Opinia, ianuarie 1935 (Anul 31, nr. 8314-8338)
1935-01-01 / nr. 8314
ft In pragul lui 1935 S'a mai depănat încă un an pe tusul vremei, pierzăndu-se şi această în haosul frământărilor sociale, fără a creşte volumul de idealism şi de fericire universală. Omenirea, sărind peste napele normate, şi-a însuşit un ritm al vieţii ce m°rge de multe ori spre adevărate utopii. Peste tot, pare că nu sunt decât domnii contradictoriii soluţii nehreşt, improv saţii hasardoase, in decizie, nesiguranţă,—nu*mai contradicţii!... Fără discuţie, că trăim o perioadă critică, prin marea confuzie în care î share lumea actuală. Cu prilejul ultimilor discuţii deia Geneva, reprezentanţii tuturor statelor s'au pronunţat categoric impotriva războiului, arătând că doresc menţinerea să nu vorbe.e însă nu concordă cu faptele, iar mările pregătite în toată lumea pentru anul nou 1935 vor î ntrece cu mult cele din anul trecut. Sunt fantastice, ca şi, contradicţiile preconizării Păcii şi Noi avem o avuţie naţională aşa de însemnată, statul dispune de alăttaresurse, totuşi ne vedem mai săraci din zi în zi, iar bugetul statului regulat deficitar, cu toate că impozitele nu scad şi economii se spune..., că sv tm tu. Ce să spunem de viata povaca ce s a desfaşurat şi la noi în anul trecut. Tot politica de sinuozităţi şi contradicţii... In vremea când suntem în faţa unor transformări I DIN TOATA LUMEA Cai&ndaiP&m ceasornic•Din preajma noulu an, o fabrică de ceasornice din Elveţia a pus în vanzare un nou şi practic gen de calendare. E un calendar înramat ca un tablou, având deasupra desene frumoase , câteva ochiuri unde apar literele şi cifrele care compun data cu luna şi ziua respectva. Calendarul posedă un mecanism ca la un ceasornic, aşa că funcţionează în mod automat. In fiecare noapte, la ora 12, se face schimbarea necesare pentru a doua zi Mecanismul trebuie învârit o sigură dată pe săptămână şi astfel caendarul ceasornic funcţionează partead. Interesant este că în spatele calendaului e un dispozitiv tipcal pentru însemnări. Notăm ceiace avem nevoie şi aşizăta dispozitivul .ulrua anumit mod. Iar la data respectiv apare însemnarea pe calendar şi ne anunţeşte astfel ceiace avem de făcut. 1935 cainstituri—Un obiceiu interesant se păstrează in localitatea Holly din Statele Uate. La Serbarea de amil nou, care se organizează in piaţa oraşuui, se aprind unul după alui un număr de chibrituri care reprezintă cifra anului. Acum se vor aprinde 1935 chiituri, care sunt lăsate să ardă complect. Acest obceiu vrea să simbolizeze cât mai multă lumină pentru noul an. 6 La ■o*a 12 noaptea — Se ştie că m noaptea revelionului se respectă obiceiul de a se stinge lumina Hx lara 12 noaptea. Un ziar engie susţine că acest obicei a fost Intro us pentru piîmioară în Augus. Slt mulţi ani de atunci. Evearente importante nn «apusă se ţie un consiliu de miştri la Londra, tocma m sea revel anu’ui. Miştrii discutau cu aprinderii es făcuse noapte. In teixetul pa’atuluî, conform trai ei» trebuia să anunţe la mie şi nopţii sosirea anului no» Dar regulamentul îi in te cea să intre la sala de şidţe a consiliului. tund Intendentul a sins luîna în palat la ora 12 txptea. Miniştrii, surprap, are şi pe culoare şi au în* triat ce es e. Iar intendentul li- răspuns că "a venit anul ni şi a prezintat felicitări, pe atune* s'a rispând t şi 8l păstrează aproape în toată uttea obiceiul de a se stinge luica în noaptea revelionului. C puţin aşa se spune !.. ANUL XXXI No. 8314 ABONAMENTE I ieu Lei 350 „ 180 , . 