Opinia, octombrie 1931 (Anul 27, nr. 7325-7351)

1931-10-14 / nr. 7336

ANUL XXV» No. 7336 A B O N A Lei 1000 . . ' „ 500 • • I • * 300 ^Regele Ferdinand I“ bucurești ATELIERELE 'rIFO tirAFIC’ K Stilbei­­oda 3 , , . .dm. Com. Coroanei) IA­Și.—STR. LAPUS^AAiV Nu ne numărăm printre admi­ratorii actualului guvern englez. Şi totuş, în clipa instalării lui la cârmă, ne-am exprimat regretul sincer că exemplul partidelor din Anglia n’a fost imitat de cele de la noi. O concentrare a forţelor poli­tice româneşti se impunea şi se impune nu numai din motivul pu­ternic că unde’s doi puterea (şi mintea, şi capacitatea) creşte, nu numai pentru a se încerca o cla­rificare a situaţiei şi o ameliorare economică,­­ ci şi din mai pu­ternicul motiv că pe meleagurile noastre nu există o cât de mică diferenţă de program; căci pro­gramul e unul şi acelaş pentru toţi: „ciolanul". O guvernare de concentrare ar scuti ţara, în primul rând, de nişte frământări ce nu-i pot aduce nici un folos. In timp ce partidele englezeşti îşi bazează fiecare existenţa pe nişte doctrine, clar şi precis sta­bilite , nişte doctrine care diferă de la partid la partid şi în opo­ziţie, şi la guvernare. A trebuit deci ca fruntaşii lor să fie animaţi de o dragoste ne­­ţărmuită către patria lor, dacă s’au hotărât să dea la o parte piedicele de ordin doctrinar, spre a înjgheba o uniune naţională (a nu se confunda cu cea dela noi). N’au trecut, însă, nici două luni, două luni de sbucium con­tinuu (chestia şomerilor, căderea lirei, neînţelegeri la conferinţa mesei rotunde, răscoala marinari­lor, lupte de stradă la Londra), şi iată că guvernul coaliţiei brita-­ nice, înjghebat cu atâta trudă ofia hotărârea, oarecum eroică, de a dizolva actualul parlament şi a decreta alegeri noui. Băgaţi bine seamă: în parla­mentul dizolvat guvernul dispu­nea de majoritatea trebuitoare şi putea să lucreze încă mult timp. Dar să mai reţinem şi un alt amănunt caracteristic: în Anglia alegerile sunt intr'adevăr libere şi ţinând seamă de starea tulbure a spiritelor, surprize nu sunt deloc excluse. Şi atunci — exceptând celelalte considerente d ordin politico-so­cial—nu-i oare gestul guvernului Macdonald, un gest de eroism, un prinos de afecţiune rară, pus la picioarele poporului englez, o dovadă în plus că în Anglia, până şi un cabinet reacţionar ştie să puie mai presus de toate, drep­tul masselor de aş­i desemna con­ducătorii meniţi să cârmuiască destinele lor pe aceste vremuri de pomină. Şi n’ar fi, oare, nimerit ca şi politicianii noştri, care nu vor să se înţeleagă în ruptul capului, să ofere poporului macar posibilita­tea de a desemna cărări e ce tre­buiesc urmate de azi înainte, res­pingând, cu înverşunare, motivă­rile absurde, cu „sureccitarea spi­­ritelor", etc. ? Alegeri libere sunt dorite de poporul românesc. Şi partidele toate, care nu s’au priceput să formeze un front unic, sunt datoare să lupte pen­tru realizarea acestui deziderat. Dar când, s'a ţinut par’că seama la noi de pildele bune, oferite din când în când, de guvernele de Tiuişrea ? I. L. BASARABEANII IDEI $1 FAPTE Pilda guvernului englez TORTURĂ ŞCOLARA PROGRAM CARE EXTENNEAZA ELEVII S-a anunţat noua idee, din în­câlcitul program de reforme al d-lui Iorga : introducerea orarului de toată ziua, în şcoli. Ideia a şi fost realizată la a­­nete şcoli din Iaşi, în condiţiuni care trec cu mult peste intenţia de a lega cât mai intim pe elev de şcoală.* Pe vremuri, exista programul de toată ziua, însă într'un mod raţional: 3 ceasuri dimineaţă şi 2 după amiază. Astăzi, se aplică programul într'un chip excesiv şi alarmant pentru sănătatea elevilor. Se fac 4 ceasuri dimineaţa şi 3 după amiază. 