Opinia, ianuarie 1935 (Anul 31, nr. 8314-8338)

1935-01-01 / nr. 8314

ft In pragul lui 1935 S'a mai depănat încă un an pe tusul vremei, pier­­zăndu-se şi această în ha­osul frământărilor sociale, fără a creşte volumul de idealism şi de fericire uni­versală. Omenirea, sărind peste na­pe­le normate, şi-a însu­şit un ritm al vieţii ce m°rge de multe ori spre adevărate utopii. Peste tot, pare că nu sunt de­cât dom­nii contra­dictoriii soluţii nehreşt, improv saţii hasardoase, in decizie, nesiguranţă,­—nu*­mai contradicţii!... Fără discuţie, că trăim o perioadă critică, prin marea confuzie în care î­ share lumea actuală. Cu prilejul ultimilor dis­cuţii deia Geneva, repre­zentanţii tuturor statelor s'au pronunţat categoric im­pot­riva războiului, ară­tând că doresc menţinerea să nu vorbe.e însă nu con­cordă cu faptele, iar mă­­rile pregătite în toată lu­­mea pentru anul nou 1935 vor î ntrece cu mult cele din anul trecut. Sunt fan­tastice, ca şi, contradicţiile preconizării Păcii şi Noi avem o avuţie na­ţională aşa de însemnată, statul dispune de alătta­­resurse, totuşi ne vedem mai săraci din zi în zi, iar bugetul statului regu­lat deficitar, cu toate că impozitele nu scad şi eco­nomii se spune..., că sv tm tu. Ce să spunem de viata povaca ce s a desfaşurat şi la noi în anul trecut. Tot politica de sinuozităţi şi contradicţii... In vremea când suntem în faţa unor transformări I DIN TOATA LUMEA Cai&ndaiP&m ce­asor­nic•Din preajma noulu an, o fabrică de ceasornice din Elveţia a pus în vanzare un nou şi practic gen de calen­dare. E un calendar înramat ca un tablou, având deasu­pra desene frumoase , câ­teva ochiuri unde apar lite­rele şi cifrele care compun data cu luna şi ziua respec­­tva. Calendarul posedă un me­­canism­ ca la un ceasornic, aşa că funcţionează în mod autom­at. In fiecare noapte, la ora 12, se face schimbarea necesare pentru a doua zi Mecanismul trebuie învâ­rit o s­igură dată pe săptămână şi astfel ca­endarul­ ceasornic funcţionează partead. Interesant este că în spa­­tele calenda­ului e un dispo­zitiv tip­c­al pentru însem­nări. Notăm ceiace avem ne­voie şi aşizăta dispozitivul .ulrua anumit mod. Iar la data respectiv apare însem­narea pe calendar şi ne a­­nunţeşte astfel ceiace avem de făcut. 1935 cainstituri—Un obiceiu interesant se păstrea­ză in localitatea Holly din Statele Ua­te. La Serbarea de amil nou, care se organizează in piaţa oraşu­ui, se aprind unul după al­ui un număr de chibrituri care reprezintă cifra anului. Acum se vor aprinde 1935 ch­i­ituri, care sunt lăsate să ardă complect. Acest ob­ceiu vrea să sim­bolizeze cât mai multă lumi­nă pentru noul an. 6 La ■o­*a 12 noaptea — Se ştie că m noaptea re­velionului se respectă obi­ceiul de a se stinge lumina Hx lara 12 noaptea. Un ziar engie susţine că acest obi­cei a fost Intro us pentru piîmioară în Augu­s. Slt mulţi ani de atunci. Evearente importante nn «apusă se ţie un consiliu de miştri la Londra, tocma­ m sea revel anu’ui. Miştrii discutau cu aprin­derii es făcuse noapte. In teixetul pa’atuluî, conform trai ei» trebuia să anunţe la mie şi nopţii sosirea anului no» Dar regulamentul îi in te cea să intre la sala de şidţe a consiliului. tund Intendentul a s­ins luîna în palat la ora 12 txptea. Miniştrii, surpr­ap, are şi­­ pe culoare şi au în* triat ce es e. Iar intendentul li- răspuns că "a venit anul ni şi a prezintat felicitări, pe atune* s'a rispând t şi 8l păstrează aproape în toată uttea obiceiul de a se stinge luica în noaptea revelionului. C puţin aşa se spune !.. ANUL XXXI No. 8314 ABONAMENTE I ieu Lei 350 „ 180 , . 