Opinia, octombrie 1926 (Anul 22, nr. 5804-5830)

1926-10-14 / nr. 5815

Lei 100b , 500 . 4? . taranii şi cultura agricola PRODUCŢIA PROASTĂ A G­RÎULUI. — MICI N AVEM CUMPĂRĂTORI.- -SĂRĂCIREA ŢĂRANULUI ŞI A ŢĂRII Acum când cele politice s’au stabilizat în sensul că avem un guvern şi doua mari partide de opoziţie, ar fi momentul ca, da­că nu împreună, dar cel puţin aparte fiecare din aceşti factori, să se ocupem de urgenţă şi să găsască soluţiuni imediate pen­tru a salva din dezastru m­acar unele din pri­cipalele ramuri ale vieţei noas­te economice. Să începem de la bază : ţă­ranul şi produţia noas­tă a­­gricoliî. Agricultura sufere de două boli grave : producem prea puţin şi produse de calitate proastă-Ţaranul este proprietarul a nouă zecimi din pământul cul­­tivabil al României Mari. Pe acest pământ produce ţaranul în ce priveşte principa­lul nostu articol de export : grâul, 6oo kg, la hectar cu greutate sub 7o, din care cu 30 la sută este mătură. In aceste condiţiuni sărăceşte şi ţaranul şi ţara. Până şi d. Garuîn­d a fost înşelat prin statisticele false. 1. Iulie Ministerul Agricult­rei publicat că vom avea peste consumaţiunea internă, 350.000 vagoane grâu pentru export. A­cum s’a stabilit că nu vom a­­vea de cât 50.000 vagoane grâu de export. Dar nici pentru acestea n'avem cumpărători. Superficialii cred că cauza ar fi nunta urcarea leu­ei de la 212 centime la 2 cenhme ş’ opt zecimi, ceea ce face o urcare de 12%­ Realita­tea este inferioritatea grâlui nostru­. Cumpărătorii străini au înghi­ţit 2—3 recolte de griul de după expropriere, pentru că nu-şi pregătise altă piaţă şi pentru că sperau în îmbunătăţirea pro­duselor. Acum ei nu mai sunt amatori pentru griul măturat. Înainte de râzbo­i am avu pentru de­sfacerea produse­­i noastre, pe Germania şi Casa Dreyfus, care desfăcea cerealele noastre în Italia şi Franţa. Germania am perdut’o pentru motive legitime şi n’am mai re­căpătat’o pentru greşelile lu Take Ionescu şi Vintilă Brătianu. Casa Dr­yfus anul acesta a cumpărat tot griul Statului rus, care se ştie că este tovarăş îi cooperare cu „celulele“ sovie­tice. Calitatea produsului, dar ş stăruinţele Doctorului Racovsch ministrul sovietelor la Paris, au contribuit ca s­ă fim părăsiţi de Casa Dreyfus. Pentru anul viitor vom avea grâu şi mai puţin, pentru că toamna aceas­a suprafeţele în­semorţate sunt şi mai reduse şi făcute în rele condiţiuni. Cum să mai semene ţăran­i grâu când costul de producţi este 10 lei kilogramul şi il vând cu 5 lei, pen­ru că altfel curg dobânzile care pentru ţăran sunt de la 3 la 10 la sută pe lună ?! Statul poate face presiun­e a­­supra ţar­anului. Are la înde­­­mână art. 155 din legea agrară care p­evede sancţiunea reluă iei le­ului, dacă împroprietări­­tul nu lucrează conform direc­­t­velor Ministerului de agricu­l­tură. Dar Sfatul cel dintăiu este dator să ajute pe cu­tivatorii cu mijloace, care să-i permită o bună cultură. Ţaranul n’are vi­te bune de muncă, n’are plug bun, n’are vălătuci, n’are bani. Nouăzeci la sută din ţarani imprumu­t cel puţin o treime d­e capitalul necesar culturii. Procentele cămâtăreşti de ca­re vorbim mai sus la un sfert din capital, m­ânâncă în scurt timp cele capital propr­ii. In Moldova de Nord 25% din împroprietăriţi şi-au aren­­dist — unii chiar au vândut — lotul lor pe nimic, din lipsă de e­pita­ pentru