7 ceasuri pe zi cursuri pentru copilaşi, cu o în­trerupere de un ceas la prânz. Copii nu au timpul necesar să a­­lerge până acasă pentru a lua masa­­ şi revin la şcoală cu în­târziere şi complectamente istoviţi. Seara la ora 6 când se intore acasă, copiii trebue să prepare lecţiile pentru a doua zi. In două­­trei ceasuri, cetesc lecţiunile, scriu temele, fac hărţi şi desemnuri. La fiecare clipă li se apleacă capul de somn şi oboseală , prepară su­perficial, in imposibilitate de a înţelege normal chestiunile ; apoi­­ adorm pentru a începe a doua zi calvarul de la capăt. * Această situaţie este pur şi simplu o barbarie. Corpul didactic, comitetele şco­lare şi părinţii elevilor au datoria să intervie contra unui program anti-pedagogic şi care — lucru mai grav — subminează sănă­tatea copiilor. Întrebând medici, ei ne-au precizat că prin asemenea sforţări excesive, copiii merg si­gur spre tuberculoză şi neu­rastenie. Ştim că există şi medici şcolari care — din când in când — caută pe copii după urechi­. Nu cred oare dumnealor că ar avea acum rolul firesc să intervină şi să protesteze in contra exceselor programatice care distrug sănă­tatea elevilor?­­. O comoară într’o sticlă Urma unei tragedii maritime Lângă Te­ward, pe ţărmul de la Newfundland, doi pescari au gă­sit o sticlă. Spărgând butelia, oa­menii au avut o surpriza extra­ordinară. In sticlă se afla o adevărată comoară: inele, cercei, brăţări, lanţuri şi alte bijuterii cu pietre preţioase. Nu s'a putut stabili precis provenienţa acestor obiecte de valoare. Se crede însă că ele au fost aşezate în butelie de pa­sagerii unui vapor naufragiat. După modelul unor bijuterii, se presupune că naufragiul s'ar fi întâmplat în anii 1911 sau 1912. N’ar fi exclus să fie o urmă a tragediei celebrului vapor „Tita­nic". Prin urmare butelia a călă­torit aproape 20 ani pe valuri până zilele trecute când a fost găsită de pescarii americani. în pag. 4-a. Regele consultă șefii de partide Propunerea unui guvern de colaborare O catastrofă într'un nori polonez In pot­tu! polo­nez Edingen, lân­gă Danzig, s’a în­tâmplat o gravă nenorocire. O pu­ternică explozie a unor instalaţiuni de gaz a distrus un mare imobil in cinci etaje (aşa cum se observă în clişeu). De subt dărâmături au fost scoase 20 cadavre şi numeroase per­soane rănite. l­V TOATA LUMEA Cei născuţi în Octombre.— Astrologul englez James Curwill are o specialitate: publică în fie­care lună caracterul oamenilor care se nasc în luna respectivă. Pentru Octombre prezicătorul a­­nunţă următoarele: Femeile născute în luna curentă sânt ambiţioase şi exaltate. Po­sedă inteligenţă, dar nu sânt prea harnice. Ar fi în stare să comită chiar greşeli serioase, pentru a obţine bani. Le place veselia şi de aceia glumesc mult. Au în ge­nere un caracter dificil. Sânt foarte ironice — aproape răută­cioase — şi armonizează greu cu cineva. S’ar putea spune astfel că sânt femeile cele mai... femei! Bărbaţii făcuţi în Octombre­ wort inteligenţi şi veseli. Singurătatea îi supără. Prezintă în special apti­tudini intelectuale şi au maniere delicate. Dar sânt neîncrezători şi de o prudenţă exagerată. Caută petreceri şi nu se sinchisesc prea mult de prejudecăţi şi de morală. Cine e curios, ar putea verifica aceste caracterizări... * Din capriciile aviatorilor.