Opinia, octombrie 1916 (Anul 13, nr. 2878-2901)

1916-10-14 / nr. 2888

A » Bărbăţie­ i., Trecem, şi aceasta nu se poate ascunde, prin unele din­­ cele mai grele momente ale vieţii noastre de stat.­­ M. S. Regele prin ordinul de zi cătră armată de acum două­ zile, ne spune că Patria e ameninţată, şi că destinele ei se află în mîinele soldaţilor noştri. Avem nevoie deci, pentru a străbate epoca această de în­cercări, de toată bărbăţia şi de tot curajul nostru. Şi avem satisfacţia că dacă frunţile stau încreţite, speranţa într’un viitor apropiat, viitor în care năzuinţele noastre vor primi consacrarea prin viteze fapte de arme, va aduce surîsul pe buzele tuturor. Nu se poate admite, judecata cea mai simplistă n’ar putea concepe că lucrurile pot lua o altă turnură, de cît aceia pe care am întrerupt’o din moment ce am intrat în războiu. Nu se poate ca dreptatea cauzei noastre, întru apărarea căreia am pus tot sufletul, tot entuziasmul şi cugetarea noastră, să nu isbândească. Trebue să continuăm a crede, şi credem, că victoria finală a noastră va fi, că încercările de astăzi vor fi trecătoare şi ulti­mele prin cari ne va fi fost sortit să trecem. Cu credinţa în Dumnezeu, cu convingerea în dreptate şi adevăr, cu toată nădejdea în bravura oştenilor noştri şi cu­minţenia şefilor, nu se poate să nu isbîndim. Noi, cam­ de la începutul campaniei am dat o deosebită în­credere Comunicatelor oficiale ale Marelui nostru Cartier Ge­neral, continuăm a socoti că situaţia noastră este bună, pe cît poate îi, avînd în vedere forţele superioare, contra căreia luptăm. De acest lucru, adică de puterile vrăjmaşului ţinem samă cu toţii, ţin samă şi aliaţii noştri. Mişcarea, ce începe în rîndurile lor, pentru a sprijini acţi­unea noastră sunt ele mai sigur indiciu că nu numai nu vom fi lăsaţi în propriile noastre puteri şi mijloace de luptă, ci că vom fi secondaţi puternic şi la timp. Comunicatul oficial No. 59 ne tălmăceşte că pe frontul de nord şi nord vest nu numai că menţinem poziţiunile, în cari ne găsim de acum o lună şi mai bine, dar încă respingem cu succes ori­ce atacuri ale duşmanului, luindu-i prizonieri. Avem toată încrederea că aici nu vom ceda, că cerbicia cu care luptă duşmanul va fi înfrîntă. Speranţa şi mîndria noastră stă, în faptul că aici avem o armată de elită, armată peste care nu se va putea trece. Pe frontul de sud, Comunicatul oficial de care vorbim ne vesteşte retragerea trupelor noastre la nord de Cerna-Vodă. Fără îndoială că oare­care melancolie cuprinde sufletele noastre cînd ne gîndim că oraşe cum e Constanţa au putut că­dea în mîinele duşmanilor. Războiul însă conţine în el nu numai succese, nu numai bucurii. Şi tocmai în cazuri de adversitate se arată tăria unui po­por. Vom şti să fim tari. Păstrăm nestrămutata convingere, că ceia ce s a întîmplat pănă acum pe acest front e ceva cu totul provizor. Trebue să ne vină şi nouă, este-ni-se expresiunea, apa la moară. Aliaţii noştri îşi dau samă bine de ce ar urma dacă n’ar fi după cum socotim noi. De aceia nu ne lăsăm de a crede că vor lua măsuri ur­gente, că trupe şi muniţiuni abundente vor îi aduse în Dobro­­gea şi cu puteri unite noi şi Ruşii vom reuşi să zmulgem vic­toria din minele, cari în mod precar, o ţin acum,­­ contra sforţărilor destrădăjduite ale inamicului care cu orice preţ vro­­eşte să încalce ţara. De la Tulgheş la Orşova, pe tot frontul, zilnic lupte sîngeroase, care mai toate se termină prin asvîrli­­rea detaşamentelor inamice peste graniţă.?] Puţinile puncte pe unde inamicul a reuşit să pătrundă în ţară, sunt acum teatrul celor mai aprige lupte spre izgonirea inamicului. N’avem decît să ne gîndin la valea Trotuşului. Luptele aprige de la Agăş şi Goioasa, sunt tocmai date în acest scop. Inamicul care a reuşit să între în acest punct (bine­înţeles nu prin Ghimeş) s’a