Opinia, iulie 1915 (Anul 12, nr. 2507-2532)

1915-07-24 / nr. 2526

M­ I -I -* Chestia Dardanelelor —­ Esitsrsssle roitiînssti şi numai d­e trefoils să prevaleze!— Articolul din ,, Uni­versul“, cu pri­vire la tranzitul de muniţii pentru Turcia, a pus din nou în discuţie chestiunea interes­lor romîneşti în ce priveşte strîmtorile. Din acest articol am reprodus ieri un pasagiu, singurul pe care lam găsit judicios, şi în care se spune că în chestia tranzitului de muniţiuni, atitudinea noastră trebue să fie dic­tată de preocupare de interesele noastre şi numai de interesele noas­tre. Şi noi credem, că oricare ar fi ne­­mulţumirile unora sau ale altora - ceea ce trebuie să ne preocupe sunt numai interesele romîneşti, legate de această mare problemă. Chestiunea strîmtorilor şi a Cons­­tantinopolului a fost atît de mult dis­cutată, încît desigur că ie de pisos a mai reveni în această privinţă, dacă ar fi să cercetăm problema numai din punctul de vedere al faptelor şi al premiselor, pînă acum puse înainte. Evenimentele, însă, de pe cîmpul de luptă, care au modificat atîtea credinţi şi păreri, pun şi chestia strîm­­torilor într’o lumină cu totul nouă şi din cele mai interesante pentru ţara noastră. Dacă desfășurarea evenimentelor de pe cîrapu­l de războiu oriental ar urma mersul de pînă acum ; dacă, cu alte cuvinte, victoria austro-ger­­mană împotriva rușilor ar deveni decisivă — s’ar putea întîmpla fap­tul extra-ordinar al unui acord Austro-Germano-Rus. Dacă acest fapt s’ar produce, dacă chestiunea strîmtorilor ar fi rezolvată în senzul stăpînirei ei de cătră aceste puteri, dacă, cu alte cuvinte, ar fi posibil ca să se instituie o stăpînire a acestor puteri, astă­zi antagoniste, și mint toate neprietene nouă, de­clarăm, fără înconjur, că acest lucru ar constitui cea mai gravă ameninţare pentru independen­ţa noastră economică, pentru viitorul statului şi neamului românesc. Stăpînirea strîmtorilor de cătră Anglo-France­zi constitue în a­­cest caz un ce mult mai favorabil de­cit stăpînirea ruso-germană. De alt­fel, din primul moment al conflictului european, noi, în acest punct,—în posibilitatea unei păci se­parate dintre Germania şi Rusia—am văzut cea mai mare prime­jdie pentru România şi am considerat politica neutralistă — care ne îndepărtează prieteniile vechi fără să ne aducă prietenii noui — ca cea mai pericu­loasă dintre politici. Iată de ce am spus şi spunem din nou, de ce am aprobat şi vom aproba mereu, ca numai şi numai preocuparea de interese româneşti să fie la baza dispoziţiilor ce vom lua cu privire la tranzitul de muniţii pentru Turcia. De­sigur că, în toate chestiile care privesc atitudinea noastră în actuala conflagaraţie europeană chestia in­tereselor noastre, a intereselor romî­neşti, trebuie să fie singurul criteriu, singurul resort, al activităţei noastre. Dar mai cu seamă în chestia strîm­­toriilor lucrul acesta trebue să fie pu­rurea înaintea ochilor noştri, fiind­că cea mai mică greşală în această gravă problemă şi independenţa noastră e­­conomică, independenţa noastră ca de sine stătător este deapururea com­promisă. Acei care, neştiind să vadă departe, lasă frîu liber impresiilor de moment şi credinţelor închistate, fără să ţie cont de schimbările ce se produc din cauza cursului evenimentelor—acoio nu dau dovadă că sunt preocupaţi de singurul lucru ce trebue să ne fie deopotrivă de scump şi pururea în inimă şi cuget: mărirea