1000 . . pe un aa • ' - i!u,i • ■ „ 3 . Instituţii publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI.,STR. LAPUŞNEANU 37 Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 Serviciu! de no*r ie 381 im Ziar minutav cesitălem fără amenf'mre a iums!, şi când o recunoaştem nevoia vilii sufleteşti , in vremea ckd se impune o confruntty a realităţilor sociale, fonomce şi naționale, ele 16 part de politice a noastre pare că se jupă cu suflete e chinuite e mulţimii, sporind aa o dureroasă destrămareutlftească şi acel perculoilosechilbru mintal, prinaptul că mai nimic din se se împlineşte nu este firesc şi aşteptat; nimic ti ce se aşteapta nu este nplinit ex. Şcoala şi Biseiţi bântuite de politiciani. Şi sui atătea exemple de contididii... Montane, Bacon, se amuzau fătând conţi adio numispiritului uman, Opini publică acceptă cuvântu magic „Toeran) /' şi parcă,... se amuză în marea muze generală/.. Ca fini români, ce am putea In şi ura poporului nosu pentru noul an, de cât nedeşteplarea cea mai irigă a încrederei în putpre de rezistenţă ş. Inpirtuţile moştenite dela inşi stăinaşi, redeşteptan undă cu prerdere şi curnţenie; iar tuturor driginilor naţiunilor, ă risească a tămăci ^^nteţene despre iunie ș viaţain spiritul Păii şi a î»ft[irii popoareor,apărănd Lima confuzidor şi a intradicţiilor. Victor Mutiteau iun va fi clima în luna ianuar. Vtereorologul austriac Adolf Betkorn anunţă următoarele Oi ir a lina Ianuar s trimde zile vor fi tempere. Va ningă destul de ab Indent in diferite regiuni, îfi temperatura va fi relativ bjina, Ii.tre 10 şi 15 a lunei însă, luna se va înteţi. Se vor inrpistra geruri puternice şi însapeziri. Cerul se va înoura pîk spre 20, tind vor veni(ă trei zile senine, dar lene fi groase. Apoi o zidea, ceva mai calme. Iar spl sfârşitul lunii va reveni turul aspru de iarnă, cu ger năstasnic şi zăpezi mari. MORTII ILUSTRI MI MMMEmt B.U.U. „M. BMW’kw''« mîi r gurile pehoanelor au expirat io cursul atu’ui ce se inch ce es‘azi. Rfndui ce sus ra fapta), * Regee Albert al Belgiei, preseamtele Kindenburg al Gem pkegeîe Aleiandru al Jugoslavia!, Rândul de mi/ioSTM«, a situuu luiSTeapla), Raymond Poincare și Louis Barthou ; cancelarul Dollfuss al Austriei ; marele comandant german generalul von Klink. Rândul de jos (de la stângi la dreapta), protectorul artist e german Car von Miller; vesiia chimistă râncezi (de origină polonă) d*na Cutie; inventorul german Karl vnti Jj'vap; rronealu' german ron Einem; mn'ralu Jnrw. Gânduri de Anul Nou S'a zis că anii sa învârt ia infinit pe axa lumii şi, in goana lor împart lungimea t mpului,—marele factor universal la care s'a eectuat «raţiunea şi in care se scurge materia inepuiz..biiâ. în nesfârşitul anilor ce se înmiesc pe scara timpului nede.init, lumea îşi pierde adesea înţelesul. Totdeauna şi în toate vremurile, popoarele civilizate au aniversat noul incert al anilor. Învăţaţii de demult au intors calendarul ceresc, numai şi să arate pimnirei restul znelor. D o vechime ce cred© că de a Anul Nu începe domnia pe lume a unui tânăr sie cunoscut culupul frumos ca un Adonis, venit singur, simbolizând îngerul păci cu o ramură de măslin într’o mână şi cu un carnet de aur la cealaltă—semnul belşugului şi al abundenţei. În fiecare an, când după tradiţie se ngroapă cu o exuberantă vesele anul vechi, atunci se simte dominaţiunea inevitablă şi imperativă a Noului An. Deaceia s‘a zis că Anul Nou e veselia copiilor, deşi gânduri’e anilor pe care î trăim în această epocă sunt oarecum mai grele şi cad in picuri cu reci ecouri în conştiinţa omeniri actuale. Romain