Opinia, octombrie 1926 (Anul 22, nr. 5804-5830)
1926-10-14 / nr. 5815
Lei 100b , 500 . 4? . taranii şi cultura agricola PRODUCŢIA PROASTĂ A GRÎULUI. — MICI N AVEM CUMPĂRĂTORI.- -SĂRĂCIREA ŢĂRANULUI ŞI A ŢĂRII Acum când cele politice s’au stabilizat în sensul că avem un guvern şi doua mari partide de opoziţie, ar fi momentul ca, dacă nu împreună, dar cel puţin aparte fiecare din aceşti factori, să se ocupem de urgenţă şi să găsască soluţiuni imediate pentru a salva din dezastru macar unele din pricipalele ramuri ale vieţei noaste economice. Să începem de la bază : ţăranul şi produţia noastă agricoliî. Agricultura sufere de două boli grave : producem prea puţin şi produse de calitate proastă-Ţaranul este proprietarul a nouă zecimi din pământul cultivabil al României Mari. Pe acest pământ produce ţaranul în ce priveşte principalul nostu articol de export : grâul, 6oo kg, la hectar cu greutate sub 7o, din care cu 30 la sută este mătură. In aceste condiţiuni sărăceşte şi ţaranul şi ţara. Până şi d. Garuînd a fost înşelat prin statisticele false. 1. Iulie Ministerul Agricultrei publicat că vom avea peste consumaţiunea internă, 350.000 vagoane grâu pentru export. Acum s’a stabilit că nu vom avea de cât 50.000 vagoane grâu de export. Dar nici pentru acestea n'avem cumpărători. Superficialii cred că cauza ar fi nunta urcarea leuei de la 212 centime la 2 cenhme ş’ opt zecimi, ceea ce face o urcare de 12% Realitatea este inferioritatea grâlui nostru. Cumpărătorii străini au înghiţit 2—3 recolte de griul de după expropriere, pentru că nu-şi pregătise altă piaţă şi pentru că sperau în îmbunătăţirea produselor. Acum ei nu mai sunt amatori pentru griul măturat. Înainte de râzboi am avu pentru desfacerea produsei noastre, pe Germania şi Casa Dreyfus, care desfăcea cerealele noastre în Italia şi Franţa. Germania am perdut’o pentru motive legitime şi n’am mai recăpătat’o pentru greşelile lu Take Ionescu şi Vintilă Brătianu. Casa Dryfus anul acesta a cumpărat tot griul Statului rus, care se ştie că este tovarăş îi cooperare cu „celulele“ sovietice. Calitatea produsului, dar ş stăruinţele Doctorului Racovsch ministrul sovietelor la Paris, au contribuit ca să fim părăsiţi de Casa Dreyfus. Pentru anul viitor vom avea grâu şi mai puţin, pentru că toamna aceasa suprafeţele însemorţate sunt şi mai reduse şi făcute în rele condiţiuni. Cum să mai semene ţărani grâu când costul de producţi este 10 lei kilogramul şi il vând cu 5 lei, penru că altfel curg dobânzile care pentru ţăran sunt de la 3 la 10 la sută pe lună ?! Statul poate face presiune asupra ţaranului. Are la îndemână art. 155 din legea agrară care pevede sancţiunea reluă iei leului, dacă împroprietăritul nu lucrează conform directvelor Ministerului de agricultură. Dar Sfatul cel dintăiu este dator să ajute pe cutivatorii cu mijloace, care să-i permită o bună cultură. Ţaranul n’are vite bune de muncă, n’are plug bun, n’are vălătuci, n’are bani. Nouăzeci la sută din ţarani imprumut cel puţin o treime de capitalul necesar culturii. Procentele cămâtăreşti de care vorbim mai sus la un sfert din capital, mânâncă în scurt timp cele capital proprii. In Moldova de Nord 25% din împroprietăriţi şi-au arendist — unii chiar au vândut — lotul lor pe nimic, din lipsă de epita pentru cultură. Materul