şi înălţarea patriei. Şi le spunem aceste pentru a nu lăsa să planeze vre­un echivoc în pri­vința crezului și felului nostru de a privi această chestie. Op. Administrația s Tipografia H. CSoldner, lași. — Telefon No. 86 dSfc Anul S1I~No. 2526 -Vineri 24 Iunie 1915 r. *_____ __ Ce avantagii ar fi avut aducerea apei de la Repedea in laşi ? — S’ar­ putut face reparaţiile mai... repede, decit in conductele Timişeştilor. # Apa noastră e pur medicală. Acordă iaşanilor... consultaţii de la 9—12 in toate zilele. * Au fost condamnate şi Comuna şi Union-Bau la daune. Dar condamnaţi au rămas toi sărmanii iaşani... ♦ O definiţie a Romîniei? — Singura ţară tn Europa, unde oamenii se duc la băi In această va­canţă. * Mai mulţi locuitori s’au prezentat la primărie — scrie .Mişcarea“—cu plin­­gerea că omida le distruge grădinele. Ce face domnul T... omida la comună ? * Banchetul anunțat pentru readucerea apei de Timişeşti s'a opr­it numai la un... „ Vorspeisu. Masa nu s'a mai putut servi, lipsind apa de la 12 oare înainte. In loc de banchet s'ar fi putut oferi, cel mult, o ag... apă. * Cu tot ruso-filizmul nostru vedem că singurul județ simpatic iaşanilor şi mol­dovenilor a rămas... Neamţul. * Mai dăunăzi a evadat Puşcaşu din penitenciar. — Iată unul care şi-a compromis numele ! iarăşi infamia „Evenimentului“ Ziarul „Evenimentul“ caută să scape prin tangenţă. Dovedit că a comis o infamie, atunci cînd a adus cunoscutele învinuiri a lui A. A. Badareu, in ce pri­veste atitudinea acestuia in chestia ex­portului, confratele nostru, in loc de a recunoaşte greşala, respunde prin atacuri şi insulte la adresa unor oameni, care n'au nici un clin nici un munecă cu cele scrise de «Opinia» in această chestie. Este aci o nouă dovadă că am avut dreptate, cînd am spus că cei de la­ «E­­venimentul îşi maschează imbecilitatea prin violenţe nesăbuite şi fără rost. Dar, ori­cât ar încerca să scape prin tangenţe, noi nu-l vom slăbi, căci ches­tiunea revine întreagă şi anume­, dacă d. Badareu, care a cerut un export re­dus şi un anume condiţiuni este un agent al legaţiilor austro-germane, ce este d. Dim. A. Grecianu, care, deşi preconizează o politică alăturea de quadrupla înţe­legere şi cere imediata noastră intrare in acţiune In­potriva puterilor centrale, inzistă pentru un liber export general şi preconizează mijloace care indică clar că acest export să fie in direcţia pute­rilor centrale? Şi dacă d. Greceanu este cu toate a­­ceste un bun­ român—ceea ce noi nu con­testăm şi n'am contestat—pentru ce d. Badareu este un trădător de ţară, cînd cere, in p­ropor­ţii reduse, ceea ce d. Gre­­ceanu cere in mare ? De sigur că mai este o latură a pro­blemei—foarte importantă şi ea şi anu­me: cum poate cineva impaca politica pentru alipire de quadrupla înţelegere cu politica pentru furnizare de cereale puterilor centrale «duşmanii noştri de astă­zi şi de m­ine» . Evident că ar fi foarte interesant de ştiut cum se îm­pacă una cu alta şi care este ingenioasa formulă, graţie căreia se poate apropia două lucruri atit de disparate !