— In genere, orce aviator, când por­neşte la drum, îşi ia un talisman special pentru reuşita zborului Iată câteva exemple: Charles Lindbergh pleacă deo­­biceiu cu o mâță, fiindcă o pisică i-a fost singura tovarășă de că­lătorie, atunci când pentru prima oară a traversat oceanul Atlantic. Pilotul german Kohl ia un pahar de bere, întrucât a constatat că întotdeauna când a băut bere, i-a mers bine. Aviatoarea engleză Amy Johnson nu uită niciodată fardul, fiindcă de câte ori nu s'a fardat, n’a avut succes Pilotul francez Costes păstrează într’o cutioară trifoiul cu patru foi, pe care l-a găsit înainte de zborul glorios spre America. Parașutistul Willins din New-York, care s’a aruncat ultima dată dela 9100 metri, nu pleacă niciodată fără... o peatră in buzunar, având con­vingerea că peatra îi aduce noroc. Dealtfel cazurile acestea nu sânt excepţionale. Aproape toţi oamenii au mici capricii şi su­perstiţii !..* Liga contra salutului — La Copenhaga s'a înfiinţat o ligă con­tra salutului. Din această grupare fac parte până acum peste 8000 persoane şi se crede că numărul aderenţilor va deveni mai mare. Scopul ligii este de a suprima salutul, aşa cum ex­stă astăzi. A scoate pălăria sau a da din cap, sânt considerate ca gesturi difi­cile, obositoare şi nepractice. De­aceia liga din Danemarca vrea să introducă un salut mai comod. Salutul — dacă nu poate fi suprimat cu totul — să se măr­ginească la un simplu gest ami­­cal cu mâna. In modul acesta oamenii ar fi mai puţin stingheriţi de salutările protocolare la tot pasul. Şi în plus, s’ar conserva mai bine pălăriile]... # O nuntă cu bucluc — In lo­calitatea Tarmigge din Finlanda a avut loc o nuntă nostimă. Fel­­sing, un om mai in vrâstă, urma să se căsătorească cu o fată tâ­nără. Dar în fața altarului, mi­reasa a venit foarte fardată și cu o rochie excesiv decoltată. Bărbatul, cu moravuri vechi, n'a putut admite această atitu­dine... frivolă. Şi a declarat că refuză cununia, dacă mireasa nu-şi schimbă toaleta şi nu re­nunţă la fard. Fata însă n'a vrut să accepte şi a fugit acasă. Pă­rinţii s'au dus repede după ea, iar invitaţii aşteptau soluţionarea conflictului. La un moment dat, musafirii s-au luat la ceartă ; unii erau de partea mirelui, iar alţii de partea miresei. Sfada a devenit atît de aprinsă, incit a degenerat în bă­taie. Unii au făcut uz de cuţite şi revolvere. Mai multe persoane au fost rănite, iar poliţia a operat cîteva arestări. După mai multe zile, mireasa a cedat. Ea a venit nefardată şi într’o rochie perfect decentă. Nunta a decurs astfel în linişte. Dar cine ştie ce se va mai m­­tîmpla de acum înainte ? PROF. DR. N. LEON şi neamul"Niculiţă-Popovici" din Bucovina Personalitate Prof. N. Leon a a fost desvăluită sub multiple as­pecte, atât cu ocazia săvârşirei sale recente din viaţă, cât şi mai înainte; o bună parte şi-a des­­văluit-o însuşi în „Amintiri* 1022- 1927. Pe urma conversaţiunilor de or­din cultural ce ales am întreţinut cu mult regretatul Profesor, dato­rită şi legăturilor mele recente cu Bucovina, unde am aflat multe lucruri la faţa locului, socot ni­merit să relevez o lăture —poate cea mai delicată —­ a personali­tăţii complexe, dar afabile mai presus de toate, a Prof. N. Leon, lăture care poate sfi explice în bună parte acea personalitate. Precum însuşi declară în »Amin­tiri“ p. II, după devotamentul său înăscut pentru Ştiinţă şi pentru Cercetări personale; după devota­mentul său cunoscut şi dovedit pentru familia sa — soţie şi co­pii. — Prof. N. Leon rezervă un cult şi o afecţiune cea mai cu­rată memoriei maicii sale, pe care o pierduse atât de timpuriu, fiind abia copil de 12 ani. Mama Prof. Leon era Bucovi­­neancă prin originile sale mai depărtate, descinzând din familia cu mare renume acolo şi cu în­tinse legături, familia „ Popovici— de Niculiţă*. In faire-part-ul ti­părit cu ocazia decesului, numele Niculiţă-Popovitz ocupă primul loc intre familiile rude. Familia „Niculiţă-Popovici* a dat în Bucovina mai mulţi Mece­­naţi culturali, între cari Iorgu Po­­povici Cavaler de Niculiţă, pro­prietarul Stroeştilor de lângă Su­ceava ; Aleea Popoviei Cavaler de Niculiţă, văr cu cel dintâi şi pro­prietar