Opinia, noiembrie 1931 (Anul 27, nr. 7352-7376)
1931-11-26 / nr. 7373
e Albert Einstein şi copilul curios Un interesant schimb de scrisori Celebrul savant german Albert Einstein a primit o scrisoare interesantă. Scrisoarea era trimisă de copilul Schmuel Glaser, în vrâstă de 12 ani, elev la gimnaziul din Tel-Aviv (Palestina) şi avea următorul conţinut : „Mă chinuie de mult timp întrebările pe care vi le trimit mai jos. Dar cum nici colegii nici profesorii mei nu mi-au putut da un răspuns lămuritor, am hotărât să apelez la dvs. Eu vă scriu în ebraică dar dvs îmi puteţi răspunde în limba germană, căci voi găsi eu pe cineva să-mi traducă. Şi acum iată întrebările : 1) Dacă stelele de pe cer sânt mari cât pământul nostru, cum de se găseşte în lume atâta loc pentru stele? 2) Şi tot din aceiaşi cauză, cum pot stelele să se afle aşa de aproape una de alta ?“ Einstein a trimis copilului următorul răspuns: „Multe mulţumiri pentru scri- soarea d-tale. Când frumoasele portocale din Palestina ar fi de 7 ori mai mari decât sânt, ar putea fi totuşi expediate în străinătate. Ar trebui numai o ladă de 7 ori mai mare. Răspunsul la întrebările d-tale este prin urmare că lada bunului Dumnezeu e foarte, foarte mare. Cu o călduroasă salutare, Albert Einstein Acest schimb de scrisori între marele savant și copilul palestinian este viu comentat în ziarele Străine. Y ANUL XXVII No. 7373 ATELIErtfc^_ Vi^.ue.: IAŞI.—STR. LĂPUŞNEANU 87 „Kebaeh ’■nőm. Coroanev) (Adm. ')ani- 3 LEI EXEMPLARUL ZIAR POLITIC COTIDIAN 26 NOEMBRIE 1931 ANUNCIURI se primesc la torate AGENŢIILE DE PUBIÎCITATE şi »a. ADMINISTRAŢIA ZIARULUI Iaşi.— Strada Lăpuşneanu 37 Telefoane Redacția 391 Administrația 394 Serviciul de noapte 36'. VI Pană acum se punea întrebarea : ce va face guvernul, faţă de indoelnica lui situaţie parlamentară ? Astăzi e mai just a interoga: ce va face partidul liberal? Intr' adevăr. Cuvântarea la mesaj a d-lui G. Tatarescu a clarificat situaţia In sensul că partidul liberal se consideră in opoziţie efectivă. Partidul consideră actualul guvern ca o primejdie pentru ţară. Consecinţa logică ar fi ca liberalii să respingă proeetele d-lui Argetoianu şi să determine, prin vot căderea guvernului. * Dar ce perspective sunt, la deschiderea succesiunii? Ce soluţie practică se poate întrevedea ? Pentru altă aventură de „tehnicieni“ sau „personalităţi“, pentru un guvern dat de alt partid (sau toaifie de partide) in afară de cei liberal, se înţelege că liberalii nu se pot angaja. Iar despre şansa unui guvern pur liberal, pot avea aceştia vreo siguranţă ? Se pare că nu. Şi in această împrejurare de mare îndoială şi de haos politic, le convine oare liberalilor să provoace criza de guvern ? * D. Iorga—suparat de atacul d-lui Tatarescu—a ripostat nervos şi cam naiv, spunând că „altceva a vorbit cu d. Duca“. S'ar înţelege că liberalii nu mai ascultă de şef şi vor să combată energic guvernul. Sau că d. Duca Înşeală guvernul, declanşând opo- liţia vajnică a partizanilor. Indeferent insă de caz, e fapt hotărât că liberalii se află in opoziţie şi au luat faţă de ţară obligaţia politică şi morală să răstoarne acest guvern pe care-l declară autor de dezastru obştesc. Pe de altă parte insă, e problematic dacă convine partidului liberal să determine astăzi o schimbare de regim. Şi de aici nedumerirea: ce vor face liberalii ? De atitudinea lor depinde soarta regimului. Rose-Amy — „Rose-Amy"... veţi întreba cu nedumerire. Ce vă ocupaţi de o artistă de varieteu, şi încă la o rubrică politică “ ? De dumneasa personal, nu ne ocupăm Relevăm însă că intâmplarea artistei, seamănă foarte bine cu publicitatea politică din ţara noastră. Rose-Amy îşi distra simţurile, intr’un loc retras, iar in public