Opinia, iunie 1935 (Anul 31, nr. 8439-8462)

1935-06-11 / nr. 8445

ANUL XXXI No. 84451 LEU a­bonamente . . pe un an . . .6 luni . • • t u • Instituții publice Lei 350 . 180 • 90 _ 1000 ATELIERELE TIPOGRAFICE IAȘI. — STR. LAPUSNEANU 37 Redacta 391 Administraţia Serviciul de noapte 367 I Redacţia 391 Telefoane Administraţia 394 I Serviciul de noapt Ziar popular cotidian maturi gariitmare şi interes public S’a iscat un răboj vajnic citre farmaciştii şi droghiştii ficştri. Farmaciştii se plâng de con­curenţă şi cer ca droghiş­ti să nu mai aibă dreptul a vinde specialităţi medicale. La rândul lor, droghiştii a­­cuză pe farmacişti că fac o speculă extraordinară. In con­secinţă, cer să se lase liber comerţul de farmacie. In plus, drogh­etii promit că vor pro­cura ei medicamente gratuit, dacă farmaciştii vor pune in practică greva pe care au a­­anunţat-o. Pentru public, chestiunea îi amuzantă... Dar este un fond serios : problema interesului particu­lar, în raport cu nevoile obş­teşti Mai anii trecuţi, unii me­dici se p­ângeau că sânt prea multe dispensării şi clinici publice, unde suferinzii sânt trataţi gratuit,­­ ceia ce strică interesele medicilor particu­lari. In consecinţă, se cerea restrângerea şi chiar supri­marea gratuităţilor,­pentru ca pacienţii să fie siliţi astfel a plăti medicilor particulari. Asemenea astăzi, farma­ciştii particulari pretind împu­ţinarea sau chiar suprimarea farmaciilor o­ic­ale care dau medicamente gratuit. Şi inter­zicerea ca drogheriile să v­i­nă specialităţi medicale,­­aceste specialităţi urmând să fie mo­nopolizate de farmacii, la preţuri de vânzare cât mai mari. Şi în cazul mai vechi şi­in cel mai nou, medicii şi far­maciştii cred că pot să com­bată criza în interes perso­nal, aruncând greutăţile a­­supra masei mari a publicului Publicul acesta sărac şi care, in definitiv, plăteşte nesfârşit de multe şi vâr­âte impoz­te, are şi el drept la asistenţa medicală şi la uşurări cât mai multe in căutarea sănătăţii. E la mijloc o chestiune de dreptate şi o problemă de să­nătate publică. Dacă societatea a evoluat in aşa fel încât unele cate­gorii de profesionişti (in speţă, medicii şi farmacişti ) intră în criză, nu-i motiv a ţine mer­sul vremii in loc, sau a ne înapoia la situaţiuni perimate. După teoria farmaciştilor, ar fi însemnat să renunţăm la tren, pentru a nu pune in criză poştagoanele. S­au ar trebui să renunţăm in viitor la aeroplan, ca să nu sufere calea ferată. Sânt lucruri care ni se pot fi gidu'. De acest adevăr tre­ia­se să ia notă acei care mai pretind astăzi monopoluri un interes personal şi în dauna interesului obştesc, LR. F­x - regele George și întoarcerea sa în Grecia Corespondența din Londra a ziarului Parisian „Excelsior“ a vizitat pe ex-regele George al Greciei, căruia i a solici­tat o convorbire. —„Obiceiul meu—a spus fostul suveran—este să nu dau interview-uri. De când am plecat din Grecia, am stat departe de orce acţiuni politice şi nu mi-am exprimat părerile decât asupra unor manifestări literare şi artis­tice“. Totuşi ziarista a insistat şi a cerut un răspuns asupra mişcării monarhiste din Gre­cia. Ex-regele George a de­clarat : —„Nu vă pot spune decât atât; aştept desfăşurarea evenimentelor. Eu mă voiu supună voinţă poporului nou”. Inima mareşalului înma mareşalului Pilsudski, după dorinţa lui, a fost depusă în­tr o urnă şi zidită in biserica istorică Ostrabrana din Vil­na. In­ stâ­nga, ofiţerii superiori transportând urna pe străzile Vilnei acoperite de flori. In dreapta, văduva mareşal lui Pilsudski, în momentul impresionant când a­duce urnă cu inima soţului ei în biserica Cstrabrana. In aceiaşi biserică, după rugămintea ilustrului defunct, se va aşeza şi sicriul cu rămăşiţele mamei lui Polsudski, spre a sta alături de Inima gloriosului ei fiu. din toată lumea Congresul liniştei — Un congres original a avut loc la Chcago. S'au adunat acolo reprezintanţi