chiar mai mult decît a sacrificat; pînă cînd Franţa nu va fi pe deplin a­­sigurată contra oricărei ameninţări de agresiune, până cânci drepturile mnicelor naţionalităţi din Europa nu vor fi aşe­zate pe baze inatacabile“. Ei bine Franţa patria dreptului şi a justiţiei; Anglia, patria libertăţilor individuale şi a popoa­relor, nu vor contesta aceste drepturi României, dacă ele le-au proclamat cu realitate. Un punct de onoare pentru două naţiuni aşa de civilizate, le va dicta o­­bligaţiunea să realizeze principiul na­ţionalităţilor ca o regulă a dreptului public internaţional european. Prin urmare, din două una: sau există declaraţiunea so­lemnă a Puterilor occidentale ca să lupte şi pentru triumful principiului naţionali­tăţilor şi atunci, după victorie, îl vor executa încît nu mai poate exista pentru Romînia o necesitate ineluctabilă ca să se arunce în lupta celor mari; sau nu există declaraţiunea ori este bănuită sin­ceritatea ei, şi atunci Romînia, prirnind la cucerire se va găsi tîrîtă într’o aventură foarte primejdioasă*... Şi acum, ca şi în tot timpul de cînd trăim în agitaţia ştiută, opiniile intelec­tualilor — nu mai vorbim de oameni politici — rămîn dară aşa de diferite, în­cît in fiece revistă ori publicațiune mai importantă (amintim între altele : „Revista cercului de studii a partidului conservator“) dilema persistă, obsedantă, dar ne­rezol­­vită: „intrăm ori nu intrăm“. A NOTA ZILEI Economie. Ziarul Times a trimis un corespondent la Monte-Carlo, ca să asiste la deschi­derea celebrului casino mondial. Această deschidere are loc, in toţi anii, la 15 Noembrie. Dar în anul acesta, roşu, d. Blanc — antreprenorul — a întors şi va mai întoarce multe foi de calendar. Poate chiar că o să amîne deschiderea la... ca­lendele greceşti. Clienţi? Yok! Cine să-şi mai bată capul cu jocuri de hazard, cînd atîtea popoare s’au hazar­dat în războaie şi joacă numai cu pier­deri? Un lucru însă trebuie să constatăm cu mulţumire. Rămînînd închis Monte Carlo din economie de parale, Europa face şi o altă mare economie,­ de sinucideri. Are atîţia morţi acum, încît nu mai e nevoie, într’adevăr de sinucişii tradiţionali de la Monte-Carlo! ...-----------------------------------­ Mici Polemici Se zvonise că generalul Hindenburg ar fi suferind de ficat. O simplă confuzie: e un om cu... cal­­ cule.* Necontenit vedem pe poetul Radu Ro­­setti anunţind prin ziare că nu e Radu Rosetti autorul unei broşuri anti-r­useşti. Curios că celalalt nu a anunţat nici­o­­dată că nu dânsul a scris... poeziile o­­monimului său.* Agenţia telegrafică a adăugat cuvin­tele la Nord“-­in discursul primului ministru italian Salandra. O mică imi­taţie a gestului bismarckian, cu depeşa de la Ems. * Un ziar săptămlnal Iaşan cere ca ad­ministraţia să nu mai ceară lucrătorilor serviciului barometric să muncească săr­bătorile. ...Nu cumva vrea ziarul ca lucrătorii baro­metr­ici să devină—pardon de expre­sie—nişte... puteri ?* Un cinematograf anunţă: „Dama blondă—dramă palpitantă“. De la damă la dramă trecem de multe ori de-a dreptul. * S’a tipărit o broşură: „Cu nici un chip cu Ruşii!“ Ca să fie mai tn nota zilei, autorul trebuia să spună: „Cu nici un... preţ cu Ruşii !** Pe cînd ammnă guvernul grec răspun­sul cerut de Tripla înţelegere? — La calendele greceşti... MoMarea in Grecia Constantinopol.—Se anunță că mobilizarea in Grecia se urmează cu febrilitate- La lanina s’au concentrat 3­000 de oameni. Important consiliu de miniştri — Explicaţiunile d-luî Ionel Brătianu — — Propunerile Triplei înţelegeri—Declaraţia scrisă a rî-îui Venizelos — — Romînia nu va provoca Bulgaria şi îşi rezervă momentul de a interveni — Bucureşti.—Eri s’a ţinut un consiliu de miniştri, de o importanţă extraordinară. Consiliul s’a ocupat exclusiv cu situaţia externă. Iată, după ziare, explicaţiunile date de d. Ionel Brătianu. Primul ministru a arătat demersurile făcute, pentru a se stabili o înţelegere între Grecia, Bulgaria şi Serbia, dar aceste de­mersuri făcute n’au dat nici un rezultat. In acest interval, situaţia in Serbia s’a agravat, iar atitudi­nea Bulgariei a devenit din nou bănuitoare. Tripla înţelegere a intervenit atunci direct la Atena, pentru ca să vie în ajutorul Serbiei, dar despre aceasta guvernul român n'a avut nici un fel de comunicare. «■ Acum câte­va zile reprezentanţii triplei înţelegeri din Bucureşti, au arătat d-lui Brătianu, că Grecia e gata să trimeată 80.000 de oameni în ajutorul Serbiei, dar cu condiţiunea ca Romînia să-i vie un ajutor dacă va fi atacată de Bulgaria. Cit pentru Bulgaria, reprezentanţii triplei înţelegeri