de Stupea, vecină d­l Stro­­eştii; soţia acestuia, D-na Elena A. Popoviei, născută Contesa de Logofeti a fost la vremea sa Pre­­zidenta Soc. Doamnelor Române din Bucovina, şi prezidenţa tutu­ror loc. de cultură şi de binefa­cere din Bucovina. Familia Niculiţă-Popovici e în­rudită cu familiile bine cunoscute şi caracteristice ale Bucovinei: Fiondor, Stârcea, Grigorcea, e înrudită cu familia Costin de Şi­­peneţ, descendentă direct din ma­rele Logofăt şi Cronicar Miron Costin, care a avut de zestre mo­şia Şipeneţ din sus de Cernăuţi Bunica mamii Prof. N. Leon era fiica sărdarului Dum­itrachi Niculiţă de la 1771, devenit Ca­valer „von Popovici" după 1800, şi a cărui piatră de mormânt se află la curtea din Stroeşti-Buco­­vina. Sard­arul Dumitrachi Niculiţă era originar din Macedonia, venit în Moldova pe la 1760, stabilit şi căsătorit în Suceava, de unde a cumpărat moşiile vecine Stroeş­­tii şi Stupea. El a întemeiat ra­mura Niculiţă-Popovici din Buco­vina ; către 1820 e chemat din Macedonia un nepot de frate al său, Enea Niculiţă, care se sta­bileşte la Brăeşti, lângă Cornul- Luncii pe Moldova, şi vecin cu moşia Stupea; feciorul său trece în Moldova la Botoşani, şi este scriitorul şi poet George Niculiţă din anii 1860­—1890, iar fiica a­­cestua este scriitoarea Bucovi­neană Elena Niculiţă-Voronca, că­sătorită în Bucovina după preotul Zaharia Voronca de la Mihalcea, însuşi scriitor. Mama prof. N. Leon aparţine ramurii l­a Niculiţă-Popovici, des­­cinzând prin două generaţiuni din Sardarul Dumitrachi, şi fiind vară a 2-a cu boerii Popovici citaţi mai sus, Iorgu Popovici-Stroeşti, fratele acestuia lancu Popovici- Mihalcea, şi vărul lor Aleeu Po­­povici-Stupca, toţi „Niculiţă". Acestei nobile ascendenţe, vechi­­macedonene, filtrată prin trei ge­neraţiuni femenine, datoreşte prof. N. Leon notele distinctive ale ca­racterului său: perseverenţa la lucru şi simţul deosebit al dato­riei, afabilitatea, simţul estetic şi acel gust al frumosului, cari fă­ceau să radieze figura sa simpa­tică bine cunoscută şi unanim apreciată.# Neamul Niculiţă ce e foarte răspândit în întreaga Macedonie, unde au întemeiat oraşe şi sate cu numele lor, are acolo o au­reolă mare, căci a dat în răs­timpuri diverse, eroi naţionali ; aşa au fost Andreiaş Niculiţă 1600—1660 din luptele cu Turcii, străbun direct al sărdarului Du­­mitrachi ce­ a fost venit la Sucea­va şi Stroeştii de mai sus; aşa a fost un Niculiţă conducător al Vlahilor la 1220, iar istoriografia Bizantină înregistrează intre anii 98'1—1060 trei generaţiuni de Ni­­culiţă. (Continuare în pagina li-a) LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN MMERCURI 14 OCTOMBRIE 1931 1 RON de PREMII Seria h No. 14 Totalul premiilor gratuite oferite de Soc. „Asigurarea Romînească“, Inspectoratul Iași Lei 150.000 numerar (6 SERII A 25 CUPOANE) împăratul Abisiniei elefanţii şi audiţiile de radio Ziarul „Daily Herald“ din Lon­dra relatează un amănunt intere­sant din viaţa împăratului Selassie al Abisiniei. Suveranul are la Curte opt elefanţi mari, pe care-i iubeşte mult. In fiecare zi­ se in­teresează despre sănătatea­­lor şi le acordă o îngi­jire spec­is. Dragostea împăratului pentru a­­ceste animale e atît de puternică, incit zilele trecute a organizat un spectacol surprinzător. A adunat cei opt elefanţi într-o sală, unde era instalat un aparat de radio. Elefanţii au ascultat cu vădită plăcere audiţiile muzicale trans­mise din diferite colţuri ale lumii. Şi împăratul deasemenea era foarte bucuros... Cea mai mare I­M din lume Ziarele americane anunţă că banca Chase National şi National City, ambele din New-York, au hotă­rit să fuzioneze. Aceste două instituţiuni bancare sunt cele mai puternice din