lovit de impetuositatea rezistenţei şi con­­tra-atacurilor noastre încoronate de succes, care ne-a adus in mîinele noastre prizonieri şi material de război. Pe restul frontului, nu avem de cît să cităm, admirabia noastră re­zistenţă în valea Uzului, unde con­­tra-atacuri de ale noastre reuşesc mereu a dejuca tentativele inamicu­lui, şi zidul de fier care apără Pre­dealul de invazia germană. De aproape două săptămîni, ofen­­siva lui Falkenhayn, cu deviza „rasch“ care tindea să ne zdro­bească repede, este ţintuită la cul­mile Carpaţilor. Timpul şi uzura, iată aliaţii noştri în Carpaţi. Desigur avem şi noi pierderi, u­­dăm cu sînge înbelşugat trecătorile Carpaţilor. Dar faţă de jertfele noa­stre scumpe duşmanul nostru are pierderi colosale, dat fiind calitatea lui de ofensivă şi cea a noastră de defensivă, şi dată fiind şi apărarea noastră pregătită la vreme, în con­diţii strategice superioare. Dacă duşmanului, accesul în ţară nu­ i-a fost „rasch“, desigur îi va fi de acum greu şi aproape putem întrezări o cît mai repede reluare a ofensivei noastre, care nu va în­­tîrzia. Cît priveşte frontul de sud, ofen­siva simultană cu cea din nord, e­­xecutată de Mackensen contra for­ţelor ruso-romîne, are şi ea cînte­­cul ei. Acelaşi scop urmăreşte, strîm­­torarea şi gâtuirea ţărei în două, o­­fensiva de la nord ţintind spre gu­rile Dunării, iar cea de la sud a­­vînd acelaşi obiectiv, şi ca rezultat unirea celor două armate năvălitoa­re şi gâtuirea ţării în două. Azi ofensiva de la sud, cu ace­laşi scop, găseşte forţele noastre mai pregătite mai numeroase prin contingentele de ruşi sosite; şi dacă marele stat major a ordonat o nouă retragere, nu putem decît să avem încredere. Anterioara retragere, am văzut că a avut un rezultat fericit. înar­maţi de experienţa terenului de luptă vom şti să culegem în mod înbelşugat roadele acestei retrageri strategice. In ori­ce caz situaţia de pe cele 2 fronturi este în măsură a ne vorbi două fapte . Primul fapt este că ofensiva i­­namică, care trebuia să fie „rasch“ spre a-şi produce efectul de demo­ralizare a noastră, a rămas încă pînă azi şi va mai rămînea încă ţintuită la culmile Carpaţilor. Al doilea fapt şi poate cel mai important este că forţele noastre sunt pregătite la or­ şi ce eventua­litate, experimentate într’un timp foarte scurt. Este explicabilă deci, cererea întregi ţări, de a se avea încredere în forţele noastre, de a privi drept în faţă evenimentele şi de a în­corda toate puterile noastre spre victoria finală. Alături de forţele noastre naţio-I nale, alături de vitejia legendară a ostaşilor noştri, stă forţa aliaţilor cari înţeleg gravitatea unei infrin­ged a Român­iei şi acordă cea mai largă contribuţie de oameni şi mu­niţii, încredere dar în lupta ce o du­cem şi vom avea victoria. Mit SS M. S. Ţarul Rusiei a însărcinat pe d. colonel Tatarinof, reprezentantul ar­matei ruse pe lingă gineratisimul arma­tei române, de a remite M. S. Ssle Re­­gnei Maria precum și AA. LL.. RR. Princip­e­sele Elisavet și Mărioara, în­semnele Crucei Sf. Gheorghe pentru bravura de care M. S. şi Prin­­pesele re­gale au dat dovadă, continue­ să în­grijească pe rîniţii de la spitalul Palatu­lui regal (între cari se găsesc şi ruşi şi strbi), în timpul bombardărei Bucureştiu­­lui de către aeroplane vrăjmaşe. Poporul român va fi mîndru de aceas­tă distin­ţiune, aşa de bine meritată, a­­cordată eroicei şi iubitei Suverane şi fii­celor Sale. 1. Direcţiunea căilor ferate a comu­nicat tuturor staţiunilor din ţară că, re­­feritor la plata ramburselor, se vor achi­ta numai acelea ale căror transporturi au fost predate consumului intern, adică prefecturilor de judeţ, comunelor urbane, morilor şi băncilor populare. SS Primăria Comunei Iaşi va placorda următoarea ordonanţă : Noi Primarul Comunei Iaşi, Prefectul Poliţiei şi Comandantul