Opinia, noiembrie 1915 (Anul 12, nr. 2607-2630)

1915-11-26 / nr. 2627

..........immunul mu 111 m­­­mm d­in­ B. D. Al. A. Marghiloman, va fi pri­mit minut, Joi, ia audienţă de M. S­.Regele. Sg Comisiunea zootehnică a hotărît ca ş­i pentru viitor, judeţul Iaşi să rămîie ca un judeţ crescător de vite, un judeţ hipic. Studenţii in medicină, cari au de­pus şi examenul de externi, au înaintat epitropiei Sf. Spiridon un protest în po­triva primirei la concursul de interni, a acelor studenţi, cari n’au trecut şi con­cursul de externi. Asupra acestui protest epitropia se va pronunţa azi. CS Eli a sosit în localitate d. Romulus Voinescu, inspector general al poliţiilor, însărcinat de ministrul de interne a con­trola modul cum se aplică legea străinilor, atît la oraşe cît şi la ţără. In acest scop d-sa, însoţit de d-nii colonel Gheorghiu, din jendărmărie, inspectorul de circum­scripţie, prefecture judeţ­ePetru Fintinariu şi căpitanul de jandarmi Agapi, a inspectat administraţiile Plăşilor Bahlui şi Cîrligă­­tura, precum şi cîte­va secţii şi posturi de jandarmi, apoi aci în oraş au inspectat modul cum i se­ aplica această lege de bri­ga­da de siguranţă locală. In urmă s’a ţinut o conferinţă la prefectura d­e judeţ, la care au luat parte d­nii: P. Fîntîturu, prefectul judeţului, Chilimagiu, prefect de poliţie, Zosin, directorul prefecturei de­ poliţie,­Botez, directorul prefecturei de judeţ, Ioan Iordăchescu, şeful siguranţei locale şi Agapi comandantul companiei de jandarmi rurali laşi, relevindu-se deose­­birele de aplicare şi luîndu-se n­ăsuri a se aplica uniform peste tot locul. SS în cursul anului 1916 expiră man­datele tuturor membrilor senatului uni­versitar din Iaşi. La 8 Martie manda­tul d-lui decan Dr. N. Leon ; la 13 Mar­tie mandatul d-lui I. Peretz, delegatul fa­cultăţii de drept; la 28 Mart Ai. Popo­­vici delegatul facultăţii de ştiinţe; la 3 April I. Găvănescul delegatul facultăţei de filosofie şi la 3 Mai E. Riegler, dele­gatul facultăţei de medicină ilS Asupra întreruperei transporturilor prin Ungheni, cu Rusia, putem da urmă­toarele relaţiuni: De aproape două luni legăturile noas­tre cu Rusia prin Ungheni pentru export şi import, sunt foarte reduse. In, ultimele zile însă relaţiunile, au fost nule. De aci unele ziare au tras concluzia că relaţiu­­nele au fost suspendate. E drept că mai multe transporturi de mărfuri de origine rusă sunt aşteptate în ţară de­ cîteva luni. Guvernul nostru n’a făcut însă nici o intervenţie şi nici guvernuul rus n’a explicat pricineie acestei intîrzieri. După relaţiuni din sursă oficioasă a­­ceasta e situaţia şi nu aceea că din cauza unor îngrămădiri de trupe în Ba­sarabia, relaţiunile de­­import şi export ar fi trebuit să fie întrerupte. ”■ Examenele de capacitate pentru maestrele de gospodărie, ce urmau a se ţine în ziua de 15 Decembrie în Capi­tală, s’au amînat pentru o dată ce se va fixa în viitor. sb- Agenţii poliţiei au arestat astă noapte pe Ion Viziu, inculpat de numeroase furtun.