ai celor mai mari oraşe din State­­­ Unite şi au protestat impo­triva zgomotului de pa străzi. Medici renumiţi au arătat că din pricina larmei asurzitoare din marile oraşe americani, a sporit în cli­p cu totul îngri­­jorător numărul bolnavilor de nervi. Se manifestă în metro­­polele State­o­-Unite un fel de „boală a zgomotului", cu consecinţe destul de grave. Din cauza acestei boli mulţi oameni devin inutilizab­­i. La congres reprezentanţii o­­raşelor New York, Chicago, Washington, Filadelfia, De­troit, San­ Francisco, Los­ An­­geles, etc. au votat o moţiu­ne, prin care se cer măsuri contra zgomotului. Se pro­­pune practic înlocuirea cla­xoanelor la automobile prin semnalizări luminoase şi in­terzicerea oricărui zgomot du­pă ora 10 seara. American­i, sătuli de atâta frământare orăşenească, do­resc şi ei puţină linişte, mă­car în timpul nopţii, măsură de temperamentul ne­vestei. O soţie veselă şi co­municativă uşurează parcă sarcina căsniciei. -„ Dealtfel e destul de eloc­vent următorul anunţ : pirul într’un jurnal londonez: «Domn cu situaţie bună do­­reşte căsătorie cu o femeie tânără şi veselă. In prima căsnicie a fost nefericit din pricina nevestei triste şi po­somorâte. Numai o soţie ve­selă l-ar putea face fericit". Bine­înţeles însă, nevestele in cauză nu trebuie să fie prea... vesele­­...* Medicul şi moar­tea pacientului. — Un proces interesant s,a judecat la Bruxelles. Un medic anun­ţase apropiatul deces al unui bolnav. Pacientul însă a re­zistat şi s'a însănătoşit deplin. Familia lui s'a adresat justi­­ţiei, cerând despăgubiri, din partea medicului. Tribunalul a admis cererea de daune, stabilind astfel că un medic nu trebuie să a­­nunțe moartea pacientului decât atunci când e sigur de desnodământul fatal. Altfel provoacă panică ini­t­­ă și fa­milia are drept deci la des­păgubiri. * • Se caută neveste Vesele» — In câteva ziare engleze au apărut anunțuri matrimoniale, prin care se caută neveste vesele. Un ziar din Londra comentează faptul și arată că fericirea căminu­lui con­ugal depinde în mare Ce frumos sună şi ce stră­danie, dacă nu chiar, ce apo­­geu, ce culmi îţi evocă aceste trei cuvinte: Societar de o­­noare, mai ales, dacă înţele­geţi că nu este vorba despre societari cu redevenţe la pe­trol, despre societarii de la a­­sigurările contra grindinei, sau despre societarii in nume co­lectiv sau anonim, a nu ştiu căror Bănci, gheliruri şi altor invârtejuri, oneroase şi iară pic de onoare. Este vorba despre unii pro­tagonişti ai Artei Dramatice, cari dotaţi fiind cu acel foc sacru, ce numai el înalţă pe cei chemaţi spre culmi nebă­nuite, rar de tot,­fiind­că scânteia geniului e rară,­sunt răsplătiţi pentru aria lor de­săvârşită, ajunsă perfectă, la maturitate, cu titlul suprem de Societari de O­nare. Aceste rânduri mi-au fost sugerate de un afiş No. 12, lipit pe zidurile patriarhalului Botoşani, şi in care se putea citi următorul anunţ: Sala Eminescu Turneul Teatrului Naţional Iaşi Aventura de la No. 7 bis Marg­reta Baciu­. .Societară de Onoare Const. Ramadan . Societar de Onoare Miluţă Gheorghiu . Societar de Onoare Ii rog pe excelenţii comer­diani şi desăvârşiţii actori, Costică Ramadan şi Miluţă Gheorghiu să nu vadă în rândurile de faţă, nici cel mai mic semn de răutate sau gînd ascuns de ponegrire. Din contra... De ambii şi în special de Miluţă Gheorghiu, mă apropie o veche prieten­e şi legături indestructibile de afecţiune frăţească. Contez pe inteligenţa lor, ca să f­ii sigur, că cei înşişi vor tempera, pe viitor, zelul mpresarului, care nu poate de­cât să le strice, agăţându­­le titulaturi ce nu le posedă, căci desigur atât Ram­adăn, cât şi Miluţă Gheorghiu, sunt nişte adorabili comici, şi cel dintâi, deslânţuie veşnic, humor şi fantezie, iar cel de al doilea, voios:eşi multă, mută simpatie in rândurile specta­torilor, car­i gustă cu nesaţ, ori de câte ori apar pe scenă... dar de