cultură. Ma­­­terul de finanţe va veni ti, curând cu împătrirea foncea­­u­lui pământului, deci deficitul culturei ţărăneşti va fi sporit. Or ce sacrificiu, în or ce con­diţiuni, n’­r fi prea mare pentru a opri dezastrul agricol şi des­perarea ţăranului care astăzi în Moldova de Nord vinde porum­bul nou cu 1 leu 50 bani kilo­gramul de ciocălău, şi 2 id kilogramul de grăunţe. A. A. Badareu Din lucrător,­­ministru Regimul democratic din Ger­mania favorizează talentele din clasa de jos a se urca in vîrful piramidei sociale. încă un caz este acel al nou­­lui ministru de interne al Pru­siei, d. Grzesinski, care (ca și predecesorul său d. Severing) a fost un simplu lucrător ferar. D. Grzesinski s’a ridicat’mai intăi in sinul sindicatului de breaslă, a venit cu partidul so­cialist la putere, a ajuns prefect de poliţie al Berlinului, şi acum ministru... Condamnarea complotiştilor­­ la viaţa regelui Spaniei Anarhiştii spanioli Bonaven­­tura Durruti şi Francisco Ascaso, care au încercat să atenteze la viaţa regelui Alfons al Spaniei, au fost judecaţi de tribunalul erecţional din Paris. Tribunalul primise de la gu­vernul spaniol o cerere de ex­­trădare, pe motiv că inculpaţi­­iu ucis pe arhiepiscopul din Saragossa, au asasinat pe ca­­pul acelui oraş şi au jefuit o bancă din Bunos-Aires. Inculpaţii au tăgăduit aceste fapte, şi cererea de extrădare fost lăsată la o pa­rte. Apoi tribunalul a condamnat pe As­caso la 6 luni şi pe Durruti la luni închisoare. Statistica pro­­ducţiei agricole a judeţ­ului Iaşi Statistica producţiei agricole judeţ­ului Iaşi, nu-i tocmai re­comandabilă. Dar în comparaţie cu celelalte udeţe, Iaşul n’a rămas mai pe jos. Grâul a fost semănat pe o întindere de 28.000 ha. Media de producţie la ha. a fost între 15 hl, iar producția totală se ridică la 263.510 hl. Secara cuprinde o întindere de 1384 ha. A produs în medie 6—8 hl. pe ha., iar producția totală a fost de 10.960 hl. Orzul, semănat pe 17.427 ha. A produs 220.920 hl. cu o medie de 6—20 hl. pe ha. Orzoaica, semănată pe 4757 ha. a dat 9—20 hl. de ha . pro­­ducând 87.935 hl. Ovăzul, semănat pe o întin­dere de 14.200 ha, a dat o re­­coltă de 272.455 ha , cea ce vine cam 9,22 hl. de ha. Producția generală după cum se vede, a fost mediocră. Bobul de grâu nu este prea frumos, în schimb celelalte ce­reale sunt mai satisfăcătoare. Porumbul încă n’a fost strâns complect de pe câmp. Am anunţat altă dată că sta­rea lui era gravă, şi că popula­ţia era să fie ameninţată de pelagră. Timpul insă schimbânt­u-se, porumbul s’a îndrepta mult, aşa că primejdia pelagrei nu mai îngrijorează. SOR. .X .)3 LEI EXEMPLARUL %cu ZIAR POLITIC COTIDIAN ASPECTE REVIZUIRI SENTIMENTALE Pentru că ne vom afla multă vreme încă sub lumina toamnei, şi pentru că sufletele noastre­­ vor aduna mereu cu pasiune ultimele străluciri ale soarelui ca un elixir pen­tru lungile zile de iarnă, e bine să revizuim motivele tristeţelor şi să încer­căm o împăcare cu noi înşine, sub privegherea cerului senin : când vor începe ploile, ne vom topi în plictise­la. Să ne împăcăm, prieteni, cu noi înşine. Pentrucă adesea su­ferinţele noastre sânt exagera­­rea sensibilităţii; de unde s’ar putea să nu fie nimic, dintr’un exces de sensiblitate facem o dramă ca să ne considerăm cel puţin eroi de o clipă. Ce sânt tristeţile voastre, a­­m cu­­me­, acuma ? Sânt înfrân­gerile amoroase