­­ Prefectura de judeţ a dat o ordo­nanţă, prin care se aprobă ori­ce cum­părătură de vite în judeţ, ori­cît de res­­trîns ar fi numărul, fără autorizaţia spe­cială a prefecturei de judeţ. Ordonanţa mai cuprinde o serie de dispoziţiuni, cărora cumpărătorii au a se supune. ■8 Toţi inspectorii de şcoli primare şi revizorii şcolari din întreaga ţară, se în­­trunesc mîine în consfătuire la ministerul de instrucţie, spre a discuta mai multe chestiuni, privitoare la cereul didactic primar. S3 Universitate.­Pentru catedra de a­­naliza alimentelor şi băuturilor, catedră vacantă la facultatea de medicină din Bucureşti, candidează profesorii iaşani C. Şumuieanu şi I. Vintilescu. Conform regulamentului, urmează a se pronunţa pentru recomendare senatul uni­­versităţii din Iaşi unit cu consiliul facul­­tăţii respective şi senatul universitatei Oi Bucureşti. Univer­sitatea din Iaşi se va pronunţa după ce se va pronunţa universitatea din Bucureşti. ~~ La concursul de burse acordate de Academia Romînă din fondul „Vasile A­­damachi“ pentru ştiinţele agricole, au reuşit d­iii studenţi­i Buruiană C., Pe­­trescu şi N. Nazarie. — D. profesor Al. Filip, de la liceul „Petru Rareş“ din Piatra Neamţ a cerut consiliului facultăţii de litere să fie ad­mis ca să-şi susţie doctoratul în istorie. Teza de doctorat tratează domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit. D. Iorga a fost delegat de consiliu ca raportor al lucrărilor candidatului. Comisiunea de judecată a institu­torilor şi învăţătorilor din circumscripţia Iaşi, a fost convocată pe ziua de 29 No­­embrie pentru judecarea unui învăţător.­­ Consiliul profesoral al facultăţii de filozofie şi litere de la universitatea din Iaşi a fost convocat Sîmbătă a. c. spre a proceda la alegerea decanului în locul d-lui Al. Philippide,­al cărui mandat ex­piră la 30 'ale lunei. S3 Se pare că guvernul nostru, in urma Intervenţiei celui rus, a încuviinţat ca soldaţii ruşi, evadaţi din lagărele duş­mane, şi ajungînd pe teritoriul român, sa fie lăsaţi liberi să se înapoieze în Rusia. gg Dl. dr. Al. Slătineanu directorul la­boratorului de bacteorologie de pe lingă facultatea de medicină din Iaşi, a inter­venit pe lingă rectoratul Universităţii pentru a se prevedea în viitorul budget al facultăţii respective o sporire a sub­venţiei de 3000 lei, de­oarece cea exis­tentă e insuficientă, subvenţie spre a servi la întreţinerea unei clădiri, cu 13 camere şi a 2 colonii, una de 900 cobai şi alta de 400 epuri fiind necesare pentru pre­­perrea mediilor de cultură. Dacă acest laborator a mai putut func­ţiona se datoreşte serviciului sanitar — care, deşi neobligat — a dat concursul său material. Cauzele unei intrinseri Berlin .— “Berliner Lokalanzeiger“ a­­nunţă din Geneva, că motivul principal al marii înfrîngeri engleze din Mesopo­tamia este ordinul urgent adresat de As­quith, din motive politice, comandantului trupelor engleze, de a înainta, chiar cu cele mai mari jertfe, înainte de sfîrşitul lunei Noembrie, pînă la Bagdad. Prin aceasta, Quadrupla spera să ob­­ţie paralizarea influenţii germane în O­­rient. Comandantul englez s-a supus ordinu­lui, deşi era încunoştiinţat de puternicile măsuri luate de inamic. Englezii au su­ferit pierderile cele mai simţitoare din partea artileriei germano-turce, care tră­gea cu o mare precizie şi care a pus­tiit foarte mult şi coloanele aduse ca ul­time rezerve, producînd mari pagube şi ariergardelor. Francezii nu iau parte la luptele din