1000 . . pe un aa • ' - i!u,i • ■ „ 3 . Instituţii publice ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI.­,STR. LAPUŞNEANU 37 Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 Servi­ciu! de no*r­ ie 381 im Ziar minutav cesitălem fără amenf'mre a iums!, şi când o recunoaştem nevoia vilii sufleteşti , in vremea ckd se impune o confruntty a realităţilor sociale, fonom­ce şi na­ționale, ele 16 part de politice a noastre pare că se jupă cu suflete e chinuite e mulţimii, spo­rind aa o dureroasă des­trămareutlftească şi acel perculoilosechil­bru min­tal, prinaptul că mai ni­mic din se se împlineşte nu este firesc şi aşteptat; nimic ti ce se aşteapta nu este nplinit ex. Şcoala şi Bisei­ţi bântuite de po­liticiani­. Şi sui atătea exemple de contidid­ii... Montane, Bacon, se a­muzau fătând conţi adio n­umis­piritului uman, Opini publică acceptă cuvântu magic „Toeran) /' şi parcă,... se amuză în marea mu­­z­e generală/.. Ca fini români, ce am putea In şi ura poporu­lui nosu pentru noul an, de cât nedeşteplarea cea mai i­rigă a încrederei în putpre de rezistenţă ş. Inpirtuţile moştenite dela inşi st­ăinaşi, redeş­teptan undă cu prerdere şi curnţenie; iar tuturor drigi­nilor naţiunilor, ă risească a tămăci ^^nteţene despre iunie ș viaţain spiritul Pă­ii şi a î»ft[irii popoare­or,a­părăn­d Lima confuzidor şi a intradicţiilor. Victor Mutitea­u iun va fi clima în luna ianuar. Vtereorologul austriac Adolf Betkorn anunţă următoarele Oi ir a lina Ianuar s trimd­e zile vor fi tempe­re. Va ningă d­estul de ab Indent in diferite regiuni, îfi temperatura va fi relativ bjina, Ii.tre 10 şi 15 a lunei însă, luna se va înteţi. Se vor in­­rpistra geruri puternice şi însapeziri. Cerul se va înoura pîk spre 20, tind vor ven­i(­ă­ trei zile senine, dar lene fi g­­roase. Apoi o zi­dea, ceva mai calme. Iar spl sfârşitul lunii va reveni turul aspru de iarnă, cu ger năstasnic şi zăpezi mari. MORTII ILUSTRI MI MMMEmt B.U.U. „M. BMW’kw''« mîi r gurile peh­oanelor au expirat io cursul atu’ui ce se inch ce es‘azi. Rfndui ce sus ra fapta), * Regee Albert al Belgiei, preseamtele K­indenburg al Gem pkegeîe Alei­a­ndru al Jugoslavia!, Rândul de mi/ioS­TM«, a situuu lu­iSTeapla), Raymond Poincare și Louis Bar­thou ; cancelarul Dollfuss al Austriei ; marele comandant german generalul von Klink. Rândul de jos (de la stângi la dreapta), protectorul artist e german C­a­­r von Miller; vesiia chimistă râncezi (de origină polonă) d*na Cutie; invent­­orul german Karl vnti Jj'vap; rrone­alu' german ron Einem; mn'ralu Jnrw. Gânduri de Anul Nou S'a zis că anii sa învârt ia infinit pe axa lumii şi, in goana lor împart lungimea t mpu­lui,—­marele factor uni­­versal la care s'a e­ectuat «raţiunea şi in care se scurge materia inepuiz..biiâ. în nes­fârşitul anilor ce se înmiesc pe scara timpului nede.init, lumea îşi pierde adesea înţe­lesul. Totdeauna şi în toate vremuri­le, popoarele civilizate au aniversat noul in­ce­rt al anilor. Învăţaţii de demult au into­rs calendarul ceresc, numai şi să arate pimnirei restul znelor. D o vechime ce cred© că de a Anul N­u începe dom­nia pe lume a unui tânăr sie cunoscut cu­­lupul frumos ca un Adonis, venit singur, sim­bolizând îngerul păc­i cu o ramură de măslin într’o mână şi cu un carnet de aur la cealaltă—semnul belşugului şi al abu­ndenţei. În fiecare an, când după tradiţie se ngroapă cu o exu­berantă vese­le anul vech­i, atunci se simte dominaţiunea inevitablă şi imperativă a Noului An. Deaceia s‘a zis că Anul Nou e veselia copiilor, deşi gânduri’e anilor pe care î trăim în ac­eastă epocă sunt oarecum mai grele şi cad in picuri cu reci ecouri în con­­ştiinţa omenir­i actuale. Romain Rolland, care