Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)
1935-06-11 / nr. 8445
ANUL XXXI No. 84451 LEU abonamente . . pe un an . . .6 luni . • • t u • Instituții publice Lei 350 . 180 • 90 _ 1000 ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 Redacta 391 Administraţia Serviciul de noapte 367 I Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 I Serviciul de noapt Ziar popular cotidian maturi gariitmare şi interes public S’a iscat un răboj vajnic citre farmaciştii şi droghiştii ficştri. Farmaciştii se plâng de concurenţă şi cer ca droghişti să nu mai aibă dreptul a vinde specialităţi medicale. La rândul lor, droghiştii acuză pe farmacişti că fac o speculă extraordinară. In consecinţă, cer să se lase liber comerţul de farmacie. In plus, droghetii promit că vor procura ei medicamente gratuit, dacă farmaciştii vor pune in practică greva pe care au aanunţat-o. Pentru public, chestiunea îi amuzantă... Dar este un fond serios : problema interesului particular, în raport cu nevoile obşteşti Mai anii trecuţi, unii medici se pângeau că sânt prea multe dispensării şi clinici publice, unde suferinzii sânt trataţi gratuit, ceia ce strică interesele medicilor particulari. In consecinţă, se cerea restrângerea şi chiar suprimarea gratuităţilor,pentru ca pacienţii să fie siliţi astfel a plăti medicilor particulari. Asemenea astăzi, farmaciştii particulari pretind împuţinarea sau chiar suprimarea farmaciilor oicale care dau medicamente gratuit. Şi interzicerea ca drogheriile să vină specialităţi medicale,aceste specialităţi urmând să fie monopolizate de farmacii, la preţuri de vânzare cât mai mari. Şi în cazul mai vechi şiin cel mai nou, medicii şi farmaciştii cred că pot să combată criza în interes personal, aruncând greutăţile asupra masei mari a publicului Publicul acesta sărac şi care, in definitiv, plăteşte nesfârşit de multe şi vârâte impozte, are şi el drept la asistenţa medicală şi la uşurări cât mai multe in căutarea sănătăţii. E la mijloc o chestiune de dreptate şi o problemă de sănătate publică. Dacă societatea a evoluat in aşa fel încât unele categorii de profesionişti (in speţă, medicii şi farmacişti ) intră în criză, nu-i motiv a ţine mersul vremii in loc, sau a ne înapoia la situaţiuni perimate. După teoria farmaciştilor, ar fi însemnat să renunţăm la tren, pentru a nu pune in criză poştagoanele. Sau ar trebui să renunţăm in viitor la aeroplan, ca să nu sufere calea ferată. Sânt lucruri care ni se pot fi gidu'. De acest adevăr treiase să ia notă acei care mai pretind astăzi monopoluri un interes personal şi în dauna interesului obştesc, LR. Fx - regele George și întoarcerea sa în Grecia Corespondența din Londra a ziarului Parisian „Excelsior“ a vizitat pe ex-regele George al Greciei, căruia i a solicitat o convorbire. —„Obiceiul meu—a spus fostul suveran—este să nu dau interview-uri. De când am plecat din Grecia, am stat departe de orce acţiuni politice şi nu mi-am exprimat părerile decât asupra unor manifestări literare şi artistice“. Totuşi ziarista a insistat şi a cerut un răspuns asupra mişcării monarhiste din Grecia. Ex-regele George a declarat : —„Nu vă pot spune decât atât; aştept desfăşurarea evenimentelor. Eu mă voiu supună voinţă poporului nou”. Inima mareşalului înma mareşalului Pilsudski, după dorinţa lui, a fost depusă într o urnă şi zidită in biserica istorică Ostrabrana din Vilna. In stânga, ofiţerii superiori transportând urna pe străzile Vilnei acoperite de flori. In dreapta, văduva mareşal lui Pilsudski, în momentul impresionant când aduce urnă cu inima soţului ei în biserica Cstrabrana. In aceiaşi biserică, după rugămintea ilustrului defunct, se va aşeza şi sicriul cu rămăşiţele mamei lui Polsudski, spre a sta alături de Inima gloriosului ei fiu. din toată lumea Congresul liniştei — Un congres original a avut loc la Chcago. S'au adunat acolo reprezintanţi ai celor mai mari oraşe din State Unite şi au protestat impotriva zgomotului de pa străzi. Medici renumiţi au arătat că din pricina larmei asurzitoare din marile oraşe americani, a sporit în clip cu totul îngrijorător numărul bolnavilor de nervi. Se manifestă în metropolele