se iscase o gălăgie infernală despre o pretinsa dispariţie; şi apoi cercetări, discuţii morale, juridice etc întocmai ca In politica noastră. Zvonuri senzaţionale despre apropiata cădere a guvernului, audienţe la Palat, pregătirea partidelor, discuţiuni grave constituţionale . Şi apoi se constată că nu-i nimic serios. Vre o audienţă protocolară , un zvon ticluit la Capşa , o publicitate de complezenţă pentru un partid care abea îşi vede certurile şi ambiţiile interne. Iar în fond, nu-i nimic serios. Guvernul stă la locuşorul lui, iar poporul continuă a fi strâns cu şurubul de agenţii fiscului! Şi în politica noastră e unrieten grotesc, cu participarea numeroşilor Rose Amy masculini..." X. ACTUALITĂŢI POLITICE COMPLECTĂ NEDUMERIRE CE VOR FACE LIBERALII ? „OPINIA" LITERARA ŞI ARTISTICĂ Vorbe... Comentând un „fapt divers“... O femeie din Bacău a fost trimisă în faţă justiţiei, pentru că şi-a dus unica fiică pe drumul prostituţiei. E desigur un act oribil, acoperit de blam şi condamnare. Femeia acuzată capătă o soistră culoare de eroină dostoewskiană, fiind abject asvârlită in rândul declasatelor. Şi în aparenţă, aceasta ar fi realitatea. Spunem în aparenţă, findică aşezat în cadrul împrejurărilor actuale, cazul îşi deplasează oarecuar graviatea. Nu încercăm o scuză, dar nu putem trece peste apărarea pe care o oferă însăş viaţa. O mamă care-şi prostituează fiica e o detracată. Cum poate fi considerată însă societatea, care nu acordă membrilor ei posibilitatea unei existenţi caste ? Parcurgem o epocă brutal, când stomacul răpeşte aproape toate preocupările zilei. Astăzi, pânea şi culcuşul rezumă parcă singurele probleme ale vieţii. In asemenea condiţiuni, ce pot face mama şi fiica, suspendate în mizerie, când nu găsesc nicio ocupaţie aşa zisă onestă, când n’au mâncat poate de câteva zile ? Şi criticăm, să pedepsim ? E foarte uşor. Dar înainte de a acuza şi lovi, e bine să judecăm adevărul din fundul faptelor. L b. ...$i fapte Edison romancier Un ziar american relatează că Edison începuse pe vremuri să scrie un roman. Celebrul inventator a fost rugat în repetate rinduri să-şi facă autobiografia , dar el a refuzat categoric. In schimb a acceptat să colaboreze la un roman ştiinţific, pe care dorea să-l compune scriitorul american Parsons Lathrop. Cei doi autori au avut câteva întrevederi, Edison furnizând numeroase idei colaboratorului său. Dar când lucrarea ajunsese la jumătate, Edison a renunțat să-l continue și n’a mai vrut să audă de romanul său. In prezent, după moartea inventatorului, un editor din New- York intenţionează să tipărească acest roman neisprăvit. Ce este un geniu financiar? In familie. Mama coase, tatăl fumează şi copilul citeşte un ziar. La un moment dat, copilul întreabă : — Tată, văd în gazetă şi nu înţeleg ce este un geniu financiar ? Tatăl meditează o clipă şi apoi răspunde : — Un geniu financiar e un om care reuşeşte să câştige mai repede şi mai mult decât cheltueşte nevasta-sa !.. Din viaţa lui Nobel Acum, cu prilejul distribuirii marilor premii Nobel, ziarul francez „Nouvelles littéraires“ publică câteva amănunte interesante din viaţa fondatorului lor. Alfred Nobel prezintă o figură într’adevăr curioasă: mizantrop, pacifist şi fabricant de explozibile. In tinereţe a fost misoghin convins. Dar secretara lui, contesa vieneză Berthe Kinsky a reuşit să-i transforme. Nobel a devenit (Continuarea in pagina H-a) Un aspect al revoltei din K€$ — -»' . vm ■ d'. -- . v b Vi -V' .. ■ \ ' Iţi.-...