de cele mai multe ori, pe cari le con­­d­raţi cu mai multă gravitate de cât comportă firă incoală fiecare caz luat în parte. V-aţi deprins să legaţi fericirea numai de poalele femeilor şi când una — aleasă între toate — v’a părăsit sau nu v’a oferit întreaga serie de satisfacţii pe care aţi aştep­­at-o dela dânsa, vă lăsaţi is­toviţi de desnâdejde. Voi uitaţi, amicii mei, că sânt atâtea femei câte capricii aveţi in fiecare clipă ; depinde de calitatea aptitudinelor voas­tre ca niciodată să nu fiţi sin­guri şi ca, oricând, să puteţi a­­vea o femee lângă voi. Nici­odată nu veţi aştepta în zidar; in fiecare clipă se îndeplineşte pentru o altă femee misterul biblic : „o, nu deşteptaţi iubi­rea, căci ea de la sine va veni* şi venind se poate să fiţi voi alesul, fiecare d­e voi. Şi totuşi, de când lumea, în­frângerile amoroase au fost con­siderate cu gravitate , deschi­deţi prieteni, toate cărţile poe­ţilor favoriţi , veţi vedea câtă amărăciune e cuprin­s In ele de câte ori bietul poet a fost înşelat de midineta pe care o transformase în muză sau de clorotica fecioară (oh ! iubirea ideal-platonică !) pe care pă­rinţii au măritat-o cu băcanul din colţul străzii. Sânt admirab­le lamentă­­le numai dacă au scuza talentu­lui , şi dacă au putut contribui la crearea unei opere de artă. De pdda: ,0, cine ar spune că pe-aici ,Au fost vreodată flori, .Privighetori, ,Şi carp citite cu ochi mici ,in cari latele panglici ,Intorsu-s’au deatâtea orii' ,Şi totuşi, furăm doui, mai eri, .Strânşi braţ de braţ, .Gângavi „Ca doui bolnavi. „Şi’n legănarea calor seri, „Sub plopii mândri şi severi .Blânzi şi supuşi ca nişte sclavi“. Arghezi a plâns şi el, în ver­­urile acestea despărţirea şi a fost şi el Întunecat imr’un sfâr­şit de toamnă... Dar voi, amicii mei, cari sân­teţi simpli muritori, nu vă lă- Din toată lumea Ah, ciorapii!— Curtea cu juri din Paris a achitat pe o tânără femee care, in chinurile geloziei, şi-a ucis soţul (şeful unui jazz-band). Este caracteristică următoarea declaraţie a acuzatei: Soţul câştiga 1700 franci pe săptămână, din care dădea so­ţiei 1300 franci repartizaţi ast­fel : 700 franci pentru nevoile casei şi 600 franci pentru ghe­tele şi ciorapii doamnei. Adică 2400 franci, ceia ce face 20.000 lei pe lună pentru ghe­­ele şi ciorapii doamnei ! Şi -­­ ţara noastră, ghetele şi ciorapii femeilor înghit o groază de parale.* Străzi de cauciuc.—­ La Londra se fac experienţe pentru pav­area străzilor cu cauciuc. Pavajul de cauciuc are avan­tajul că opreşte zgomotul şi nu face praf. * Unul care iubea muzica. — Intr’un foburg al Parisului, un cetăţean a venit beat acasă Şi a rugat pe nevastă-sa să- i cânte din gură romanţa „Soa­rele de aur“. La refuzul femeei, el a ameninţat că se sinucide. Femeia l-a sfătuit să se culce. Dar beţivanul iub­i muzica şi era om de cuvânt. El a scos un revolver şi s-a împuşcat în cap, murind pe loc... de dragul romanţei „Soarele de aur“. Nemulțumire zgomotoasă. — In Chili (America de Sud) s’at votat o lega a asigurărilor care a nemulțumit foarte mult pe lucrători. Ca protestare împotriva legei, muncitorii au pus dinamită și au aruncat în aer casa asigură­rilor din orașul Santiago. Fără multă vorbă... Incăerare polono-lituană 500 răniţi Ziarele din Varşovia anunţă că, o procesiune poloneză care se alcătuise la bisrica Sfânta Treime, a fost atacat de o nu­meroasă