Stateo-Unite un fel de „boală a zgomotului", cu consecinţe destul de grave. Din cauza acestei boli mulţi oameni devin inutilizabi. La congres reprezentanţii oraşelor New York, Chicago, Washington, Filadelfia, Detroit, San Francisco, Los Angeles, etc. au votat o moţiune, prin care se cer măsuri contra zgomotului. Se propune practic înlocuirea claxoanelor la automobile prin semnalizări luminoase şi interzicerea oricărui zgomot după ora 10 seara. Americani, sătuli de atâta frământare orăşenească, doresc şi ei puţină linişte, măcar în timpul nopţii, măsură de temperamentul nevestei. O soţie veselă şi comunicativă uşurează parcă sarcina căsniciei. -„ Dealtfel e destul de elocvent următorul anunţ : pirul într’un jurnal londonez: «Domn cu situaţie bună doreşte căsătorie cu o femeie tânără şi veselă. In prima căsnicie a fost nefericit din pricina nevestei triste şi posomorâte. Numai o soţie veselă l-ar putea face fericit". Bineînţeles însă, nevestele in cauză nu trebuie să fie prea... vesele...* Medicul şi moartea pacientului. — Un proces interesant s,a judecat la Bruxelles. Un medic anunţase apropiatul deces al unui bolnav. Pacientul însă a rezistat şi s'a însănătoşit deplin. Familia lui s'a adresat justiţiei, cerând despăgubiri, din partea medicului. Tribunalul a admis cererea de daune, stabilind astfel că un medic nu trebuie să anunțe moartea pacientului decât atunci când e sigur de desnodământul fatal. Altfel provoacă panică inită și familia are drept deci la despăgubiri. * • Se caută neveste Vesele» — In câteva ziare engleze au apărut anunțuri matrimoniale, prin care se caută neveste vesele. Un ziar din Londra comentează faptul și arată că fericirea căminului conugal depinde în mare Ce frumos sună şi ce strădanie, dacă nu chiar, ce apogeu, ce culmi îţi evocă aceste trei cuvinte: Societar de onoare, mai ales, dacă înţelegeţi că nu este vorba despre societari cu redevenţe la petrol, despre societarii de la asigurările contra grindinei, sau despre societarii in nume colectiv sau anonim, a nu ştiu căror Bănci, gheliruri şi altor invârtejuri, oneroase şi iară pic de onoare. Este vorba despre unii protagonişti ai Artei Dramatice, cari dotaţi fiind cu acel foc sacru, ce numai el înalţă pe cei chemaţi spre culmi nebănuite, rar de tot,fiindcă scânteia geniului e rară,sunt răsplătiţi pentru aria lor desăvârşită, ajunsă perfectă, la maturitate, cu titlul suprem de Societari de Onare. Aceste rânduri mi-au fost sugerate de un afiş No. 12, lipit pe zidurile patriarhalului Botoşani, şi in care se putea citi următorul anunţ: Sala Eminescu Turneul Teatrului Naţional Iaşi Aventura de la No. 7 bis Margreta Baciu. .Societară de Onoare Const. Ramadan . Societar de Onoare Miluţă Gheorghiu . Societar de Onoare Ii rog pe excelenţii comerdiani şi desăvârşiţii actori, Costică Ramadan şi Miluţă Gheorghiu să nu vadă în rândurile de faţă, nici cel mai mic semn de răutate sau gînd ascuns de ponegrire. Din contra... De ambii şi în special de Miluţă Gheorghiu, mă apropie o veche prietene şi legături indestructibile de afecţiune frăţească. Contez pe inteligenţa lor, ca să fii sigur, că cei înşişi vor tempera, pe viitor, zelul mpresarului, care nu poate decât să le strice, agăţândule titulaturi ce nu le posedă, căci desigur atât Ramadăn, cât şi Miluţă Gheorghiu, sunt nişte adorabili comici, şi cel dintâi, deslânţuie veşnic, humor şi fantezie, iar cel de al doilea, voios:eşi multă, mută simpatie in rândurile spectatorilor, cari gustă cu nesaţ, ori de câte ori apar pe scenă... dar de aici şi până la Societari de Onoare, mai este un drum incomensurabil de lung şi anevoios de străbătut. In primul rând, este cert că ei n’au fost nici când promovaţi societari de onoare. Şi nici nu se putea. N'au ajuns nici la vârsta şi nici la creaţiile desăvârşite, divine, pentru a putea fi încununaţi cu aces titlu. Apoi li rog, cu toată sinceritatea, să privească puţin înapoi, şi ca într'ua Caleidosgeie se poate contamina sau □u de cancer, e considerată rezolvită. In felul acesta, prin examinarea sângelui, in 95 la sută din cazuri s'a stabilit, dacă cineva este sau nu este bolnav de cancer. Cercetările