de finanţe va veni ti, curând cu împătrirea fonceaului pământului, deci deficitul culturei ţărăneşti va fi sporit. Or ce sacrificiu, în or ce condiţiuni, n’r fi prea mare pentru a opri dezastrul agricol şi desperarea ţăranului care astăzi în Moldova de Nord vinde porumbul nou cu 1 leu 50 bani kilogramul de ciocălău, şi 2 id kilogramul de grăunţe. A. A. Badareu Din lucrător,ministru Regimul democratic din Germania favorizează talentele din clasa de jos a se urca in vîrful piramidei sociale. încă un caz este acel al noului ministru de interne al Prusiei, d. Grzesinski, care (ca și predecesorul său d. Severing) a fost un simplu lucrător ferar. D. Grzesinski s’a ridicat’mai intăi in sinul sindicatului de breaslă, a venit cu partidul socialist la putere, a ajuns prefect de poliţie al Berlinului, şi acum ministru... Condamnarea complotiştilor la viaţa regelui Spaniei Anarhiştii spanioli Bonaventura Durruti şi Francisco Ascaso, care au încercat să atenteze la viaţa regelui Alfons al Spaniei, au fost judecaţi de tribunalul erecţional din Paris. Tribunalul primise de la guvernul spaniol o cerere de extrădare, pe motiv că inculpaţiiu ucis pe arhiepiscopul din Saragossa, au asasinat pe capul acelui oraş şi au jefuit o bancă din Bunos-Aires. Inculpaţii au tăgăduit aceste fapte, şi cererea de extrădare fost lăsată la o parte. Apoi tribunalul a condamnat pe Ascaso la 6 luni şi pe Durruti la luni închisoare. Statistica producţiei agricole a judeţului Iaşi Statistica producţiei agricole judeţului Iaşi, nu-i tocmai recomandabilă. Dar în comparaţie cu celelalte udeţe, Iaşul n’a rămas mai pe jos. Grâul a fost semănat pe o întindere de 28.000 ha. Media de producţie la ha. a fost între 15 hl, iar producția totală se ridică la 263.510 hl. Secara cuprinde o întindere de 1384 ha. A produs în medie 6—8 hl. pe ha., iar producția totală a fost de 10.960 hl. Orzul, semănat pe 17.427 ha. A produs 220.920 hl. cu o medie de 6—20 hl. pe ha. Orzoaica, semănată pe 4757 ha. a dat 9—20 hl. de ha . producând 87.935 hl. Ovăzul, semănat pe o întindere de 14.200 ha, a dat o recoltă de 272.455 ha , cea ce vine cam 9,22 hl. de ha. Producția generală după cum se vede, a fost mediocră. Bobul de grâu nu este prea frumos, în schimb celelalte cereale sunt mai satisfăcătoare. Porumbul încă n’a fost strâns complect de pe câmp. Am anunţat altă dată că starea lui era gravă, şi că populaţia era să fie ameninţată de pelagră. Timpul insă schimbântu-se, porumbul s’a îndrepta mult, aşa că primejdia pelagrei nu mai îngrijorează. SOR. .X .)3 LEI EXEMPLARUL %cu ZIAR POLITIC COTIDIAN ASPECTE REVIZUIRI SENTIMENTALE Pentru că ne vom afla multă vreme încă sub lumina toamnei, şi pentru că sufletele noastre vor aduna mereu cu pasiune ultimele străluciri ale soarelui ca un elixir pentru lungile zile de iarnă, e bine să revizuim motivele tristeţelor şi să încercăm o împăcare cu noi înşine, sub privegherea cerului senin : când vor începe ploile, ne vom topi în plictisela. Să ne împăcăm, prieteni, cu noi înşine. Pentrucă adesea suferinţele noastre sânt exagerarea sensibilităţii; de unde s’ar putea să nu fie nimic, dintr’un exces de sensiblitate facem o dramă ca să ne considerăm cel puţin eroi de o clipă. Ce sânt tristeţile voastre, am cume, acuma ? Sânt înfrângerile amoroase de cele