Opinia, decembrie 1934 (Anul 30, nr. 8288-8313)
1934-12-01 / nr. 8288
ANUL XXXI No. 8288 abonamente Lei 350 ... . pe un an 180 ... . „ 6 luni 9 95.... ■ ^ * . 1000 . . Instituții publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUȘNEANU 37 1 LE U Ziar popular cotidian Oridecât cont se produce o ciocnire de trenuri) auorităţile superioare celerist nu întârzie să stabilească ■vina vreunui acar, vreunui mecanic sau vreunui impiegat de mişcare. Cine poartă aşadar, răspunderea recentei ciocniri de trenuri de pe linia Chişinăuluşi ! Evident că mecanicul, care a intrat cu o viteză nereglementară în staţia Bucova. S'a întâmplat insă, că de ■stădată un înalt funcţionar ceferist din Chişinău să găsească de cuviinţă să formuleze o părere cu totul diferită. — „Răspunderea—a declarat acest funcţionar—o poartă In întregime direcţiunea C. F. Râului. Şi aici se fac economii tocmai acolo unde nu trebuie. In loc să fie puşi în disponibilitate trântorii cu lefuri de zeci de mii ani pe lună, au fost concediaţi slujbaşii cu salarii de mizerie... Cei menţinuţi în slujbe se văd astfel siliţi să muncească peste puterile lor. Frânării trenurilor care s’au ciocnit Luni la Bucovăţ, au lucrat cincizeci şi două de ore, neîntrerupt. Să se mai mire cineva că ei adorm la frână !* Nu ştim dacă sinceritateaşi bună credinţa persoane care a făcut aceste declaraţiuni impresionante, nu trebuie cumva să fie puse la îndoială. Oricum insă, o contraanchetă ar putea lămuri situaţia. Dar până nu se va dovedi contrariul, adică până ce nu se va desminţi afirmaţia gravă cu cele 52 ore de muncă is- ’ tovitoare, liber e oricine să creadă că nici la C. F. R. lucrurile nu se petrec mai bine ca aiurea. Ştiţi, aceiaşi poveste dezolantă cu internse personale care primează, cu o gospodărie proastă, cu economii aplicate strâmb, cu măsuri arbitrare, cu lipsa de pricepere şi devotament. L L. BASARABEANU IDEI SI FAPTE FfjiHffli m 1mu Calvarul micilor slujbaşi ceferişti. In jurul unei ciocnir DIN TOATA LUMEA Cum mănâncă, oamenii grăbiţi—In marile oraşe din America, unde mişună tot felul de oamen de afaceri sânt mulţi care a’au nici timpul necesar să mănânce liniştit acasă sau la un restaurant Pentru aceştia o fabrică de produse alimentare din New York a creiat un mijloc practic de ospătari?. E vorba de o planşetă de lemn care se aşează în faţa pieptului, fiind legată cu o curea ce trece după ceaţă. Pe planşetă se află în farfurii de carton câteva feluri de bucate. Oamenii grăbiţi pot astfel mânca şi in timpul mersului, sau în autobuze şi amivaie. Apoi planşeta se închide ca o cutie şi este dusă la un restaurant, spre a fi din nou aprovizionata cu alimente. Mulţi americani sânt văzuţi pe stradă cu planşetă în faţa, mâncând repede în goana după afaceri. Intr’adevăr, trăim In epoca vitezei. Clubul contra fantomelor*—La Londra sa înfiinţat un club de intelectuali, care luptă împotriva superstiţiilor considerate ca un semn de ignoranţă şi primitivism. Clubul vrea mai ales să distrugă legenda fantomelor. Şi în acest scop s'a întreprins o campanie interesantă. Imediat ce se află că Intr'un loc sau intr'o casă ar exista stafii, câţiva membri a clubului pleacă acolo. Ei pătrund în acel loc sau în acea clădire şi arată superstiţioşilor că nu e nici o fantomă şi că totul e o simplă legendă. In felul acesta clubul de la Londra speră să combată superstiţia stafiilor. In definiv, e