Rolland, care şi- a aşternut pe Mitie ca a’m un altul necazurile şi bucuria vieţii, scrie undeva cu mu tă dreptate î „Greu re'nduri când le trăeşti, dar uşor 1© povesteşti". Şi ce bine « să simt totdauna, cântecul vorbelor şi h ra înlănţuiri lori Gândurile cuprod mintea în mod unitar ce câteori ajungem să acum Incheerea marelui bilanţ al anilor pe care l-am trăit precum şi acelora cu ea se începe şi se termină toată setea f dorinţa de viaţă . Gândurile ce răsar la laretaierea drasnttrilr vieţi, dau sufletului o lumină austeră la negura dasă tare se aşterne şi apăsă greu cu trecerea anilor. Şi apoi, iarăşi, uitarea nu întârzie să şi întindă tot ma acalmie aripile de umbre peste văpaia tuturor amintirilor strivite de obsesia anilor. Nihil novi sub sola —• niiric nou sub soare — a zis înţeleptul Solomon. In natură totul se schimbă, dar nimic nu piere — două maxime belice, care au răzbătut la.itimea veacurilor şi sau inci u t în fiutea ştiinţelor exacte — ne arată că judecând fenomenele lumii sub forma existenţii lor absolute, adică prin a ne raporta la principiul cauzalităţii, lumea vizelă ci se desfăşoară subt o hi înio mai ca un imens ca eicoscop îa care faptî ce ia ssenţâ sun acelea?!» par înţeiegerii noastre cu totul trans»ormate îa ferme varii, cin auza mişcării unice în timp şi spaţiu. Şi, in fata infinitului de timp, spaţiu şi mişcare cu ritm şi vibraţie omul, in faţa minimei cosmice, toată viaţa, aspiră către mai bine şi aceasta pe temeiul relige și practicilor din lumea ac lunilor sale. Acest mstorism către care năzuim nu e supus unei legi de chimie sau bologie, de o formă statică, un imperativ candiunuare in pagina ll-a MARTIE ÎANI'ARIT ................... 1 11 «« Premii Gratuite 60.009 |«! Seria 58-a An Nou Ai Nou povestea ta mă doare Căci totul nu-i decât minciună Şi e aceiaşi sărb&tore In limba vremi.or cunună. Aceleaşi datini fără număr P in lumea’ntreaga sa strecoară.. Or, fără vrere, simt pi umăr Cumplita anilor povara. i A n Nou, frumoasa ta minciună U aşteptăm cu nerăbdare Ca. in a vreinilor cunună Nu ești decât o’ntruchipuire Ce ne aduci nădejdi mai bune, Ui And ca'n ele sta regretul... Noi te puifnim ca pe-o minune Tu iată, ne distrugi pe’ncetul AUREL CERNA Contra revelionului un club original la AtW-Fcoft La New York, oraşul cu tot solul de ligi curioase, ex se ce ciţiva ani , un club,„contra revelionului. El a ost faimţat de ciţiva intelectuali dornici de originalitate, in preajma unui nou an, cubul lansează un manies, prin a re recomandă publicului sa - i serbeze reveik nului. Printre altele manifestu pune : ,,De ce să ne înveselim acum ? Pentrucă am mai ii bătrâit cu un an ? Pentru ce se petrecem astăzi ? P ntrucâ vine alt an cu aceieaşi griji şi necazuri ?“. Clubul însă n’a reuş t să obţină prea mulți aderenţi. Findcă mai toată lumea înţel 1 ge să petreacă de revelion, tocmai pentru a mai uita puţin de necazurile şi nevoile din tot cesul anului. De Anul Inou, urâm numeroşilor noştri cetitori un an fericit, cu sănătate şi belşug. * Numărul viitor al „Opiniei“ va apărea Miercuri 2 Ianuarie, la orele obișnuite. Vor»le... Musafirul nostru Ingopăm încă un an în cimitirul tirajului. E o ceremonie tristă, fiindcă in c ndlugul anului parcă sânt râmăşiţeli propriilor noastre atţuni şi el muri. Mortul a lăsat insă un moştenitor care să administreze averea veşnică a vrmiî. Moştenitorul e nou an ;935 li pnmim cu bucure şi nădejde, ca pe un musair bogat, ca pe un „unchiu din America“ aştepit cu nerăbdare de rudele sărace. El vine încărcat cu cufer noui şi