­­ Chestia aceasta insă singur d. Gre­­ceanu şi „Evenimentul ar putea-o lă­muri. Noi nu ne încumetăm de a o face, ci ne menţinem pe terenul strict al a­­tacului ziarului d-lui Greceanu şi repe­tăm că a comis o infamie când a vorbit cum a vorbit de activitatea d-lui Al. A. Badareu In chestia exportului. HOTA ZILEI Explicaţie. Slănicul­ Moldovei e o problemă pentru filosofi, pentru sociologi. Bună­oară, ar putea ceti într’o corespondenţă de acolo publicată în «Dimineaţa». Sunt doamne şi domnişoare care îşi schimbă toaletele de 5—6 ori pe zi, de iţi face impresia că’s venite să-şi expună garderoba şi juvaeli­­calele de la moşi şi strămoşi Am apreciat că de a-şi preţui aurul şi pietrele nestimate pe valoarea lor actuală ar depăşi de sigur neîn­semnata sumă de un milion. Că afişează bijuterii de un milion—fie! Dar cînd schimbă 5—6 toalete pe zi e lucru... suspect. Nu cumva fiecare toaletă nouă e pentru cite... alt­cineva? Și nu cumva aplică dictonul: Souvent femme varie Bien fou qui s’y fie ? !... O­AMENI ŞI L­U­C­R­U­R­I LA PLECARE.» In volumul nou apărut al d-lui Octavian Tăslăoanu „Trei luni pe cîmpul de răz­boiu“ sunt unele pagini interesante asu­pra psihologiei momentelor grele,­ple­carea, despărţirile. „...Pe drum o femee frumoasă ce ne primise pe doi ofiţeri în căruţă se tînguia şi spunea: „De s’ar aduna toate lacrimile cite s’au vărsat în mobilizarea asta s’ar face un rîu cu­ Oltul, Domnule. Dv. nu ştiţi cîtă jale e pe la vetrele oamenilor". — Lasă nevastă că ne-o feri D-zeu pe toţi de primejdie şi ţi se va întoarce şi al d-tale“. Bătrînul ce m­îna caii, îşi scoase pipa şi întoreînd o faţă posomorită către noi zise cu un glas de protest: „Am trimis trei feciori împăratului şi aşi fi bun bucuros de mi s’ar întoarce macar unul acasă“. Gemu şi dete bici cailor, descărcîndu-şi pe ei durerea din suflet. Eram gata cu exerciţiile. Batalionul de honvezi de la regimentul 23 a primit or­dinul de plecare. Lacrimi şi flori i-au pe­trecut la gară. Ne-am despărţit de prie­teni şi de tovarăşi de gînduri, simţind e­­moţiile despărţirei de veci. Vedem cum plîng cei rămaşi acasă, cum se despart flăcăii şi însuraţii tineri de ai lor şi mă gîndeam ce o fi ciac vom pleca noi bă­­trînii...“ Fireşte, plecarea bătrînilor n’a fost în­tru nimic mai puţin sentimentală, mai pu­ţin bogată în tacimi şi flori: „...Ne-am dus pînă la gară, unde doam­nele şi domnişoarele din Făgăraş ne-au împodobit cu flori şi au împărţit soldaţilor ţigări. Despărţirea nici nu Încerc s’o des­criu; e uşor de închipuit. Frumoasele din Făgăraş, în societatea cărora am petre­cut atîtea clipe senine şi artistice, mi-au înflorit încingătoarea cu trandafirii albi. Două petale le-am purtat cu mine prin Galiţia şi te pătrez ca o scumpă amin­tire a zilelor din Făgăraş. S’a urnit trenul, s’au pornit chiotele, bocetele şi lacrimele, de nu era chip să nu tremuri de emoţie. Pînă la podul de peste Olt, lingă Tălmaciu a fost numai un plînset şi un răcnet. Eşiau sutele in­­naintea trenului şi despărţirile se repetau cu accente n­ci de duioşie. Piscurile Car­­paţilor se uitau şi ele a­gale după voini­cii ţării Oltului, clipeau din creste şi-şi legănau coamele împădurite, ca în semn de binecuvîntare. Nu am eşit din Valea Oltului, s’au po­tolit toate sufletele...