$t~. '■ Precum am anunţat, la Kasmir (India) s’au produs violente tulburări împotriva maharadjahului de acolo. Maharadjahul reavând trupe suficiente, a cerut concursul autorităţilor engleze, care au reuşit să potolească răscoala. Lângă Kaşmir (precum se observă în clişeu) s-a construit in timpul revoltei un lagăr special, unde răsculații au fost internaţi, subt pară puternică. Ii IM T O AT A In Sicriu, înainte de moarte-Cazul acesta curios s'a întîmplat in orăşelul Prugfria din Cehoslovacia. O doamnă anume Marie Springier, în vrîstă de 54 ani, era chinuită de gîndul morţii. Avind acest presentiment al desnodămntului fatal, i-a venit o ideie năstruşnică, vrednică de una de cele mai extravagante americane. Femeia şi-a pregătit un coşciug , l-a împodobit cu flori şi a pus la căpătîiu două lumânări. Apoi a chemat un fotograf. Ea s’a aşezat în sicriu şi fotograful a scos cîteva clişee. Presentimentul se adeverise. După puţin timp, femeia s’a îmbolnăvit și sfârșitul funest n’a mai putit fi evitat. Pe patul de mocru însă, bolnava privea fotografiile care o reprezintau pe catafalc. Ea se vedea cum va fi după moarte. Ciudat capriciu! * Liga contra scobitorilor.— La Paris s’a înfiinţat această liga originală. Un grup de tineri din buna societate a pornit o acţiune împotriva scobitorilor. In manifestul ligii se arată că scobitul dinţilor e un obiceiu necivilizat. In plus, această „deprindere urîtâ" e şi dăunătoare, întrucît vatămă dinţii. Membrii ligii acţionează în mod destul de violent Colindă localurile publice şi distrug scobitorile. Persoanele din restaurante care se scobesc în dinţi, sunt ridiculizate şi arătate cu degetul. Probabil, această ligă se bucură de simpata birtaşilor, care ar fi scutiţi de o cheltueală. Dar, tot atît de probabil, e antipatizată de dentişti şi de fabricanţii de scobitori. * Duel în vîrful munţilor.— In Tirol există un sistem original de duel. Beligeranţii se urcă în vîrful unui munte şi acolo are loc o luptă dîrză, pină cînd unul din ei reuşeşte să-l arunce pe celălalt in prăpastie. Un asemenea duel a avut loc zilele trecute pe muntele Aosta. Tinerii Lombardi şi Junod s’au luat la ceartă pentru o fată. Sfada s’a terminat printr’o provocare la duel şi lupta a avut loc în vîrful muntelui. Cei doi rivali s'au urcat până aproape de pisc şi acolo, în zăpadă, a început încăerarea. Sfârştul însă a fost fatal pentru amândoi, căci la un moment dat, ambii au alunecat şi s’au rostogolit în prăpastie. Jos, au fost găsite două cadavre. Faptul ar dovedi că şi in ţările cu civilizaţie înaintată, mai există obiceiuri destul de barbare. * Vitamina D.—Profesorul Adolf Windaus dela Universitatea din Göttingen a reuşit să descopere vitamina D. Când această vitamina lipseşte din regimul de alimentaţie, se produc boli destul de grave. Astfel, descoperirea în cauză prezintă o deosebită importanţă medicală. Vitamina D a fost teoretic cunoscută şi până acum. Profesorul german a izbutit insă s'o capete în laborator într'o formă chimică curată.* 80 iei un sărut.— In oraşul New-Haven din America, un tânăr s’a apropiat in stradă de o fată pe care n’o cunoştea Şi a sărutat-o. Fata l-a reclamat poliţiei. Şi şeful poliţiei a aplicat tânărului o amendă de 5 dolari, adecă 800 lei. Ceva mai mult, poliţia din oraşul respectiv a afişat o ordonanţă, prin care anunţă că un asemenea „delict“ va fi întotdeauna pedepsit cu amenda de 5 dolari. Recidiviştii vor plăti un supliment de amendă, iar acei care vor întrebuinţa procedee brutale, vor fi trimişi în faţa trbunalului. Probabil însă că nu se vor înregistra prea mulţi „delicvenţi“, fiindcă trebuie să recunoaştem că 800 lei pentru un simplu sărut, e un preţ cam scump în aceste vremuri de criză.. Concertele Săptămâna trecută a poposit din nou,pentru câteva zile în Iaşi, Gorge Enescu. Târgul moldovenesc, cel mai bogat în amintiri dar tot pe atât de sărac în prezent, l-a adăpostit pe cel mai autentic şi mai ales fiu al Moldovei, încălzindu-se