şi aceasta o ocupaţie în vremuri de criză!... * Cea mai veche boală» — La un congres medical din Bruxelles s'a discutat o chestiune, care este cea mai veche boală. După cercetările făcute de specialişti, rezultă că boala cea mai veche ar fi lepra. Din documente şi inscripţii s'a putut stabili că egiptienii şi asirienii sufereau în antichitate de o maladie cumplită, care după simptome nu poate fi decât lepra. Şi e trist că această boală, deşi cea mai veche, n'are încă nici astăzi un leac sigur, frumuseţă sau bogăţie? —Revista americană „The Variety“ a întreprins o anchetă interesantă. Întrebând sexul slab ce preferă: frumuseţe sau bogăţie ? Revista a primit 12.062 răspunsuri, care, după clasificare, au dat Următorul rezultat: 8.763 femei preferă bogăţia. Ele susţin că în epoca noastră ceia ce contează este banul. Dacă ai bani, poţi fi ş urâtă. 3.299 femei au răspuns că preferă frumuseţe, fiindcă frumuseţa aduce şi bogăţie, ştiut fiind că o femeie frumoasă obţine întotdeauna succes în viaţă. One are drepte, nu ştim. Constatăm insă că marea majoritate s'a pronunţat pentru bogăţie, ceia ce dovedeşte că femeile sânt destul de practice !■■ _______ 1.200.000 lei o zi la Geneva Opera diplomatică de la Societatea Naţiunilor este plătită foarte scump. Un ziarist american a socotit că cheltuelile zilnice ale diplomaţilor şi salariile pentru funcţionarii instituţiei de la Geneva se ridică la un milion lei. In plus trebue adăugată cel puţin suma de 200.000 lei pe zi pentru întreţinere şi confort, automobile, telefoane, corespondenţă, etc. Astfel Societatea Naţiunilor, când ţine şedinţe, provoacă zilnic o cheltueală de un milion 200 mii lei. E cam mut pentru câteva discursuri memorii ! Conflictul germano-ceh — Am relatat conflictul isbucnit la Praga între studenţii cehi şi germani pe chestiunea posesiunii unor documente istorice. In eişeu: manifestaţia studenţilor cehi în faţa universităţii germane din Praga, .................. ............................. sefsagsgsgasia^^ FmmîtupMe Propăşire socială prin fraudă şi şperţ Cum se poate vedea că naţional-ţărăniştii...au dreptate! Naţional-ţărăniştii au dreptate. Toate furniturile către stat au ceva mirositor la bază. Toate costă pe stat scump, câteodată cu 300 la sută mai scump, şi în schimb statul e servit cât se poate de prost. De aceia deficitele sunt mari, extraordinar de mari la toate institu iile, şi de aceia toate instituţile sunt prost utilate. O lucrare sau o furnitură la stat e pentru respectivii antreprenori sau furnizori, sinonim cu un bilet de loterie câştigat, sau cu o moştenire americană. Secretul unei lucrări sau unituri la stat, constă în legâturile pe cari le are cineva cu cei câţi*va factotumi din instituţiile de stat. Cunosc un inginer din Iaşi de o încapacitae vădită cu tendinţă perseverentă spre lenevie şi chiur şi care, totuşi, e foarte bine apreciat în toate cercurile comerciale, pentru legăturile pe care le are în toate birourile instituţiilor de stat, de la dactilografă ce trebue să termine o hârtie la maşină, până la şefii de cabinet ai minştrilor ce au a ,‘pune la îndemâna respectivilor potentaţi, hârtia spre iscălire. Sunt forme la instituţiile de stat ce au darul să înebunească pe novicele care s’ar hazarda cu o furnitură sau o lucrare. Mărturie o pot da personal cu următoarea păţanie : când m am dus in numele „Căminului Ideal" să încasez o ordonanţă