bandă de naţionalişti lituanieni. S-a produs o încăerare crân­cenă care a avut ca rezultat 500 răniţi dintre care unii au încetat din vaţă. saţi influenţaţi de literatură şi nu desnădăjduiţi sub cerul toam­nei acesteia, v’a înşelat o fe­mee ? Aşteptaţi cinci minute la colţul strazii, şi veţi găsi alta care poate deveni intr'o clipă, unica, imensa, incomparabila dispensatoare de fericire... până la experienţa viitoare. Să ne revizuim tristeţile, prie­teni, şi vom vedea că sâ­item nişte ridicoli cabotini. O. Spina ISTORIA LITERATURII ROMÂNE de GIORGE PASCU De la 1921, de când a apă­rut Istoria literaturii şi lim­bi române din secolul XVI, şi pâ­nă acum, d. Giorge Pascu, În­văţatul profesor de la Universi­tatea din Iaşi, a lucrat neconte­nit, şi cu râvna caracteristică personalităţii sale, pe terenul cunoaşterii temeinice a literatu­rii româneşti vechi. Rodul a­­cestei munci neîntrerupte este cuprins şi cele patru volume de istorie literară apărute până acum : Istoria literaturii şi lim­bii române din secolul X­VI, Bu­cureşti 1921, — Istoria literatu­rii române din secolul XVII, Iaşi 19220 — Isto­ra literaturii romăne din secolul XVIII, Par­tea II Viaţa şi operele lui Di­­mitrie Cantemir, Bucureşti 1923, Partea I Cronicarii Moldoveni şi Munteni, Bucureşti 1926­ A­ceste volume Înfăţişează însă numai o parte din cursul său de la Faculta­ea de L­iere, căc­i. Pascu anunţă în post-scrip­­tum-ul de la ultimul volum ti­părit că a redactat definitiv Partea III din Istoria literaturii române din secolul XVII, anu­me Epoca lui Clain, Şincai şi M­dor şi că lucrează la Partea IV, Scriitorii bisericeşti şi roma­nele populare. Chipul cum tratează d-sa is­toria literaturii româneşti este cu totul nou la noi. Ca plan : Textele din seco­lul XVI sânt împărţite în trei grupe mari după cum prezintă sau nu fenomenul rotacismului, în t­xte rotacizante un text mixt şi tex­e nerotacizante.— Textele şi scriitorii secolului XVII sânt clasaţi în patru gru­pe după cele patru epoci, fi­xate la rândul lor după un cri­teriu foarte interesant, acel al existenţii sau nonexistenţii ti­parului in provinciile româneş­ti.— Materiea secolului XVIII este distribuită, după cum se vede din titlurile volumelor, în patru părţi, fiecare de Întinderea unui volum. Numai această distribu­ţie ar fi deajuns să sugereze cetitorului ideia că părerea o­­bişnuită azi cum că secolul XVIII constitue un regres faţă de secolul XVII, este un pre­­judiţiu. Ca metodă, d. Pascu proce­dează cu rigurozitatea ştinţifică întâlnită în lucrările sale de fi­lologie. Materiea este înfăţişată Intr’un cadru unitar : textele şi scriitorii sânt trataţi Intr’un sin­gur loc, la rubrica cuvenită lor, după limbă, epoci, provincii şi urenteie cărora aparţin. Fiecare text şi scriitor în parte este studiat în mod sistematic : bib­liografie,­ biografie, opere.­­ Acest fapt constitue­­m e­­norm progres faţă de haosul în care cade cetitorul care vrea să consulte vre­un volum de isto­rie literară, din cele şase pub­licate de d. N. Iorga. Fiecare volum din seria pu­blicată până acum de D-l Pascu aduce contribuţii noi şi ca ma­terial de in­formaţie şi ca in­terpretări : rotacismul, pus în discuţia ştiinţifică Încă de la 1879 de Hasdeu, nu­ a fost rezolvat decât acum de D-l Pascu ;— întrebuinţarea rotacismului cu cele două uzuri, pentru a sta­bili­­ că un