la armoniile dumnezeieşti, cu care i-a umplut sufletul—îndeobşte năpădit de necazuri şi amărăciune. Cineva in curent cu starea civilă a lui Enescu a răspândit vestea, că maestrul împlineşte cincizeci de ani. La asemenea zile obişnuindu-se aranjarea unei sărbătoriri, muzicanţii ieşeni (de meserie şi amatori) l-au cinstit şi ei din limita puterilor, pe cel mai strălucit exponent al muzicei româneşti, între altele instalându-i bustul in încăperea Academiei de Muzică locale. Zilele de sărbătoare, recente, CROICA MUZICALĂ de WRA Ti SLAVI US Enescu (noi aşa privim răstimpul în care cântă Enescu la Iaşi), au deşteptat în noi întrebarea : intrucât are vre-o importanţă vârsta atinsă în prezent de Enescu ? Denotă ea oare o etapă în activitatea lui, fie în aceia de interpret sau creator ? De loc. Nici una din laturile acestei personalităţi complexe nu trădează vre-o schimbare apreciabilă cu care să poată fi pusă în legătură data calendaristică. Compozitorul a atins cu mile geniului incă cu ani înainte şi judecând după vigoarea neaturată cu care veşnic tânărul Enescu îşi continuă rodnica, ba glorioasa activitate noi suntem îndreptaţi a trece pe un plan secundar această dată. A, când a dat-zeu şi va ajunge Enescu la 70, atunci, acel care om mai va fi în viaţă, vom preface ziua aceasta nu într o simplă aniversare personală, ci într'una a întregei suflări româneşi. Până atunci însă noi nu privim data de „50 de ani“ decât ca un incident cu totul secundar. Pentru noi maestrul rămâne acelaş strălucit şi unic exemplar dăruit întregei lumi de către Moldova noastră. Iar dacă la urările ce i s-au adus din toate colţurile, noi adăugăm şi ale noastre, dar nu numai acele de azi, ci întreg mănunchiul alăturat de vorbe bune şi calde din adâncul sufletului pornite, cu care l‘am blagoslovit în fiecare dată, pentru darurile cu care ne-a umplut sufletul ori de câte ori s‘a abătut şi a poposit in mijlocul nostru. * Pentru cei mai mulţi, din numeroasa comunitate a închinătorilor din Enescu scria audiţiilor de săptămâna trecută nu conţine decât întărirea sentimentului de zeci de ani de zile cultivat. Ei au avut marele noroc să găsească alinare ln imensa suferinţă din vremea anilor de război (şi refugiu) prin toate laturile acestei uriaşe personalâţi artistice. Noua planetă există sau nu există? Contraziceri intre astronomi Am anunţat că un observator din America ar fi descoperit o nouă planetă, care a fost denumită Pluto. Diferiţi astronomi din lume au vrut să verifice această descoperire şi au întreprins cercetări. Dar rezultatele obţinute se contrazic. Un observator din Anglia şi altul din Sidney (Australia) au confirmat faptul. In schimb observatoare din Germania şi Suedia n’au putut stabili nimic precis în această direcţie şi înclină spre o părere negativă. In consecinţă, nu se poate afirma încă cu certitudine dacă noua planetă există ,sau nu. In orce caz, cercetările continuă. O femeie modestă ajunge regină La Londra a avut loc căsătoria sultanului din Iohora cu o tânără doamnă Helen Wilson. De o remarcabilă frumuseţe, ea a reuşit să atragă pe sultanul care se afla în vizită în Anglia. Şi imediat s-a făcut nunta. Ceva mai mult, au plecat în Iohora şi acolo fericita femeie a fost proclamată regină. Iohora este un ţinut de 7000 mile patrate, in Malaesia. Sultanul a organizat o încoronare fastuoasă. Au avut loc serbări grandioase în tot ţinutul La încoronare regina a purtat o coroană de aur cu diamante, un colier lung de perle, cercei cu briliante care ajungeau până la umăr, brăţări la mâini şi picioare, o rochie lucrată un fir de aur şi pantofi de argint. Bijuteriile reginei de Iohora au fost evaluate la un milion lire sterline, adică 700 milioane lei. Ziarele