mai multe ori, pe cari le condraţi cu mai multă gravitate de cât comportă firă incoală fiecare caz luat în parte. V-aţi deprins să legaţi fericirea numai de poalele femeilor şi când una — aleasă între toate — v’a părăsit sau nu v’a oferit întreaga serie de satisfacţii pe care aţi aştepat-o dela dânsa, vă lăsaţi istoviţi de desnâdejde. Voi uitaţi, amicii mei, că sânt atâtea femei câte capricii aveţi in fiecare clipă ; depinde de calitatea aptitudinelor voastre ca niciodată să nu fiţi singuri şi ca, oricând, să puteţi avea o femee lângă voi. Niciodată nu veţi aştepta în zidar; in fiecare clipă se îndeplineşte pentru o altă femee misterul biblic : „o, nu deşteptaţi iubirea, căci ea de la sine va veni* şi venind se poate să fiţi voi alesul, fiecare de voi. Şi totuşi, de când lumea, înfrângerile amoroase au fost considerate cu gravitate , deschideţi prieteni, toate cărţile poeţilor favoriţi , veţi vedea câtă amărăciune e cuprins In ele de câte ori bietul poet a fost înşelat de midineta pe care o transformase în muză sau de clorotica fecioară (oh ! iubirea ideal-platonică !) pe care părinţii au măritat-o cu băcanul din colţul străzii. Sânt admirable lamentăle numai dacă au scuza talentului , şi dacă au putut contribui la crearea unei opere de artă. De pdda: ,0, cine ar spune că pe-aici ,Au fost vreodată flori, .Privighetori, ,Şi carp citite cu ochi mici ,in cari latele panglici ,Intorsu-s’au deatâtea orii' ,Şi totuşi, furăm doui, mai eri, .Strânşi braţ de braţ, .Gângavi „Ca doui bolnavi. „Şi’n legănarea calor seri, „Sub plopii mândri şi severi .Blânzi şi supuşi ca nişte sclavi“. Arghezi a plâns şi el, în verurile acestea despărţirea şi a fost şi el Întunecat imr’un sfârşit de toamnă... Dar voi, amicii mei, cari sânteţi simpli muritori, nu vă lă- Din toată lumea Ah, ciorapii!— Curtea cu juri din Paris a achitat pe o tânără femee care, in chinurile geloziei, şi-a ucis soţul (şeful unui jazz-band). Este caracteristică următoarea declaraţie a acuzatei: Soţul câştiga 1700 franci pe săptămână, din care dădea soţiei 1300 franci repartizaţi astfel : 700 franci pentru nevoile casei şi 600 franci pentru ghetele şi ciorapii doamnei. Adică 2400 franci, ceia ce face 20.000 lei pe lună pentru gheele şi ciorapii doamnei ! Şi - ţara noastră, ghetele şi ciorapii femeilor înghit o groază de parale.* Străzi de cauciuc.— La Londra se fac experienţe pentru pavarea străzilor cu cauciuc. Pavajul de cauciuc are avantajul că opreşte zgomotul şi nu face praf. * Unul care iubea muzica. — Intr’un foburg al Parisului, un cetăţean a venit beat acasă Şi a rugat pe nevastă-sa să- i cânte din gură romanţa „Soarele de aur“. La refuzul femeei, el a ameninţat că se sinucide. Femeia l-a sfătuit să se culce. Dar beţivanul iubi muzica şi era om de cuvânt. El a scos un revolver şi s-a împuşcat în cap, murind pe loc... de dragul romanţei „Soarele de aur“. Nemulțumire zgomotoasă. — In Chili (America de Sud) s’at votat o lega a asigurărilor care a nemulțumit foarte mult pe lucrători. Ca protestare împotriva legei, muncitorii au pus dinamită și au aruncat în aer casa asigurărilor din orașul Santiago. Fără multă vorbă... Incăerare polono-lituană 500 răniţi Ziarele din Varşovia anunţă că, o procesiune poloneză care se alcătuise la bisrica Sfânta Treime, a fost atacat