acestea s'au făcut în Germania şi de aceia teoria sângelui in ce priveşte cancerul, se numeşte »diagnoza germană". Specialiştii consideră ca foarte importante aceste rezultate.După noua diagnoză, problema se pune astfel:* Cancerul este în funcţie de sânge. Sângele sănătos, cu proprietăţi depline, învinge cancerul. In consecinţă, medicina trebuie să găsească acum sistemul de a reda singelui infectat puterea să discop, să se uite la marea firescă a genialilor actori, ce au ilustrat sfânta scândură a Teatrului Românesc, şi abia atunci să-şi poată da seama ce înseamnă şi cine au fost sau sunt Societari de Onoare, aiurea şi la noi. Şi fiindcă acest titlu este, după cum spuneam la început, încoronarea desăvârşitelor şi multiplelor creaţii, realizate cu râvnă, cu muncă nespus de grea, cu studii serioase, de către un actor cult, □ adevărata accepţiune a cuvântului, şi care posedă, mai presus de toate, focul sacru al Artei Dramatice, se poate compara această titulatură supremă, cu acel Magna cum laude, a unui doctor în nozofie, cu Doctor honoris causa, a unui mult încercat savant, sau cu promovarea ca Academician, a unui literat desăvârşit sau a unui recunnoscut om de ştiinţă. Pentru aceste considerente, li rog pe Costică Ramadanruga elementele bolii, m felul acesta Sângele va putea lupta şi învinge singur. Operaţiile şi tratamentul cu radium de până acum nu vindecă boala decât temporar Sângele rămâne neputincios şi după câtva timp boala revine. Acest fapt nu face decât să confirme noua teorie asupra cancerului. Medicina — scrie buletinul american — are toate motivele să creadă, că se află acum pe drumul adevărat. Se poate spera că în curând se va găsi procedeul necesar pentru fortificarea sângelui și astfel leibila boală va fi învisă. Ar fi intr'adevăr una in marile binefaceri pentru omenire, şi Miluţă Gheorghiu, să-şi amintească, că, în Teatrul Italian, Ermette Novelli, marele Novelli, na putut ajunge Societar de onoare, pentrucă peste toate marile lui creaţii, a fost considerat totuş un mare cabotin. Nerămâ□and la creaţiile de felul lui Conrado din Moartea Civilă Hamlet sau Britanicus, şi hazardându-se să joace şi comedie bufă, ca Mia Molia non ha chic, n’a putut lua pe frunte cununa desăvârşitului, a eternului, în deosebire de Salvinii, Rossi şi Zacconnii. Francezii au avut o falangă de adevăraţi Semi zei, în Arta dramatică. E destul să amintim pe Cocquelin, anr şi cadet, pe Lucien Guitry Louis Leloir Gemier, Alexandre, R'Obine, Céte Sorel, şi totuşi, doar Sarah Bernhardt, divina Sarah şi Monnet Souiy. Continuarea în pagina 11-a Note şi impresii Societar de Onoare!.. Cetiţi In 4-q Ultima oră Actualităţi politice Midlnia i-M dim Dilanii După diverginţa făţişă dintre d-nii Dinu Brătianu şi G. Tătărescu in chestia constituţională , după ofensiva împotriva grupului H . s’a produs plecarea in plimbare a d-lui Dinu Brătianu tocmai In timpul serbărilor Restauraţiei. Participarea şefilor de partide la aceste serbări, a format un important capitol de discuţiuni politice. Numai câtă cerneală s’a vărsat în jurul atitudine! d-lui Manius . Şi iată că însuşi şeful partidului liberal se eschivează dela serbări, atunci când partidul se afla la cârma statului. Semnificaţia faptului n’are nevoe de sublinieri. Şi nici nu-i nevoe de multe comentarii asupra raporturilor dintre şeful partidului şi şeful guvernului. Insă pere sgur că lămurirea definitivă a acestor raporturi nu se va putea face decât atunci când partidul va trece in opoziţie. Şi poate deaceea d. Tătărescu are şansa să i se tot prelungească guvernarea lot* MARTI 11 IUNIE 1935 SERIA 61-3 Cancerul şi singere Teribila boală va fi în curîmi doborîtă De mai mulţi ani existat America un institut special pentru cercetări asupra cancerului. Institutul adună rezultatele experienţelor clinice şi de laborator din toată lumea şi publică un buletin care rezumă lupta mare a medicinei împotriva teribilei boli. In ultimul buletin se arată că medicina a obţinut un important succes. Cercetările cele mai noui au stabuit că omul sănătos are imunitate naturală contra cancerului S au introdus celule canceroase in trupul