“. E lesne de văzut: entuziasmul nu vine totdeauna, spontan, grăbit, nelipsit. Auto­rul cărţii ne descrie chefuri monstre fă­cute de ofiţeri, probabil pentru a grăbi uitarea cea divină a primejdiei şi a făuri elanul trebuincios. Războiul e mai puţin romantic de­cît socot unii războinici... pe hîrtie. Rodion INFORMA «{§] Producătorii de cereale nu se vor mai întruni Duminică 27 Iulie cum se decisese. Co­mitetul Uniunei a decis ca a­­ceastă întrunire să aibă Ioc numai după ce se va cunoaşte, din jurnalul consiliului de mi­niştri, In ce grad s’a ţinut so­coteală de moţiunea votată de congres. Comitetul Uniunei s’a întrunit Marţi după amiază pentru ca să delibereze asupra soluţiuni­­lor pe cari le va propune mi­nistrului lucrărilor publice in sensul insărcinărei ce i s’a dat la congres. Intre altele comitetul va pre­coniza următoarele soluţiuni: Se va pune la dispoziţiunea producă­torilor 1000 vagoane pe zi, împărţite intre cele 5 staţii de frontieră. Din a­ceste vagoane 2/3 vor fi rezervate exclu­siv pentru producătorii înscrişi la export ca porumbul, cu facultatea pentru dinşii să încarce din recolta 1915 in locul porumbului. Cealaltă treime va fi acordată pentru cerealele 1915 dar numai producători­lor cari nu sunt, sau n’au fost înscrişi tn tablourile alcătuite de la Februarie 1915 cu mai mult de 15 vagoane. Motivul acestei soluţiuni este în­curajarea micilor proprietari şi ţira­­nilor cari n’au putut exporta de cît cantităţi mici sau de loc din recolta 1914 şi cari ar fi condemnaţi la ruină dacă s’ar şti că ei nu mai pot exporta de cît peste 5- 6 luni. Ex­cluderea lor de la exportul apropiat le-ar cauza pierderea ori­cărui credit. Transportul cu carele nu va fi per­mis de cît producătorilor pe baza u­­nui certificat eliberat de o comisiune pe baza cercetărilor. Comisiunea va fi compusă din prefect şi preziden­tul sindicatului. Carele vor plăti taxa de export la percepţie la încărcare. Biurourile vamale vor trebui să aibă funcţionari suficienţi pentru ca alternativ să poată lucra din zorii zilei, pînă la întunecare. Este mare Îndoială dacă a­­ceste soluţii vor fi luate în sea­mă de guvern, de­oare­ce ofi­ciosul guvernului în ultimul său număr vorbind de export a pre­conizat din nou îmragazinarea cerealelor pentru ca prin aceas­ta producătorii să-şi poată crea creditul necesar. Si Transformarea podurilor de la Ungheni la Iaşi este aproape terminată. SS In legătură cu cele spuse de noi, în fondul de astă­zi, despre posibilitatea unei înţelegeri austro-germano-rusă, re­levăm următoarea frază din gazeta oficioasă a partidului liberal, care, vor­bind de declaraţiile d-lui Sassanoff spune: « De remarcat că d. Sassanoff a trecut în revistă acţiunea tuturor beligeranţilor precum şi atitudinea neutrilor, dar n’a pronunţat nici o singură dată cuvîntul Austro-Ungaria. Lucrul­­e simptomatic ». SS Parchetul de laşi a dispus ares­tarea avocatului S. pentru că, de­şi nu mai are drept să pledeze, a pledat to­tuşi la diferite judecătorii rurale din judeţ. Avocatul in chestiune, care se afla in vizită la ţară, la o cunoscută familie din Iaşi, a fost arestat. SS La inspecţia căilor ferate din lo­calitate a sosit un ordin, prin care ori­ce export prin punctul Palanca este mo­mentan întrerupt, acest punct fiind cu desăvtrșire blocat. Exportul se face azi numai prin punc­tul Burdujeni, — și din întreaga Mol­dovă, inclusiv Iașul, nu se pot încarca pentru export de­cît 6 vagoane pe zi. IS D. inspector zootechnic Filip, în­soţit de d. colonel Caracaş au sosit cri în localitate şi au plecat azi prin regi­unea Tăuteşti în inspectarea judeţului. SS Ţaranii din Holboca s’au plîns az­i prefecture!