de o numeroasă bandă de naţionalişti lituanieni. S-a produs o încăerare crâncenă care a avut ca rezultat 500 răniţi dintre care unii au încetat din vaţă. saţi influenţaţi de literatură şi nu desnădăjduiţi sub cerul toamnei acesteia, v’a înşelat o femee ? Aşteptaţi cinci minute la colţul strazii, şi veţi găsi alta care poate deveni intr'o clipă, unica, imensa, incomparabila dispensatoare de fericire... până la experienţa viitoare. Să ne revizuim tristeţile, prieteni, şi vom vedea că sâitem nişte ridicoli cabotini. O. Spina ISTORIA LITERATURII ROMÂNE de GIORGE PASCU De la 1921, de când a apărut Istoria literaturii şi limbi române din secolul XVI, şi până acum, d. Giorge Pascu, Învăţatul profesor de la Universitatea din Iaşi, a lucrat necontenit, şi cu râvna caracteristică personalităţii sale, pe terenul cunoaşterii temeinice a literaturii româneşti vechi. Rodul acestei munci neîntrerupte este cuprins şi cele patru volume de istorie literară apărute până acum : Istoria literaturii şi limbii române din secolul XVI, Bucureşti 1921, — Istoria literaturii române din secolul XVII, Iaşi 19220 — Istora literaturii romăne din secolul XVIII, Partea II Viaţa şi operele lui Dimitrie Cantemir, Bucureşti 1923, Partea I Cronicarii Moldoveni şi Munteni, Bucureşti 1926 Aceste volume Înfăţişează însă numai o parte din cursul său de la Facultaea de Liere, căci. Pascu anunţă în post-scriptum-ul de la ultimul volum tipărit că a redactat definitiv Partea III din Istoria literaturii române din secolul XVII, anume Epoca lui Clain, Şincai şi Mdor şi că lucrează la Partea IV, Scriitorii bisericeşti şi romanele populare. Chipul cum tratează d-sa istoria literaturii româneşti este cu totul nou la noi. Ca plan : Textele din secolul XVI sânt împărţite în trei grupe mari după cum prezintă sau nu fenomenul rotacismului, în txte rotacizante un text mixt şi texe nerotacizante.— Textele şi scriitorii secolului XVII sânt clasaţi în patru grupe după cele patru epoci, fixate la rândul lor după un criteriu foarte interesant, acel al existenţii sau nonexistenţii tiparului in provinciile româneşti.— Materiea secolului XVIII este distribuită, după cum se vede din titlurile volumelor, în patru părţi, fiecare de Întinderea unui volum. Numai această distribuţie ar fi deajuns să sugereze cetitorului ideia că părerea obişnuită azi cum că secolul XVIII constitue un regres faţă de secolul XVII, este un prejudiţiu. Ca metodă, d. Pascu procedează cu rigurozitatea ştinţifică întâlnită în lucrările sale de filologie. Materiea este înfăţişată Intr’un cadru unitar : textele şi scriitorii sânt trataţi Intr’un singur loc, la rubrica cuvenită lor, după limbă, epoci, provincii şi urenteie cărora aparţin. Fiecare text şi scriitor în parte este studiat în mod sistematic : bibliografie, biografie, opere. Acest fapt constituem enorm progres faţă de haosul în care cade cetitorul care vrea să consulte vreun volum de istorie literară, din cele şase publicate de d. N. Iorga. Fiecare volum din seria publicată până acum de D-l Pascu aduce contribuţii noi şi ca material de informaţie şi ca interpretări : rotacismul, pus în discuţia ştiinţifică Încă de la 1879 de Hasdeu, nu a fost rezolvat decât acum de D-l Pascu ;— întrebuinţarea rotacismului cu cele două uzuri, pentru a stabili că un text