de plată la Chişinău, am fost ţinut acolo pentruîndeplinirea tuturor armelor,... două săptămâni. In acest timp la Iaşi se lăţise svonul că... am fugit In Rusa / Desigur că în aceste împrejurări, la orice furnitură ■auurare trebue să prevezi toate aceste cheltue’i care încep de a bacşişurile pentru „diligenţă", şi continuă cu toate spezele de ho’el, trăsuri, ramvae, ţigări, cafele, restaurant... • Aşadar, naţonal-ţărăniştii au dreptate că furnitura bkoda nu este o excepţie şi că miliardele ura, au să ajungă ca laptele şi mierea pe drumurile Caaaaului, dacă nu se oprea la timp. Dacă totuşi ne luăm după cele mai ultime păreri ale economiştilor liberului schimb, frauda, mita, prevaricaţiunea banului public, îndeplinesc o funcţiune socială : face să circuit banul. Vă închipuiţi că statul ar fi economisit atâtea miliarde, cât se fură In plus, şi le-ar fi pus in casa statului ca excedente. Câte case de raport, câte hoteluri a la „americana“, câte palate şi câte vile ar fi rămas neconstruite îa Bucureşti, câte magazine de blănuri, câte de bijuterii, de mobilă modernă, de flori, câte artiste cu sexappeal ar fi rămas şi în viaţa privată la fel de goale, ca şi pe scenele varieteurilor vizitate de profitorii acestor miliarde; câte bodegi automate şi neautomate nu ar fi existat; în sfârşt Bucureştiul nici n’ar fi fost cea mai risipitoare şi luxuriantă metropolă intre cânduse uni pe alţii, au ajuns să realizeze lucruri care, dacă nu impun prin dimensiune şi durată de execuţii, sunt dozate din belşug cu acel, sfânt şi nepieritor netraductibil prin cuvinte, ce se numşeşte artă. Pe dl. C. Alupii îl putem clasa în fruntea acestui tineret ieşani. D-sa ne prezintă prima sa expoziţe personală de pictură într’o sală mică de pe str. Lipuşneanu, cu spaţiu şi lumină insuficientă, în contrast cu lumina şi bogăţia de culoare a lucrărilor d-sa. Lipsa unei săli confortabile pentru acest scop, se resimte de multă vreme în acest târg oropsit al Iaşilor. Ar fi o datorie elementară a edililor noştri să îngrijească de această lipsă, cum şi de celelalte din mi, dacă frauda,rgita, Prevariaţiunea, nu ar fi ţinut în ţara românească locul spiritului de iniţiativă, de interprindere, de risc şi de activitate contraditivă ce s'ar fi cerut onorabililor întreprinzători români. Judecat, iubiţi cetitori, şi veţi sezisa alături de noi, adevăratu' înţeles, profund social, pe care-l reprezintă frauda, mita şi prevaricaţiunea. Naţional-ţărăniştii au dreptate. _____ Lazăr Marcu Guvernatorul Irlandei şi nunta ducelui de Kent Guvernatorul Irlandei a trimis regelui George al Angliei o scrisoare, în care anuţă că nu poate participa la nunta ducelui de Kent. Guvernatorul invoca pretextul unei dispoziţii. In realitate însă, este alt motiv. Actualul guvernator al Irlandei, anume Donald Buckley, a fost pe vremuri băcan. El a fost numit guvernator în urma stăruinţelor repetate ale lui De Valera, preşedintele consiliului de miniştri din Irlanda. Fostul băcan a găsit o formulă delicată să nu fie prezent la nunta ducelui de Kent, în mijlocul familiei regale şi aristrocaţiei engleze. Dealtfel poate nici nu s'ar fi simţit bine!... Citiţi zilnic Opinia De ce vrem Metropolit pe Arhimandritul Scriban II vrem fiindcă şi un intelectual de rasă, dotat cu o putere de muncă şi un curaj care nu pot fi întrecute de nimeni şi nimic. E un literat recunoscut de toată lumea. Un gazetar de