Corpului 4 de armată; Avînd în vedere sporul populaţiunei civile şi militare în oraşul Iaşi; Având în vedere pe de o parte nece­sitatea ca această populaţie să-şi aibă un adăpost, iar pe de altă parte avînd în vedere că multe demente sunt strei­ne de ţară şi că deci trebue să fie su­puse unui riguros control poliţienesc. Considerînd apoi că unii proprietari profitind de această afluenţă au ridicat peste măsură chiriile locuinţelor. Şi ţinînd seamă că aglomerarea fără nici un control a populaţiei chiar romî­­neşti din diferite părţi în acest oraş, poate compromite ordinea şi siguranţa publică în localitate. In baza legei speciale autorizînd lua­rea de măsuri excepţionale, In baza legei şi regulamentului contro­lului străinilor şi stabilimentelor­ publice. In baza legei şi regulamentului rechi­­ziţiilor. Şi în puterea art. 58 din legea pentru organizarea comundor urbane, art 10 din legea poliţiei generale a statului şi cu autorizarea dată de Ministerul de in­terne prin ordinele No. 8219 şi No. 82309 1 916 , cum şi pe baza Înaltului Decret Regal prin care s’a pus în apli­care legea stărei de asediu. ORDONAM: 1) . Nimeni nu se poate stabili în Co­­mună fără autorizaţia scrisă a adminis­traţiei Comunale. 2) In cele 48 ore de la sosirea în lo­calitate toţi călătorii, streini sau romîni, majori sau minori, vor trebui să se În­scrie la biuroul populaţiunei de pe lingă Prefectura Poliţiei, de unde II se va eli­bera biletul de înscriere, pe baza căruia rămîne la facultatea administraţiei Comu­­­nale să acorde autorizaţia de stabilire în Comună. 3) Atelierii, hangii, găzduitori de pro­fesie, proprietarii de imobile şi în ge­nere ori­ce locuitor este obligat ca cel mult in 48 ore să înştiinţeze biroul po­pulaţiei de ori­ce persoană va fi primit în gazdă. Ei sunt obligaţi ca de îndată ce se va fi împlinit cele 48 ore şi per­soana găzduită nu-i va fi prezentat au­torizarea de aşezare în Comună să în­ştiinţeze Comisariatul respectiv care îi va face acelei persoane formele pentru îndepărtarea din Comună. 4­ . Autorizaţia de stabilire în Comună se poate obţine de la Primărie (servi­ciul administrativ) prezentîndu-se biletul de înscriere la biroul populaţiei cu de­claraţia localităţei tinde locueşte obici­­nuit, a mijloacelor de trai, a locuinţei ce voeşte să ocupe în Comună şi a con­­diţiuniior stabilite cu atelierul, găzdui­­torul, proprietarul imobilului etc. Nimeni nu poate pretinde și nimeni nu poate oferi chirii mai mari ca cele constatate la 26 Octombrie 1915. Dacă un imobil, apartament sau ca­meră n’ar fi fost mai înainte închiriat nu se poate conveni ca o chirie mai mare că dia a imobilor similare, sau mai mare ca venitul după care s’a cal­culat fond­­ul.—In­­valoarea loc&tiva a imobilului nu se cuprinde io ațiunta mobilelor, pentru care ceh­riaşi vor con­veni aparte; locafiunta mobilelor in nici un caz însă nu poate depăși jumătatea vsloarei locative a­­imobilului. Această din urmi dîspoziţiune relativă la lo­aţiunea mobilelor nu priveşte pe atelieri şi hangii care au fixate tarife de preţuri aprobate de prefectură. Toate înţelegerile s­cise sau verbale intervenite intre atelierii, hangii, găzdui­­tori, proprietari de imobile sau locuitori pentru care autoritatea comunală, poli­­ţianească sau militară va găsi necesar vor fi supuse potrivit art. 36 din legea pentru autorizarea luării de măsuri ex­cepționale verificării agenților fiscului, parchetului sau­­judecătorului respectiv. 6­ . Persoanelor străine de localitate care nu se vor fi conformat acestor dis­­poziţiuni li se vor aplica măsura înde­­părtărei din oraş iar a celor din locali­tate li se vor aplica pedeapsa contra­­venţiunei sau penalitatea prevăzută de legea măsurilor excepţionale după cum va fi cazul. 