din Sec. XVI este orginal sau copie, este iarăşi ceva nou. La secolul XVII şi XVÎÎI, D-l Pascu nu s’a mulţămit numai să coordoneze rezultatele căpătate până acum prin diverse cercetări speciale făcute de alţii înaintaşi, ci D sa a cetit în întregime fiecare scriitor şi ade(Continuarea în pag. IV-»/ JQ1 14 OCTOMBRIE 1Q26 ASüKOIUBI ee primesc Ia toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarului laşi—Str. Gh. Mârzescu 17 PRINCIPIILE PROGRAMATICE ALE NOULUI PARTID NAŢIONAL— ŢĂRĂNESC Fuziunea naţional-ţărănistă s-a făcut pe baza unui program de guvernământ complect şi precis. Facem un rezumat pracic al programului, cu scopul de a uşura informarea publicului. Garantarea constituţională a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ; apărarea împotriva abuzurilor de putere. sponzabitate ministerială şi a funcţionarilor publici. Independenţa morală şi materială a funcţionarilor. Autonomie locală şi descentra-i zare administrativă. Justiţie independentă, imparţială şi inamovibilă. Contencios administrativ. * Organizarea şi înzestrarea armatei. Reducerea serviciului militar la un an. Scoaterea armatei de sub influenţa politice. * Lupta contra analfabetismului. Dezvoltarea Învăţământului de toate categoriile. Autonomie Universitară. Un regim al minorităţilor (etnice şi confesionale) pe baza programului democratic de la Alba lulia. Libertatea religioasă. Solicitudine pentru interesele bisericilor. Sprijinirea agriculturei şi sporirea producţiei. Revizuirea individuală a felului cum s’au aplicat legile agrare. Revizuirea legislativă in scouri limitate. Organizarea creditului rural. Desfiinţarea taxelor vamale; încurajarea exportului grâului. Libertatea comerţului. Vast sistem cooperatist de producţie şi consum. * Stabilizare monetară , echilibru real al bugetului. Impunere fiscală progresivă; evaluări juste; scutirea minimilui de existenţă. Valorifcarea, prin exploatare, a bogăţiilor Statului. Comercializarea monopolurilor Statului. Normalizarea şi refacerea autonomă a căilor ferate. Reorganizarea tuturor serviciilor publice. Colaborarea cu capitalul străin. Stabilitate legală şi contractuală. j. * Ocrotirea muncii; recunoaşterea sindicatelor; asigurări Muncitoreşti ; contracte colective; minimum de salar. Apărarea sănătăţii publice. Consolidarea amiciţiei cu apfiaţii din război. Complectarea alianţelor. Legături de bună vecinătate la toate graniţele. Raporturi normal cu popoarele foste inamice. Reluarea raporturilor cu Rusia (pe temeiul recunoaşterei necondiţionate a Basarabiei). Politică pacifistă, în cadrul Sociaţii Naţiunilor. Jaonings salută pe prieteni ki gara Berlin, la plecarea expresului de Hamburg Citiţi „Opinia“ Vestitul artist de ci nema Emil Jaau i u g 8, şi soţia lui d-na Gus»y Holl au plecat in America, în virtutea unui strălucit angajament. Programullui Iorga In manifestul d-sale către ţară, d. Iorga schiţează un program de partid în care găsim următorul punct de căpetenie: „Restituira inteligenţei şi a talentului, în dreptul pe care li-l reneagă neghioaba politică de mase, adevărată gelatină pentru producerea mediocrităţilor brasnice“. Cu alte cuvinte, găsirea unui loc de şef de partid, pentru d. Iorga. Pârdalnica asta de şefie lată de ce d. Iorga tace atâta zarvă şi desfăşoară atâta ridicol.