America. Prin fuziunea lor—precizează ziarele—se crează cea mai mare bancă din lume, cu cele mai mare depozite în numerar, acţiuni, imo­bile, proprietăţi, etc. ANIMALE NOUI Încrucişări între oaie şi taur şi între capră şi vacă Ziarul „Krasnaia Gazetta“ din Moscova anunţă o ştire deosebit de interesantă. Biologul rus Lis­­kin, profesor universitar, în urma unor experienţe de ani de zile, a reuşit să obţie tipuri de animale noul Specialistul din Moscova a făcut două încrucişări: între un taur şi o oaie şi între o vacă şi o capră. Nouile animale n’au putut trăi mult, dar biologul speră că prin perseverenţă şi îngrijire specială ele ar putea da noui şi viabile specii zoologice. Profesorul rus arată că e abso­lut necesar să se continue munca in această direcţie, întrucât in zi­lele de faţă oamenii au nevoie de animale mai mari. ALEGERI DE DIRECTOR Pe ziua de 10 Octombrie s'au efectuat in toată ţara alegeri de directori la şcolile secundare. O bine intenţionată măsură, ca mu­te altele. Insă cu rezultate triste. Ca’n orice chestie de alegeri, se trezesc veleităţi şi dacă — spre deosebire de alegerile politice — au lipsit bâtele, în schimb s-au vădit patimi care, dacă există an­terior, cel puţin erau acoperite. Şi tare e necesar vălul, cât mai gras, asupra patimelor dascălilor, educatori de tinere vlăstare ! Cu ocazia acestor alegeri s’au evidenţiat „trageri pe sfoară“ căl­cări de cuvânt dat pe onoare, pre­­tări­­a urâta faptă a indemnărei spre confidenţe şi apei delaţiune, — toate acţiuni blamabile, efectu­ate numai şi numai spre a reuşi printr­e cei 3, din care ministerul va avea să aleagă. Nu ştiu dacă s’a ajuns la rea­lizarea bunei intenţii, dar e sigur că s’a reuşit a se strica prietenii şi a se pune in evidenţă deslăn­­ţuiri de om­ între oameni meniţi prin misiunea lor a trăi in ar­monie. Tristă constatare ! ing. V. Nazarie MICI DISTRACŢII... Vorbe... O problemă... mondială! La Geneva s’a pus chestiunea, daci nu se admită participarea femeilor la Liga Naţiunilor. Desigur, având în vedere prin­cipiul civilizat de egalitate a sexelor, pă­rerea unanimă nu pu­ea fi decât afirma­tivă. Dar asta tot numai în principiu, nu­mai in teorie. Când s’a privit însă ches­tiunea în mod pra­tic, multe glasuri au făcut rezerve. Şi, pe cât se pare, ca deo­­biceiu, dreptatea ar fi la mijloc. Participa­rea femeilor în forul internaţional ar avea şi avantagii şi cusururi. La Geneva se vorbeşte mult, adecă mai exact, se vorbeşte şi atâta tot. Prin ur­mare, femeile ar fi la locul lor. In plus, alături de sexul frumos, poate chiar diplo­maţii cei mai rigizi, ar deveni ceva mai concilianţi. Dar dezavantajul® par mai numeroase. E aproape sigur că certurile cele mai di­ficile s’ar tocui asa între femei. Şi aseme­nea conflicte—se ştie—sânt imposibil de soluţionat. Apoi, dacă bărbaţii ar ceda prea lesne, statele ar fi silite să trimeată numai femei la Geneva. Şi într'o atare e­­ventual­tate, e cert că viitorul războia s‘a­r deslânţui foarte curând şi foarte a­­prig. Liga Naţiunilor ar deveni încă mai mult liga combi­națiun lor...­­ * 1. ...şî fapte 38 ceasuri pe zii.. Cunoscutul humorist francez Tristan Bernard, într’un interview acordat unui z­ar, arată că mun­ceşte fantastic. — In fiecare zi 18 ore scriu, 12 ore citesc şi 8 ore am alte diverse ocupaţiuni. — Bine—ripostă ziaristul—dar asta înseamnă 38 ceasuri pe zi!.. — Atâta pagubă !.. — termină veselul Tristan Bernard. O definiţie exactă ca un chirurg. Pacientul sună şi în uşă apare fetiţa medicului. — E acasă tatăl matale ? — Nu. E la spital ; face o o­­peraţie de apend­­ită. — O, eşti atât de mică ! Ştii ce înseamnă o astfel de operaţie ? — Desigur , zece mii de lei ! (Continuarea în pagina II a)

Next