text din Sec. XVI este orginal sau copie, este iarăşi ceva nou. La secolul XVII şi XVÎÎI, D-l Pascu nu s’a mulţămit numai să coordoneze rezultatele căpă­tate până acum prin diverse cercetări speciale făcute de alţi­i înaintaşi, ci D sa a cetit în în­tregime fiecare scriitor şi ade­(Continuarea în pag. IV-»/ JQ1 14 OCTOMBRIE 1Q26 ASüKOIUBI ee primesc Ia toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului laşi—Str. Gh. Mârzescu 17 PRINCIPIILE PROGRAMATICE ALE NOULUI PARTID NAŢIONAL— ŢĂRĂNESC Fuziunea naţional-ţărănistă s-a făcut pe baza unui program de guvernământ complect şi precis. Facem un rezumat prac­ic al programului, cu scopul de a uşura informarea publicului. Garantarea constituţională a drepturilor şi libertăţilor cetăţe­neşti ; apărarea împotriva abu­zurilor de putere.­­ sponzab­itate ministerială şi a funcţionarilor publici. Inde­pendenţa morală şi materială a funcţionarilor. Autonomie locală şi descentra-­i zare administrativă. Justiţie independentă, impar­ţială şi inamovibilă. Contencios administrativ. * Organizarea şi înzestrarea ar­matei. Reducerea serviciului militar la un an. Scoaterea ar­matei de sub influenţa politice­. * Lupta contra analfabetismului. Dezvoltarea Învăţământului de toate categoriile. Autonomie U­­niversitară. Un regim al minorităţilor (et­nice şi confesionale) pe baza programului democratic de la Alba lulia. Libertatea religioasă. Solici­tudine pentru interesele biserici­lor. Sprijinirea agriculturei şi spo­rirea producţiei. Revizuirea in­dividuală a felului cum s’au a­­plicat legile agrare. Revizuirea legislativă in sco­uri limitate. Organizarea creditului rural. Desfiinţarea taxelor vamale; încurajarea exportului grâului. Libertatea comerţului. Vast sistem cooperatist de pro­ducţie şi consum. * Stabilizare monetară , echili­bru real al bugetului. Impunere fiscală progresivă; evaluări juste; scutirea minimi­­­lui de existenţă. Valorif­carea, prin exploatare, a bogăţiilor Statului. Comercia­lizarea monopolurilor Statului. Normalizarea şi refacerea au­tonomă a căilor ferate. Reorga­nizarea tuturor serviciilor publi­ce. Colaborarea cu capitalul stră­in. Stabilitate legală şi contrac­tuală. j. * Ocrotirea muncii; recunoaş­terea sindicatelor; asigurări Mun­citoreşti ; contracte colective; minimum de salar. Apărarea sănătăţii publice. Consolidarea amiciţiei cu ap­fiaţii din război. Complectarea alianţelor. Le­gături de bună vecinătate la toate graniţele. Raporturi nor­ma­l cu popoarele foste inami­ce. Reluarea raporturilor cu Ru­sia (pe temeiul recunoaşterei ne­­condiţionate a Basarabiei). Politică pacifistă, în cadrul Soci­­aţii Naţiunilor. Jaonings salută pe prieteni ki gara Ber­lin, la plecarea ex­presului de Hamburg Citiţi „Opinia“ Vestitul artist de ci­ nema Emil Jaa­­u i u g 8, şi soţia lui d-na Gus»y Holl au plecat in America, în virtutea unui strălucit angajament. Programul­­lui Iorga In manifestul d-sale către ţa­ră, d. Iorga schiţează un pro­gram de partid în care găsim următorul punct de căpetenie: „Restituir­a inteligenţei şi a talentului, în dreptul pe care li-l reneagă neghioaba politică de mase, adevărată gelatină pentru producerea mediocrităţi­lor­­ brasnice“. Cu alte cuvinte, găsirea unui loc de şef de partid, pentru d. Iorga. Pârdalnica asta de şefie­ lată de ce d. Iorga tace atâta zarvă şi desfăşoară atâta ridicol.

Next