şi- a aşternut pe Mi­tie ca a’m un altul necazurile şi bucur­ia vie­ţii, scrie undeva cu mu tă dreptate î „Greu re'nduri când le trăeşti, dar uşor 1© po­vesteşti". Şi ce bine « să si­mt tot­­d­aun­a, cântecul vorbelor şi h ra înlănţuiri lori Gându­rile cupr­od mintea în mod unitar ce câteori ajungem să acum Incheerea marelui bi­lanţ al anilor pe care l-am trăit precum şi acelora cu ea se începe şi se termină toată se­tea f dorinţa­ de viaţă­ . Gândurile ce răsar la la­­retaierea drasnttrilr vieţi, dau sufletului o lumină auste­ră la negura d­asă tare se aşterne şi apăsă greu cu tre­cerea anilor. Şi apoi, iarăşi, uitarea nu întârzie să şi întindă tot ma­ acalmie aripile de umbre peste văpaia tuturor amintirilor stri­vite de obsesia anilor. Nihil novi sub sola —• ni­­ir­ic nou sub soare — a zis înţeleptul Solomon. In natură totul se schimbă, dar nimic nu piere­­ — dou­ă maxime b­elice, care au­­ răz­bătut la.it­imea veacurilor şi sau inci u t în fiu­tea ştiinţe­lor exacte — ne arată că ju­decând fenomenele lumii sub forma existenţii lor absolute, adică prin a ne raporta la principiul cauzalităţii, lumea viz­elă ci se desfăşoară subt o hi înio mai ca un imens ca eicoscop îa care faptî ce ia ssenţâ sun acelea?!» par înţe­­iegerii noastre cu totul trans»­or­mate îa ferme varii, cin auza mişcării unice în timp şi spaţiu. Şi, in fat­a infinitului de timp, spaţiu şi mişcare cu ritm şi vibraţie omul, in faţa minimei cosmice, toată viaţa, aspiră către mai bine şi aceasta pe temeiul relig­e și practicilor din lumea ac lunilor sale. Acest mstorism către care năzuim nu e supus unei legi de chimie sau bologie, de o formă statică, un imperativ ca­ndi­un­uare in pagina ll-a MARTI­E ÎANI'ARIT ................... 1 11 «« Premii Gratuite 60.009 |«! Seria 58-a An Nou Ai Nou povestea ta mă doare Căci totul nu-i decât minciună Şi e aceia­şi sărb&to­re In limba vremi.or cunună. Aceleaşi datini fără număr P in lumea’ntreaga sa strecoară.. O­r, fără vrere, simt pi umăr Cumplita anilor povara. i A n Nou, frumoasa ta minciună U aşteptăm cu nerăbdare Ca.­ in a vreinilor cunună Nu ești decât o’ntruchipuire Ce ne aduci nădejdi mai bune, Ui And ca'n ele sta regretul... Noi te puifnim ca pe-o minune Tu iată, ne distrugi pe’ncetul AUREL CERNA Contra revelionului un club original la AtW-Fcoft La New York, oraşul cu tot solul de ligi curioase, ex se c­e ciţiva ani , un club,„cont­ra revelionului. El a ost fa­­imţat de ciţiva intelectuali dornici de originalitate, in preajma unui nou an, cubul lansează un mani­es­, prin a re recomandă publicu­lui sa - i serbeze reveik nu­­lui. Printre altele manifestu pune : ,,De ce să ne învesel­im acum ? Pentrucă am mai i­i bătr­âit cu un an ? Pen­­tru ce se petrecem astăzi ? P ntrucâ vine alt an cu ace­­ieaşi griji şi necazuri ?“. Clubul însă n’a reuş t să o­bţină prea mulți aderenţi. Fi­ndcă mai toată lumea înţel 1 ge să petreacă de revelion, tocmai pentru a mai uita pu­­ţin de necazurile şi nevoile din tot c­esul anului. De Anul In­ou, urâm numeroşilor noştri ce­titori un an fericit, cu sănătate şi belşug. * Numărul viitor al „Opi­niei“ va apărea Miercuri 2 Ianuarie, la orele obiș­nuite. Vor»le... Musafirul nostru Ing­opăm încă un an în cimitirul tira­jului. E o ceremonie tristă, fiind­că in c ndlugul anului parcă sânt râmăşiţeli propriilor noastre atţ­­uni şi el m­uri. Mortul a lăsat insă un moştenitor care să administreze averea veşnică a vr­miî. Moşteni­torul e nou an ;935 li pnmim cu bucur­e şi nădejde, ca pe un musa­ir bogat, ca pe un „unchiu din America“ a­ştepi­t cu nerăbdare de ru­dele sărace. El vine încărcat cu cufer noui şi