multe, în care sperăm să găsim lgaia şi norocii. Dă căteva zile, musafirul e complect instalat. Şi când şi-a despachetat bagajele, ce statam că n‘a adus decât aceiaş veche moştenire. Din cute scoate clipele sto ţarilor noastre zadarnice, soate zilele noastre truc,nice, scoate zdrenele speranţelor noastre. Totuş, cu emoţie, corobim prin cufere şi căută , mereu. Pe de vom găsi înt’un rolţ o fărâmă de bucurie , poate vom ca la fund de vreo iluzie Mută Poate!.. Ce musafir înşelător!.. A v nit cu cufere noui .n ă cu conţinutul vechili şi uzat!.. ifr, Snjtr'un singur minut Ua ziar parizian a intrepins o amuzantă anchetă cu prilejul serbătorilor. El a pus mai multor senitori şi artişti Următoarea Întrebare: „Ce aţi prefera să faceţi, dacă aţi avea la dispozţie numai un singur minut liber ?“ Iată câeva răspunsuri mai întrebânte : Andre Gide : „M-aş uita pe fereastră, să văd lumea care e aât de liberă. Şi aş regreta că eu am numai un minut". Testam Bernard: „Dacă aş avea liber chiar numai un minut, sânt sigur că şi in acel minut m’ar navă i creditor . Ce aş face ? Evident, i-aş amâna din nou"... Pierre Benoit: „Aș dori să ascult un cântec dulce, ferm ?că tot Josephus© Baker: „N'aş face n mic, tiindjâ m'aș gândi că apoi an de tut mi liber", Maurice Chevalier: „Inr'un singurnut? Ce aş putea face? Doar câteva sărutări“. Contra femeilor vorbăreţe Un scriitor francez era enervat de pălăvrăgeala femeilor la recepţii şi banchete. Pentru a le face să nu mai vorbească, scriitorul a născocit o metodă un nu inutil nou?. In goana vremii, în socotelile Eternităţii, anii sunt de scurtă durată, socotiţi ca note simple clipe fugare. Pentru noi însă, muritorii de rând, pentru istorici chiar, ei sunt hocoiţi de lungă durată, căci un an cretează doar pe crugul vremii, un respectabil număr de z le, 365 ! După ce i-am oblonit pe veci pe anul ce s’a dus—cu ultima filă a calendarului,— stăm în faţa noului an 1935, ca'n faţa unui oaspete ce vine din mari depărtări. Nu ştim ce ne aduce, de aceia, stăm cam rezervaţi. II primim cu nădejde bine, deşi il bănuim a fi capricios, 11 primim — uni cu pahare e pline — deşi poate, iq Citastivul său, are penisu mulţi lin cei ceri întâmpină gata* gidşi — hotărâri, sentinţe de nuanţă tristă, poate chir dureroase de tot... Şi totuşi ... Aşa e viaţa. Căci, dacă am ş ti ce ne rezervă viitorul, ce ne vor aduce anii, unul după altul, pentru foarte mult înşi, viaţa ar fi grea de tot... Ce-am dori să ne aducă acest an pentru ţară ? Intimul rând, o pace durabilă, Înmormântarea Scodlei, cu panegirice pentru istorici. Cât mai puţine alegeri politce, cu vot universal, căci s'a dovedit, că politici contrupe pe foarte mulţi electori ambiţioşi şi naivi. Câte nud puţine fraude în averea statului. Mai multă omenie, dreptate şi cinste. Mai puţine fracţiuni politice, cu spezi şi scărmăneli cât mai urbane, în parlament. O reală ellenire a veţii şi un dor sănătos de gospodărie cinstită la cârmacii statui , care nu poate merge altfe, decât cum e condus şi hărţuit de cei cu grea şi mare răspundere, la loc de ură, dragoste şi unire între cei cu rosturi bine devite îi politica ţări. Un im biel?ugat a a agricol. Şi, cât n'am mai cere noi dela acest an — mai ales pentru laşul nostru ? ! Dar, socot, că-i mai prudent să fim mai modeşti in pretenţ uni, pentru ca, nu cumva deziluziile să să fie prea disproporţionate aţă cu speranţele ce le nutrim. Deci, noule an, fii şi tu bine venit! Deschideţi caria, ca să privim pe prima ei boaie, plini de curaj! Pr. N. Hodoroaba Continuare in pagina ti-a