afirmau că ea va rămînea neutră şi nu va interveni, nici după o intervenţie a Romîniei. D. Brătianu a rămas să avizeze asupra acestor afirmări. Pentru a se informa mai exact, d. Brătianu a însărcinat pe ministrul nostru din Atena, să ceară cuvenitele lămuriri de la d. Venizelos. D. Filodor a cerut ca d. Venizelos să dicteze răspunsul, dorinţă pe care primul ministru al Greciei s’a grăbit s’o satisfacă. D. Venizelos, în răspunsul său scris, spune că abia în acest moment a pri­mit propunerea din partea triplei Înţelegeri, şi a declarat că trebue mai întăi să ceară avizul regelui. Crede însă că ar trebui obţinută şi cooperarea Bulgariei. * Răspunsul d-lui Venizelos a surprins pe d. Brătianu,­ care fusese lăsat să creadă că înţelegerea cu Grecia ar fi fapt îndeplinit,­­şi a adăugat în consiliul de eri, că Romînia nu poate accepta intrarea in acţiune In acest moment, ci ră­­mine liberă a-şi alege momentul şi a nu intra într’o combi­naţie ce ar însemna o provocare directă a Bulgariei. Româ­nia care nu va merge cu Austria, ar mai fi spus primul mi­nistru, va cerceta adine situaţia, pentru a-şi alege clipa de acțiun­e. INFORMAŢII SS Aseară d. A. D. Xenopol s’a simţit în mod subit, grav bolnav. Medicii au constatat un focar hemoragie la partea dreaptă a creerului, avtnd paralizate mina şi piciorul stâng. In urmă simp­­tomele paralitice au cedat, totuşi starea generală lasă de dorit. Dorim din inimă eminentului profesor o grabnică însănătoşire. SS Al. Musteaţi avocat, a fost găsit mort astăzi dimineaţă la locuinţa sa din str. Paladi No. 6. Cauza se crede a fi o veche boală de inimă de care suferea decedatul. SS Mult aşteptatul concert de muzică de cameră ce se va da la teatrul na­ţional, va avea loc în seara zilei de 19 Decembrie. Biletele s’au depus spre vînzare la agenţia «Thalia» (Maximovici). Se prevede o mare- aglomeraţie de tot ce laşul are mai select. S3 Producţia elevelor şi elevilor Con­servatorului de muzică, ce era să aibă loc la 30 Noembrie, s’a amînat pentru 6 Decembrie. SS Astăzi s’au constatat 3 cazuri noul de scarlatină, în oraş. SS Zilele trecute şi-a trecut cu un de­osebit succes licenţa în litere, secţia is­torică, d-ra Clemenţa Grecea, una din e­­minentele studente a făcultâţei noastre, fiind viu felicitată de comisiunea prezi­dată de d. A. D. Xenopol. 55 Ministerul instrucţiunei publice va prezenta în curînd o lege în baza căreia tablourile cu maestrele de la şcolile pro­fesionale reuşite la examenul de capaci­tate să aibă o valabilitate de 4 ani în loc de 3 cum au astăzi. Această valabilitate de 4 ani e prevăzută de mai înainte pen­tru maistrele din învăţămîntul secundar.­­ Consiliul comunal s’a întrunit aseară sub preşidenţia d-lui Mirzescu. Consiliul s’a ocupat cu votarea de credite. SS Eri au fost înmormîntate la C cimitirul Eternitatea rămăşiţele pămînteşti ale co­lonelului rus Capalkovici, încetat din viaţă la spitalul Central din localitate. QP Ieri pe platoul de la Copou a avut loc prezentarea d-lui maior Stroe Belloiu batalionului de vînători din localitate. D. maior nu e un străin pentru Iaşi căci acum vre­o cinci ani a plecat căpi­tan de aici şi acum revine ca maior a­­jutor al batalionului de vînători. Cu ocazia prezentărei sale în faţa tru­pei, s’au făcut cîte­va exerciţii, cari s’au terminat prin o mică defilare. D. colonel Lecca, comandantul bata­lionului, cu graţia şi delicateţa ce-l carac­terizează, a ţinut să facă o primire fru­moasă noului său camarad. In astă seară Marţi 25 Noembrie, are loc o reprezentaţie a cinematografului Pathé Fréres în sala Circ Sidoli, cu ur­mătorul program: Amor vinovat, roman modern în 3 păr­ţi. Oglindiri fidele din luptele sufletului o­­menesc, redate fiind de maiştrii gîndirei­­şi ai scenelor moderne. Frumoasa pensionară, scene foarte co­mice. In Orestano (Italia), interesante vederi după natură şi călătorii în Franţa. Actualităţi interesante : O alarmă în­­tr’un lagăr englez—Catedrala din Reims înainte de bombardare—Inmormîntarea a doi aviatori francezi: căpitanii Remy şi Faure, victimele unui accident—Genera­lul Galieni trece în revistă tinerii contin­gentului 1915 şi cercetaşii (boy-scouts)— Spital american la­ Versailles—Avant-gar­­da şi artileria rusă înaintea oraşului Ivan­gorod—Artileria rusă trece frontiera ger­mană etc. etc. Noul program viitor se reprezintă mîne Mercuri : „Taina unei iubiri“, după romanul lui Björnson, 3 părţi—Max Linder face ski, (readucere), etc. Vineri 28 Nov. „Suferinţele unei Re­gine“, film extraordinar cu d-ra Gabrielle Robine, de la Comedia Franceză, în rolul principal.

Next