multe, în care sperăm să găsim l­g­aia şi norocii. D­­ă căteva zile, musafirul e complect instalat. Şi când şi-a des­pachetat bagajele, ce statam că n‘a adus decât aceiaş veche moştenire. Din cu­­te scoate clipele sto ţarilor noastre zadarnice, s­oate zilele noas­tre truc,nice, scoate zdrenele speran­ţelor noastre. Totuş, cu emoţie, co­rob­im prin cufere şi căută , mereu. Pe de vom găsi înt’un rolţ o fărâmă de bucu­rie , poate vom ca la fund de vreo iluzie Mută Poate!.. Ce musafir înşelător!.. A v nit cu cufere noui .n ă cu conţinutul ve­chili şi uzat!.. i­­fr, Snjtr'un singur minut Ua ziar parizian a intre­­p­ins o amuzantă anchetă cu prilejul serbătorilor. El a pus mai multor senitori şi artişti Următoarea Întrebare: „Ce aţi prefera să faceţi, dacă aţi avea la dispoz­ţie numai un singur minut liber ?“ Iată câ­­eva răspunsuri mai între­bânte : Andre Gide : „M-aş uita pe fereastră, să văd lumea care e a­ât de liberă. Şi aş regreta că eu am numai un minut". Testam Bernard: „Dacă aş avea liber chiar numai un minut, sânt sigur că şi in acel minut m’ar navă i creditor . Ce aş face ? Evident, i-aş a­­mâna din nou"... Pierre Benoit: „Aș dori să ascult un cântec dulce, ferm ?că tot Josephus© Baker: „N'aş face n mic, tiindjâ m'a­ș gândi că apoi an de tu­­t mi liber", Maurice Chevalier: „In­­r'un singu­rnut? Ce aş putea face? Doar câteva să­rutări“. Contra femeilor vorbăreţe Un scriitor francez era ener­vat de pălăvrăgeala femeilor la recepţii şi ban­chete. Pentru a le face să nu mai vorbească, scriitorul a născocit o metodă un nu inutil nou?. In goana vremii, în socote­lile Eternităţii, anii sunt de scurtă durată, socotiţi ca n­ote simple clipe fugare. Pentru noi însă, muritorii de rând, pentru istorici chiar, ei sunt hocoi­ţi de lungă durată, căci un an cre­tează doar pe cru­gul vremii, un respectabil nu­măr de z le, 365 ! După ce i-am oblonit pe veci pe anul ce s’a dus—cu ultima filă a calendarului,— stăm în faţa noului an 1935, ca'n faţa unui oaspete ce vine din mari depărtări. Nu ştim ce ne aduce, de aceia, stăm cam rezervaţi. II primim cu nădej­­­de bine, deşi il bă­­nuim a fi capricios, 11 primim — uni cu paha­re e pline — deşi poate, iq Citastivul său, are penis­u mulţi lin cei ceri întâmpină gata* gidşi — hotărâri, sentinţe de nuanţă tristă, poate chi­r du­reroase de tot... Şi totuşi ... Aşa e viaţa. Căci, dacă am ş ti ce ne rezervă viitorul, ce ne vor aduce anii, unul după altul, pentru foarte mult î­­nşi, viaţa ar fi grea de tot... Ce-am dori să ne aducă a­­cest an pentru ţară ? In­t­imul rând, o pace du­rabilă, Înmormântarea Sco­­dlei, cu panegirice pentru is­torici. Cât mai puţine alegeri polit­ce, cu vot universal, căci s'a dovedit, că politici cont­rupe pe foarte mulţi electori ambiţioşi şi naivi. Câte nud puţine fraude în averea sta­tului. Mai multă omenie, dreptate şi cinste. Mai puţine fracţiuni politice, cu spezi şi scărm­ă­­neli cât mai urbane, în par­lament­­. O reală ellenire a v­eţii şi un dor sănătos de gospodărie cinstită la cârmacii statu­i , care nu poate merge altfe, decât cum e condus şi hărţuit de cei cu grea şi mare răspundere, la loc de ură, dragoste şi unire între cei cu rosturi bine devi­te îi politica ţări. Un im bi­el?­ugat a a agricol. Şi, câ­t n'am mai cere noi dela acest an — mai ales pen­tru laşul nostru ? ! Dar, socot, că-i mai prudent să fim mai modeşti in pretenţ uni, pentru ca, nu cumva deziluziile să să fie prea disproporţionate aţă cu speranţele ce le nutrim. Deci, noule an, fii şi tu bine venit! Deschideţi cari­a, ca să pri­vim pe prima ei boaie, plini de curaj! Pr. N. Hodoroaba Continuare in pagina ti-a

Next