Mesopotamia, de­oarece englezii au re­fuzat cooperarea lor, spre a nu trebui să împartă prada considerată ca sigură. S3 Steaua celui mai celebru teatru al lumei, d-ra Gabrielle Robinne, cea mai frumoasă femee a­ Franţei, apare în astă seară Mercuri in drama cinematografică „Bătrinul Artist“ (Le vieux Cabotin) care se reprezintă atit în matineu cît şi seara în sala Circului Sidoli. D-ra R­obinne, clasicul şi fermecătorul tip în care se încarnează cea mai dese­­vărşită artă dramatică, este secondată de dd. Alexandre şi Signoret, corifeii come­diei Franceze din Paris. Drama „Bătrânul artist“ cuprinde patru acte şi întreg programul nou se compune din cinci părţi mari. Un matineu excepţional are Ioc astăzi Mercuri 25 Noembrie la 51/* precum şi mâne­roi tot la ora 61/*­Afară de splendida dramă, „Bătrînul artist“ noul program cuprinde călătorii interesante, comedii, ziarul Războiului, etc. etc. etc. Vineri 27 Noembrie seara—şi Sîmbătă 28 Noembrie: Două matinsuri şi seara— Program nou: Păsări hrăpăreţe (L’héri­­tage de Sylvie) dramă în 5 acte după romanul celebrului scriitor francez Honoré de Balzac — Povestitorul Creangă, film istoriografie de Octav Minar — Max Lin­der şi cinele savant, comedie, etc. etc. Clemenţi contra campaniei din Orient Berlin.—In comisiunea franceza, pen­tru afaceri străine, Clémeceau tratează fără cruţare pe miniştri. El a tras pe Galieni, care a fost cel din urmă la­rină, la răspundere pentru prea­­marile tri­metea de trupe in comparaţie cu stră­duinţele extrem de mici ale aliaţilor.— Acum se află acolo trei corpuri de ar­mată franceză, dar numai o divizie in­­complectă, engleză, pe când Italia se abţine cu totul. Clémenceau a declarat în parlament că nu va încuviinţa alte trupe pentru aventura neisbutită de la Salonic. Forta trupelor ruse concentrate in Basarabia Buda-Pesta.­„Az Est“ anunţă, că şti­rile despre forţa trupelor ruse concen­trate in Basarabia sunt foarte exagerate. E vorba de cel mult 80.000 de oameni, resturi din trupele bătute in Wolhinia şi la Czartorysk, care au fost duse a­­colo spre a fi întregite, ca și trupele de rezervă necesare acestei întregiri. Franţa şi criza din Balcani Geneva.— „Uniunea telegrafică“ anunţă că presa pariziană declară ca foarte serioasă criza militară şi politică din Balcani. Evenimentele se precipită. Deciziva trebuie aşteptată pînă într’o săptămînă sau şi mai curînd. Insuficienţa trupelor lui Sa­­rrail este un fapt incontestabil. Ruşii nu sunt gata pentru o acţiune la graniţa Basarabiei. Mersul tratativelor dintre guvernul grec şi cel francez depinde numai de bunăvoinţa celui grec.­­Răspunderea ce şi-a luat-o guvernul francez este teribilă. O măsura a soraid­ului :maritiu­i romín București.—*In vedere că marea Azov este expusă înghețului, Direcția serviciului maritim romín, a trimis la Mariampol toate cargapoturile din pontonul dunărean, să încarce căr­buni acolo. Vasele vor face două curse. A P­IN­I . Pe frontal de apus Berlin.