engleze comentează pe larg acest caz senzaţional al unei femei modeste, ajunsă astăzi pe tronul unei țări. Discuţii şi păreri Să se aplice sancţiuni Cazul băncii Blank de C. Diamand avocat Dacă dispariţiunea unor instituţiuni de credit poate fi consecinţa cinstită a unor fenomene * economice, este neîndoios faptul că printre aceste nenorociri adevărate, apar şi cataclisme financiare care oriunde ar fi socotit* consecinţa unor operaţiuni necinstite patronate de cea mai neruşinată îndrăzneală a unor band* de excroci, c* se cred infailibili la noi se sfidează suferinţa victimilor printr’o protecţie specială, ce li se acordă. In laşul liniştit de odinioară în care micile economii ale tuturora serveau ca un sprijin al bătrânelelor, a venit caracatiţa Blankară, care în decurs de câteva luni numai, a ştiut să pompeze zeci de milioane de depuneri ca pe urmă — la adăpostul unei dispoziţiuni ministeriale — să-şi închidă ghişeele pe trei zile şi de atunci banca stă tot închisă. A venit Blank la Iaşi şi s’a instalat, a criticat toate celelalte instituţiuni similare ca fiind inferioare şi a canalizat depuneri de zeci de milioane ce s’au sustras dela alte bănci ce azi fac cinste întregei ţări prin lupta eroică ce o duc in zilele de grea cumpănă pre care trece întreaga viaţă economică. Seratele chinezeşti şi japoneze ale d-lui Aristide azi Ie plăteşte ţara întreagă, căci prin rambursarea portofoliului putred băgat la Banca Naţională de excrocii de la Blank, Ministerul de finanţe îl achită Băncei Naţionale şi asta pe spatele unei populaţiuni istovite de plata atâtor impozite. Dacă nu se pot plăti salariile, dacă atâţia s’au sinucis — cura se scrie în gazete — şi dacă atâţia sunt poate pe pragul sinucderei, cui se datoreşte duoă nu —i în oarecare măsură — d-lui Blank Aristide şi colaboratorilor săi, care după ce au adus ruină azi s-au mulţumit prin a justifica suferinţele dându-şi demisia, după ce au mâncat averile atâtor nevoiaşi !! Cel mai înalt institut de credit, Banca Naţională a României, a spus sus şi tare că de cinci ani, se încheie bilanţuri false şi se distribue dividende fictive. O citim cu toţii, dar nu se văd sancţiunile. Care să fie oare cauza ? Cum adică, numai în Iaşi mai sunt judecători? Numai în Iaşi se fac cercetări în atari împrejurări ? Blank & Co sunt scutiţi de rigorile unor cercetări şi sancţiuni penale? Cum, Blank & Co sunt privilegiaţi in senzul că pot prada ziua în amiaza mare, fără nici o teamă ? Oare ţara e anti Blank? Şi acum, fapte precise: Care dintre noi şi-ar fi putut permite să i se încredinţeze o sumă ca s’o transmită în altă localitate la altă bancă şi când se prezintă părţile cu cecuri, acreditive, ele să nu fie onorate, iar Directorii Sucursalei din Iaşi, pentru a nu vedea lacrimile bietelor sale victme, a fost detaşat de la Iaşi la Sucursala din Cernăuţi. Şi la Iaşi pe cine s’a lăsat? N’aţi putea să-mi spuneţi ? Neantul şi lacrimile acelor ce suferă. Dacă am fi transmis prin poştă vreo sumă şi nu ajungea la destinaţie, poşta trebuia s’o plătească. Blank insă nu; el e omul zilei. Domnilor magistraţi ieşeni, căci vă deosebţi, — aici trăiţi sub atmosfera teiului dela Copou ; deschideţi puşcăria. Să se ştie că dacă sunt judecători la Berlin, sunt şi la Iaşi. In aceste timpuri întunecoase, trăind şi el aci, Enescu a reuşit să înjghebeze Soc. Simfonică, să-i instruiască componenţii şi să-i aducă la un nivel de omogenitate atât de ridicat, încât după trecerea viforniţei şi după plecarea lui din Iaşi, mulţi ani s'a mai puut menţine opera în condiţiuni care au dat posibilitate, ca un Waingartner sau Nedbal să execut în Iaşi audiţii cu adevărat neuitabile. Aceasta a fost opera lui Enescu. (Continuare în pagina 11-a)