7) Militari, funcţionarii avînd însărci­nări ofiiciale şi persoanele evacuate în re­giunea Interioară a ţărei din zonele de operaţiuni au deasemenea obligaţiuunea de a face imediat ce au sosit in locali­tate : militarii la comandamentul gărei iar ci­ratii la comisariatul de poliţie al gărei, declaraţiune asupra misiunei ,sau situaţiei lor pentru ca autorităţile să poată lu­a imediat măsurile necesare. In aceste cazuri autoritatea poliţie­nească în de acord cu autoritatea comu­­nală sau autoritatea militară va lua ur­gente măsuri spre a li se găsi locuinţe. Preţul locaţiunei, în caz cînd aceste persoane nu vor aj­unge la înţelegere cu stăpânii imobilelor, se va fixa după nor­mele de mai sus de Comisiunea prevă­zută de legea şi regulamentul re­hiziţiu­­nilor. 8) Ori­ce locuitor este obligat sub sanc­ţiunea pedepsei prevăzută de legea şi regulamentul rechiziţiunilor ca la cere­rea autorităţilor poliţieneşti sau Comuna­le să pună la dispoziţie imobilul, aparta­mentul sau camurile disponibile pentru folosinţa persoanelor prevăzute la punc­tul 7. Acest fel de rechiziţiune nu să so­­coate făcut de­cît pe timp de o lună. La necessitate însă se poate reînoi din lună în lună pînă la lcetarea cauzelor care a determinat aceste rechiziţiuni. Rechiziţiunile care eventual se vor fi făcut pentru atare persoane şi pentru ca­re nu se va fi fixat valoarea locativă se vor verifica de autoritatea poliţienească, comunală şi militară şi se va fixa va­loarea locativă după normele de mai sus. 9) Cartierarea oamenilor de trupă, p­er­­soanelor evacuate şi ofiţerilor înţelegînd prin cartiruire conform legei şi regula­mentului rechiziţiuniior cum şi conform tarifului de preţuri, găzduirea cu totul vremelnică a acestor persoane, fără a se lua mobile, apartamente sau camere din folosinţa obişnuită a proprietarului nu sa va putea face decît după un pre­­al abil acord între autoritatea poliţieneas­ca comunală şi autoritatea militară. 10) D-nii ofiţeri şi a­genţi de poliţie, agenţii comunali şi delegaţii autorităţii militare sunt însărcinaţi cu supraveghe­rea respectărei acestor dispoziţiuni şi a­­ducerea lor la înd­plinire. ÎS Mitropolia Moldovei şi Sucevei a încredinţat D-nei Prezidente a Societăţii Crucea Roşie şi Comitetul Societăţii Fa­miliei Luptătorilor, din Iaşi, câte 500 Iei, proveniţi din cheia făcută la catedrala mitropolitană şi din cutia de l­a Cuvioasa Paraschiva. II Alegîndu-se Comitetul activ al „Cru­cei Roşie“ din Hârlău au fost aleşi : Preşedintă de onoare d-na Polizu Mic­­şuneşti, Preşedinte activ d-na Barond­a, Vice-preşedintă d-na Adam, Cenzori d-nii Golăescu şi Râpeanu, Directori S. Feuer şi Mancaş, Secretară d-ra J. Abeies, ca­sieră d-na Cososki. Doamnele din comitetul de mai sus se adună în fiecare zi la şcoala Cultura şi lucrează la facerea pansamentelor şi bandajelor, avînd ajutorul cercetaşilor : P. Melcu, V. Abeies, C. Haber, Feller şi M. Bucum. ££ Spitalul Pulcheria Ghica Deieni pe lângă spitalul de răniţi mai are un local cu 10 paturi pentru bolnavii cîrîlî sub conducerea intendentului Gh. Bontaş. ABONAMENTE mmfvm Administraţia­­ Tipografia H. Goldner, la?l-Telef. No. 3« Sub direcţiunea unui Comitet ANUL Xiil.—No. 2888 - VINERI 14 OCTOHIE me Pe cele 2 fronturi Din ce în ce se observă intensi­ficarea operaţiilor pe fronturile noa­stre. Armata noastră, deşi de puţin timp antrenată în acest război, dă dovada tenacităţii şi virtuţii ei. Luptînd ca un duşman care ne este superior în ce priveşte experi­enţa îndelungată a războiului şi ma­terialul de război, armata noastră dă dovada unei legendare vitejii, opune piepturile oţelite furiei duş­manului.­ Avem de preîntîmpinat două o­­fensive simultane. Una ameninţă graniţele de nord, alta cea de sud. Scopul lor este prea cunoscut spre a mai înzista. Abia de două luni în războiu şi cele mai serioase probleme de or­din militar se impun. Soldaţii noştri au de luptat în

Next