mare anvergură. Şi dacă mai amintim şi lmba frumoasă şi curat româncească de care se foloseşte acel om, ne împlinim cu aceasta datoria de a recunoaşte că Arhim. Scriban este unul din cei mai reprezentativi susţinători şi realizatori a limbii româneşti. Socotesc ca spunând aceste lucruri nu m-am abătut o clipă de pe cărarea obiectivităţii. Şi spun doar cu gândul curat şi cu dorinţa sinceră de a a înfăţişa pe omul aceasta necesar Scaunului metropolitan din Iaşi. Se miră multă lume de ce arh. Schriban a fost înlăturat sistematic de a ocupa vreun Scaun episcopal. Nu vreau să discut aici motivele acestei înlăturări, căci dacă aş face acest lucru, figura acestui om ar ieşi cu un uit mărită. Totul e că azi trebue să se repare greşeala ce s-a repetat, în ciuda intereselor serioase şi urgente ale Bisericii, faţă de Arh. Scriban, aşezându-l în fruntea Bisericii din Moldova. Trebue să înţelegem odată că Scriban nu-i numai manta de vreme rea întrebuinţându-l la orice, ori de câte ori eroile Bisericii au cerut-o —în calitatea sa de profesor universitar şi cunoscător profund al doctrinei lui Isus Hristos, (a luat parte aproape totdeauna la Conferinţele internaţionale bisericeşti), el e timpul să fie aşezat la locul unde ar putea fi şi mai util Bisericii, dându-i tot odată şi satisfacţia bine meritată. Doamne, împlineşte-mi visul de a-l vedea pe Arhim. Sriban Metropolit şi să vedeţi apoi schimbare în viaţa bisericii! Să-l vedeţi apoi, la Senat, cum va şti să arate lumii întregi că Biserica ortdoxă,zisă şi dominantă în Stat, are şi ea reprezentanţi in senatul ţării. Dar ştiu că visul aceasta e prea frumos şi poate... va trebui să dispară RM Pr. N. Grigoraş-Sine şt SAMBATA 1 DECEMBRIE 1934 Premii Gratuite 60.000 lei Seria 58-a Vizita noastră în judeţ,. snsete, electrica si inimiiaiu în satele din jurul Iaşului Tramvai sau autobuze?.. — Alte proecte — Intervenţiile d-lui Victor Iamandi li Dar şoseaua de adezit, înspre Bucium, — drum astăzi în curs de execuţie, — mai are cântec Poveste... Socotit drept o naivitate"... D. Zipa ne-a mai arătat: — „Dacă vi-l reamintesc astăz este pentru a vă documenta cu ce arme luptă clubul naţional ţărănesc“. Alte îmbunătăţiri Mai aflăm unele amănunte de importanţă pentru artera mărginaşă a Iaşului care este Buciumul. Se duc tratative, — ni s’a arătat, — pentru electrificarea întregei linii Socola-Bucium. Discuţiile se găsesc astăzi la un punct avansat şi, după toate probabilităţile, în vara anului 1935, Societatea comunală de electricitate va începe chiar lucrările. Dl. Th. Zipa a mai accentuat: — „Intenţia noastră este de a lungi şi linia de tramvai până în miezul Buciumului. Am avut o consfătuire cu d. ing. Wolanscky şi am decuat chestiunea. D-sa a alcătuit un proect şi un deviz. Lucrarea necesită însă investiţii importante, find la primul rând trebuinţă şi d. avizul CF. R-ului, Direcţia g4ă a C. F. R. fiind sondată, prin anumite piedici. Dacă vom fi nevoiţi pentru o perioadă de timp să abandonăm proectul, nu va fi din vina noastră". Interlocutorul nostru m-a ablnnat însă că la primăvară, în orice caz, vor circula autobuze în acea direcţie. Iarna aceasta problema se Continuare în pagina ll-a Tiptişti moldoveni Ml MIM MM de O, BRIESE Criticul nostru de artă plastică, Dl. Henr Blazac, cel mai calificat din Bucureşti recunoaşte in ultma recenzie ce o fece saonului.Oficial din toama aceasta („Adevăru