unor oameni sănătoşi şi sângele lor a distrus acele celule. In schimb sângele bolnavlor de cancer a pierdut această putere. Astfel problema dacă sân- IDEI ŞI FAPTE Un reviriment sănătos s’a produs in conştiinţa celor de dincoace de Prut. In prezent, toată lumea de aici, din Regatul Ves, e unanimă în a recunoaş că Basarabia e locuită de un popor paşnic şi muncitor, care merită o dragoste sinceră , un tratament civilizaţi Până şi acei care în decursul anilor n'au găsit decât cuvinte de ocară şi de dispreţ pentru basarabeni, se văd deodată siliţi să-şi schimbe părerile şi să recunoască că e timp să se înfăptuiască multdorito unre sufletească. Precum am presimţit, vizita M. S. Regelui în Basarabia a luat proporţiile unui eveniment istoric, s'au risipit într'o clipită toate legendele false, şi o dragoste curată, s'a putut înfiripa intre un Rege tânăr, bun şi înţelegător şi un Popor blând, domnie de linişte, ahtiat după dreptate. Locuitorii Basarabiei nedreptăţite l'au asigurat pe suveran de loialitatea și devotamentul lor ; ei s'au învrednîcit să capate deplina înerpCu luna Maiu s'a încheiat anotimpul primăverei in acest an; și de acum începe vara. Din cauza vânturilor frequente din Nord, primăvara a început târziu in Martie abea la 21, când temperatura mii-Lupta mare a medicinei dere a Cârmuitorului ţării. Adânc mişcat, M. S. Regele îl a luat pe basarabean sub înalta Sa protecţiune, a făcut loc în sufletul Său generos unui sentiment trainic de iubire pentru locuitorii mult pro,sitei provincii. Dregătorii cunosc prea bine nevoile provinciei. Ei au ştiut şi ştiu că Basarabia duce lajă de şcoli, şosele şi spiţal ; că basarabenii se sufocă din lipsă de credite; că plugarii nu sunt ajutaţi să-şi cultive ogoarele; că se impun primeniri în administraţia provinciei. Reprezentantul Basarabiei in guvern, d. ministru Inculeţ a avut curajul să enumere cu toată sinceritatea cuvenită, multiplele lipsuri“ nemi miratele necazuri ale provincei. Să nu se dee uitării promisiunile solemne, ci să sa procedeze un aşa chip, ca şi doleanţele modeste ale basarabenilor să fie satisfăcute, în limita posblităţii O. I. L. BASARABEANA Situaţia Basarabiei După vizita regală Starea timpului şi cea agricolă Perspectivele agricole ale anului 1935 bcie zilnică a atins 82 grade, iniţiala vegetaţiunei fiind mijlocia zilnică 6 grade; îngheţ şi brumă au continuat şi la decada treia din Martie ; din cauza frigului şi vegetaţiunea a început târziu, de asemeni şi paseri de călătoare au întârziat sosirea lor. Luna Aprilie a avut un mers favorabil, cu temperatura mai rădicată ca normal în toate decadele, cu ploas mai abundentă şi cu mai mult soare ca normal. Curenţii calzi dela Sui au predominat şi vegetaţiunea a luat o desvoltare grăbită fiind cu 8—10 zile în avansare faţă cu datele normale. In aceste condiţiuni bune, grânele s'au desvoltat frumos, iar sămănăturile de primăvară au început de timpuriu; astfel porumbul a putut fi sămânat dela 10 Aprile cu 12—15 zile mai timpuriu ca normal; oarzele, ovezele şi în genere toate semănăturile de primăvara aveau o desvoltare repede, Luna Maiu, care prin căldura crescândă, prin puterea razelor solare şi umeditatea abundentă trebue să dea toată vigoarea posibilă vegetaţiunei,, anul acesta a avut un mers cu totul anormal. Vânturi reci şi tari din Nord in decada întâia şi mai ales multe nopţi senine au provocat o radiaţiune puternică a pământului, aerul a devenit tot mai sec lipsind şi ploae in această decadă, astfel că brumele de noapte şi chiar îngheţuri au început să fie freg lente. In aceste condiţiuni vegetaţiunea a început să stagneze mult de tot şi să rămână în întârziere cu 8—10 zile faţă de normal, pe când la finele lui Aprilie era în avansare cu 8—10 zile, deci o diferenţă de peste 20 zile în raport cu frumoasa avansare din Maiu 1934. Mijlocia decadei Iniăia a lui Maiu 1935 de 9,3 grade a fost cu 5 grade mai rece ca normala sa au fost şi 4 zile cu brumă groasă , chiar îngheţ de noapte până la minus 2,8 grade sub zero, mai ales pe locuri joase şi pe văi, ceea ce a provocat pagube prin îngheţ la legume şi zarzivaturi. Continuare in pagina ii-a