—Oficia!. Lingă Barry-au-Băc, am vrut să explodeze o mare tranşee fracneză, îngropînd pe toţi acei cari se aflau adăpostiţi acolo. La est de Perry, în Champagne, am luat o­ tranşei înaintat­­a duş­manului, pe o porţiune de 250 metri, in chestia ainzarei celor 50,000 vagoane cereale Bucureşti. — Comisiunea austro­­­­germană a căzut de acord cu Banca Naţională, cu privire la modalitatea plăţei pentru cerealele exportate. Plata se va face în mărci, care vor fi pri­mite de Banca Naţională la cursul ele 1‘20, curs cu care vor fi plătiţi şi producătorii. Comisiunea a cerut aprobarea de la Viena şi Berlin asupra celor con­venite. * Banca Naţională, ab­scutind cu co­misiunea austro-germană a explicat comisiunei, că după tablourile ce le posedă, comisiunea ar putea foarte uşor cumpăra pînă la 350,000 va­goane. După socotelile făcute sunt în ţară disponibile 700.000 vagoane. Cum, comisiunea de export, a hotă­­rît să nu se exporteze mai mult de 60 la sută din produsul total, ar re­zulta că s’ar putea vinde peste 400 mii vagoane, ceia ce ar reprezenta pentru ţară o încarcare de un mi­liard, iar pentru stat 200 d® milioane. Huse scufundate Karnacon.—După o știre oficială al amiralității, un alt submarin englez a desfășurat o vie activitate în Marea Marmara. El a scufundat un­­distrugător turc și a distrus 5 vapoara cu provizia sai. 0 declaraţie a regelui Greciei IKarnavon.—Regele Constantin al Greciei, primind în audienţă pe tri­misul special a! ziarului Times, i-a explicat politica de neutralitate a Greciei. Suveranul elin l’a asigurat că ţara sa are cele mai bune senti­mente pentru înțelegerea, şi că în­totdeauna s’a simţit­ mai atras spre Anglia, de cît spre ori­ce altă ţară din lume. — ,,Nu pot însă — a zis Suveranul,,—să-mi leg ţara de un program fix şi irevocabil, din mo­ment ce nici quadrupla nu are pro­gram fix in Bal­ani. Adresa la Senat Bucureşti.­­Astăzi In ora 11, co­misiunea Senatului pentru răspunsul la Mesagiu, s’a întrunit acasă la d. Ionel Brătianu. A asistat şi preşe­dinteie Senatului. S’a dat cetire adresei de răspuns care­ va fi cetită în şedinţa publică de Vineri. Senatul va­ lua apoi va­canţă pănă Marţi, când vor începe dezbaterile. important­e stiinti comerciale, de lim­ba, şi literatura germană precum şi de istoria literatura germane predă contra unui modest onorar in locuinţa sa din str. Căpitan Păun No. 3. M. MESCHER Ofensiva din Balcani Vienna.— Teatrul de războiu balcanic. La sud de Plebje am respins atacurile muntenegrenilor. La nord de Berane, trupele austriac© au atacat puternicele poziţiuni muntenegreni şi au luat cu asalt­uri Sa­rmează, în­­tăriturile duşmane, lingă Liche­­dor. La sud de Novi-Bazar, am continuat respingerea duşma­nului. Iarnă 1300 prizonieri. Spaţîul la est de Ipek a fost din aiou ori teatrul unor lupte violente. Duşmanul a fos iz­gonit şi a perdut încă 6 tunuri. Azi dimineaţă au ocupat I­­pekul, iar bulgarii"­au ocupat Iah­ova. Berlin.— Pe teatrul balcanic,­­am­­ ocupat îjebui, fiiind 1250 prizonieri şi 8 tunuri. Trupele franceze, ameninţate a fi învăluite, au fost silite a părăsi poziţiile lor de la Cerna. fa A.V r- r­­­ii, x- % . . V r.