Literar“ din 18 XI 934) un falment al plasticei din capitală, cu puţine excepţiuni, în ceea ce priveşte noua serie a tineretului, pe care îl găseşte obosit. „Nimic ieşit din comun, efecte zgomotoase, eforturi stere şi formule repetate prin care se jigneşte pur şi simpu bunul simţ“. Aceasta este rezumativ, caracterizarea acestui început de sezon pastic al Capitalei. Nu tot aşa se poate vorbi de pictura ieşană. Ultima manifestare plastică a tineretulu care a expus la Teatul Naţional, ne-a dovedit cu prisosinţă că evouţia picturei ieşene, este într’o continuă şi agîţată ascensiune. Elemente tinere şi viguroase ca D-na Dina Spiridon Stavăr, D-na Ştiube , Dl. Popa, A’upii, Ţolea, Cămăruţ, Popovici ş ceilaţi care de abia sânt la începutul carierei lor artistice, de ordin estetic, grozav de neglijate mai ales în ultima vreme şi care lipsuri se pot înlătura cele de mai multe ori, fără a fi nevoie a face apel la eforturi prea mari şi fonduri extrabugetare. In colecţia sa, Dl. Alupii ne prezintă flori, portrete, nuduri şi puţine peisaje. In toate se resimte o vădită personalitate. Viguros ca colorist, incisiv ca desenator, dulce, cald şi armonios în acordurile ce le îmbină cu deplin succes mai ales în portrete. Portretul d-rei D. este unul de cele mai strălucite şi edificatoare exemple. Premiat în mai multe rânduri la concursurile Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, obţine bursa „Alexandru Ne spune d. prefect Theodor Zipa că naţional-ţărăniştii locali, astă vară, lansaseră o adevărata,,, bombă in privinţa şoselei ce se construeşte. Iat-o: — „In goana lor de a nega tot ceea ce realizăm noi, adversarii au pus ihri'o vreme in circulaţie svonul că am vândut interesele Iaşului. Cu şoseaua de la Bucium am cedat-o pentru Tgr. Jiu spre a fi pe placul d-lui prim ministru Gh. Tătărescu. N’am desminţit faptul deoarece pentru noi, care eram cu conştiinţa împăcată, era Grigorovici", de mai mult ori in şir. Această distincţiune binemeritată a obţinut-o concurând cu toate elementele cele mai bune din seria sa. Prin aceasta a dat dovadă că a fost cel mai tare, ani dearântul şi s’a bucurat de o deplină încurajare morală. Dar numai cu atât elementele cele mai bune ale Academiei de Arte Frumoase se vor opri în evoluţia lor şi se vor pierde, ocupând un post de desenator la vre-o clinică a Facultăţii de Medicină, sau în cel mai bun caz vor intra în invăţământ ca profesori de desen şi caligrafie. Dacă oficialitatea încă nu s'a convins că are o datorie imperioasă de a ajuta la vre- Inflafie de miniştri In „Argus* găsim o comparaţie foarte sugestivă. Confratele bucureştean arată că Belgia cu 8 miloane locuitori, dar şi cu întinse colonii în Africa In suprafaţă de 2 situa, milioane km. p. şi peste 12 milioane locuitori,are un guvern numai din 13 miniştri, şi fără nici uit subsecretar de stat. Franţa cu 550 mii km. p. şi 40 milioane locuitori, plus un imens imperiu colonial de 3 milioane km. p. şi peste 100 milioane suflete, are 20 miniştri, din care un singur subsecretar de stat. România cu 300 km. p. şi 18 milioane locuitori, are 15 titulari şi 9 subsecretari, total: 24 miniştri! Şi când te gândeşti că guvernul nostru ultra-voluminos, se munceşte să »simplifice“ aparatul de stat, care-i prea complicat şi cu funcţionari prea mulţi.. Ce-ar face dacă guvernul ar începe prin auto-simplificare ? Macar ca pildă. Continuare în pagina Ki-a