­, contra prinţului Mihai Sturdza care le-ar fi răşluit 37 de fălci de pă­­mînt. Ţaranii s’au dus în corpore la curte să ceară socoteală prinţului de nedrep­tatea săvîrşită. D Petru Fintînaru face artehetă. SS La Primărie s’a întrunit azi comi­­siunea de aprovizionare, sub preşedinţia d-lui Gh. Mărzescu, primarul oraşului. SS In gară au sosit azi 10 vagoane de zahar cubic, trimise de guvern pentru comuna Iaşi. SS Birjarul Simca Ghedale, din strada Crucei 27, intrînd noaptea în grajd, din nebăgare de seamă a aruncat un chibrit, în fin, care s’a aprins îndată. Focul a fost stîns de vecini. SS Fraţii Goldenberg, comercianţii de ferărie din strada I. C. Bratianu au ce­rut tribunalului separarea şi lichidarea afacerei. S. D-l G. Vesbianu, institutor la şcoala „Trei Ierarchi“, prepară elevi pentru con­cursul de admitere în gimnazii, şcoli nor­male, seminarii şi Liceul Internat. Doritorii se pot adresa D-sale în str. Sărăriei 143, Iaşi. SS Luni 27 Iulie, fiind hramul bisericii Sf. Pantelemon, serviciul divin se va oficia de Prea Sfinţitul Antim, vicarul Sf. Mi­tropolit cînd va săvîrşi şi o hirotonie. Răspunsurile vor fi date de un cor mixt. SS In seara de Vineri 24 Iulie 1914, va avea loc, în grădina Pomul Verde, repre­zentaţia dată în beneficiul personalului. Se va juca „Schir-Haşchirim“, operetă în patru acte. Rolurile principale vor fi sus­ţinute de d-nele Kanner şi Segalescu şi d-nii Kanner, Bergher şi Segalescu. SS D. doctor J. Brener, întorcindu-se în concediu din concentrare, şi-a reluat ocupaţiunile. SS Următorii elevi ai şcoalei de adulţi No. 2, în urma examenului depus la 7 iunie a. c., au fost declaraţi absolvenţi: Bararache N. Const., Boureanu P. life, Dimitrescu G. Gheorghe, Dunea T. Ghe­­orghe, Eni Dieacu loan, Enescu A. loan, Ilaşi Gr. loan, Livedeanu Gheorghe, Mar­­cov Dimitrie, Paşcanu Const., Savin Con­­tantin, Ştefănescu V. Gheorghe, Vasiliu I. Gheorghe, Vornicu I. loan. SS A fost chemaţi în concentrare, de la­­ August, oamenii aparţind contigen­­tu­ui 1899 S3 In viitoarea sesiuni a consiliului de război, urmează a fi judecate 15 procese de soldaţi şi unul al unui ofiţer din gar­nizoana locală. S3 Vineri 31 Iulie crt. se va vinde prin licitaţie publică averea falitului Isidor A­­berman, compusă din articole de tipo­grafie, librărie şi papetărie. Licitaţia va avea loc la magazinul fa­litului din strada Ştefan cel Mare No. 39 vis-a-vis de Mitropolie. SS Ministrul a admis ca următorii elevi şcoalei de adulţi, Vasile Adamachi, de sub conducerea d-lui Cezar Tăzlăuanu să treacă examenul în seziunea de Octom­brie : Nicolae Iliescu, I. Fremu, Nicolae Telciu şi Alexandru Lescoschi. îi D. Gh. Mîrzescu, primarul oraşului, a semnat azi adresa prin care d. Tan­­cred Constantinescu, fostul director al lu­crărilor pentru alimentarea oraşului cu apă de la Timişeşti, este Anumit inginer — consiliul avînd însărcinarea de a in­specta conducta şi de a dirigui toate lucrările privitoare la consolidarea ei şi privitoare la serviciul apelor. Această numire făcîndu-se pe ziua de 24 iulie, nici o lucrare atingătoare la a­­limentarea oraşului cu apă nu se va face de­cît potrivit instrucţiunelor ce se vor da de către d. Tancred Constantinescu. D. inginer Tancred Constantinescu va face propunerea organizărei serviciului a­­pelor şi va recomenda inginerii cari sub conducerea şi răspunderea d-sale, vor a­­vea obligaţiunea întreţineri permanente a conductei şi a executărei lucrărilor ne­cesare pentru consolidarea conductei. SS D. Inginer Bălănescu, fostul direc­tor al serviciului apelor, în urma nouei organizațiuni date de comună acestui ser­viciu, a fost provizor însărcinat exclusiv cu serviciul canalelor.

Next