-'H'ri' -'’’Tr. ?. T ) « Se caută Ilié miile |l MsMaie D-r A. RATIANU Chimist diplomat de la ünmrsüatoa din Qmmm IAŞI — Strada Cuza-Vodă (Golia) 46—IAŞI Execută: Cele mai complecte analize de urină, dfar pun­t de vedere chimic şi microscopic ; Analize chimice şi microbiol­o­gice de lapte de la doici; Analize bacteriologice de spure asme;­i bacilului tuberculozei; Analize de secreţiuni metraje asupra Go­­nococilor Neiser; Analize alimentare de vinuri, lapte, făinuri etc. Analize de stofe din punct de vedere a compoziţiei şi a conţi­nutului în lână, bumbac sau mătasă etc. etc. Ceruți hesh -,.:ef.1::1:5 pentru ori­ce gaallzi, o primă la spitalul israelit. wi'jps *a. Suzan­a 8R0SI Șef de clinică la Maternitate Boli î­a femei. — Faseri IsasS.—Str. Anastasie Pana 43 înarmarea Rusiei Karnavon.—O ştire greacă spune, că Kitchner ar fi oferit Rusiei ,material, pentru înarmarea a şase milioane soldaţi. La pichetul rus din Patlajeanca Tulcea.­­ Parte din şlepurile postate în faţa pichetului rus din dreptul satu­lui Patlajeanca, au fost secase la­ mal şi umplute cu pămînt şi pietre, probabil pentru a forma baricade. De eri, de la orele 5 pînă la 2 noap­tea, au trecut mereu vase de transport, încărcate şi goale. 2 vase de războiu au trecut prin fața Tilled, venind din direcţia Odesei şi în­drept­îndu-se spre pichetul din dreptul satului Patlajeanca. 0 lattrpelare a­­-luî Marsillloman Bucureşti.—In prima şedinţă a Sena­tului, d. Al. Marghiloman va cere gu­vernului uri tablou de toate mărfurile exportate in ultimii doi ani, prin toate punctele vamale din ţară, tablou care să cuprindă numele exportatorilor, spe­cia şi calitatea mărfurilor exportate. Evenimentele din Balcani Nauen. Francezii spun, că au trebuit să renunţe la cota Cerna-Vardar, pentru ca să scape de încercuirea, de care erau ameninţaţi. Presa de pretutindeni este ocupată acuma de două chestii mai importante, anume: re­tragerea trupelor angio -fran­ceze şi situaţia din Grecia. in privinţa Greciei, Anglia şi Franţa continue cu ame­ninţările. Din cele ce se scriu atît în Franţa, cît şi în Anglia, rezultă că aceste ţări sunt foarte enervate în potriva Greciei* Grecia n’a comunicat hotă­­rîrea sa relativ la violarea neutralităţei, hotărîre ce se prea poate că n’a luat-o încă. Francezii se gîndesc cu groază la posibilitate, ca tru­pele lor să se afle în mare primejdie. „Le Matin“ susţine că situaţia trupelor franceze în Balcani este extrem de primejduită. Ştiri din Italia arată că ziarele de acolo so­cotesc situaţia la fel. ie inchiriet­e mere si unul de 3 In str. Tăcu No. 4 în coasta palatului administrativ. In foarte bună stare. A se adresa în str. Tăutu 8 (peste drum de Buna-Vestire). O® 1600 deca vin SJfo ISlaS&flI S3» superior, recolta actuală, din via mea dela Vișan (Piscul Socolei). A se adresa la D. M. Cădere, str. Carl Lueger, 13. «SROITOM AMERIGAM S. WAHRMAI din strada Alexandri­a,­­SM MUTAT în casele Max N­. Goldvier «lin str Gh. Mimusca,!!!?. ­­ lîff în ţarg fefelitoare Am suferit de asthma bronchial, am consultat mai mulţi medici­, la fiecare primăvară şi toamnă accesele se repetau, în timpul din urmă fiecare acces era de durată mai lungă şi intensitate mai mare. După sfatul medicului nostru de casa d. Dr. Popper am început cura de lae de lumină la d. dr. Dulberger in plin acces de astmă. La a 7-a bae accesele au dispărut pănă astă­zi. In greutate am crescut întâi cu 4 klgr. şi apoi încă cu 2 kgr. şi astă­zi la sfîr­şitul curei mă simt foarte bine şi sunt foarte recunoscător d-lui doctor Dul­­bergher. I. DULCE. laşi Strada Armeană, 3.

Next