aici şi până la Socie­tari de Onoare, mai este un drum incomensurabil de lung şi anevoios de străbătut. In primul rând, este cert că ei n’au fost nici când pro­movaţi societari de onoare. Şi nici nu se putea. N'au a­juns nici la vârsta şi nici la creaţiile desăvârşite, divine, pentru a putea fi încununaţi cu aces titlu. Apoi li rog, cu toată since­ritatea, să privească puţin înapoi, şi ca într'ua Caleidos­geie se poate contamina sau □u de cancer, e considerată rezolvită. In felul acesta, prin examinarea sângelui, in 95 la sută din cazuri s'a stabi­lit, dacă cineva este sau nu este bolnav de cancer. Cercetările acestea s'au fă­cut în Germania şi de aceia teoria sângelui in ce priveşte cancerul, se numeşte »diag­noza germană". Specialiştii consideră ca foarte importante aceste rezultate.După noua dia­gnoză, problema se pune astfel:* Cancerul este în funcţie de sânge. Sângele sănătos, cu proprietăţi depline, în­vinge cancerul. In consecinţă, medicina trebuie să găsească acum sistemul de a reda sin­­gelui infectat puterea să dis­cop, să se uite la marea firescă a genialilor actori, ce au ilustrat sfânta scândură a Teatrului Românesc,­ şi abia atunci să-şi poată da seama ce înseamnă şi cine au fost sau sunt Societari de O­­noare, aiurea şi la noi. Şi fiind­­că acest titlu este, după cum spuneam la înce­put, încoronarea desăvârşite­lor şi multiplelor creaţii, rea­lizate cu râvnă, cu muncă nespus de grea, cu studii se­­rioase, de către un actor cult, □ adevărata accepţiune a cu­vântului, şi care posedă, mai presus de toate, focul sacru al Artei Dramatice, se poate compara această titulatură su­premă, cu acel Magna cu­m laude, a unui doctor în n­­o­­zofie, cu Doctor honoris causa, a unui mult încercat savant, sau cu promovarea ca Academician, a unui literat desăvârşit sau a unui recun­noscut om de ştiinţă. Pentru aceste considerente, li rog pe Costică Ramadan­­ruga elementele bolii, m fe­­lul acesta Sângele va putea lupta şi învinge singur. Operaţiile şi tratamentul cu radium de până acum nu vindecă boala decât temporar Sângele rămâne neputincios şi după câtva timp boala re­vine. Acest fapt nu face decât să confirme noua teorie asu­pra cancerului. Medicina — scrie buletinul american — are toate moti­vele să creadă, că se află a­­cum pe drumul adevărat. Se poate spera că în curând se va găsi procedeul necesar pentru fortificarea sângelui și astfel le­ibila boală va fi în­­v­isă. Ar fi intr'adevăr una in marile binefaceri pentru omenire, şi Miluţă Gheorghiu, să-şi amintească, că, în Teatrul Ita­lian, Er­mette Novelli, mare­le Novelli, na putut ajunge Societar de onoare, pentru­­că peste toate marile lui cre­aţii, a fost considerat totuş un mare cabotin. Nerămâ­­□and la creaţiile de felul lui Conrado din Moartea Civilă Hamlet sau Britanicus, şi hazardându-se să joace şi co­medie bufă, ca Mia Molia non ha chic, n’a putut lua pe frunte cununa desăvârşi­tului, a eternului, în deose­bire de Salvinii, Rossi şi Zacconnii. Francezii au avut o falan­gă de adevăraţi Semi­ zei, în Arta dramatică. E destul să amintim pe Coc­quelin, an­­r şi cadet, pe Lu­cien Guitry Louis Leloir Gemier, Alexandre, R'Obi­­ne, Cé­te Sorel, şi totuşi, doar Sarah Bernhardt, di­vina Sarah şi Monnet Souiy. Continuarea în pagina 11-a Note şi impresii Societar de Onoare!.. Cetiţi In 4-q Ultima oră Actualităţi politice Midlnia i-M dim Dilanii După diverginţa făţişă dintre d-nii Dinu Brătianu şi G. Tătă­­rescu in chestia constituţională , după ofensiva împotriva grupului H . s’a produs plecarea in plim­bare a d-lui Dinu Brătianu toc­mai In timpul serbărilor Restau­raţiei. Participarea şefilor de partide la aceste serbări, a format un important capitol de discuţiuni politice. Numai câtă cerneală s’a vărsat în jurul atitudine! d-lui Maniu­s­­­­ . Şi iată că însuşi şeful partidu­lui liberal se eschivează dela serbări, atunci când partidul se afla la cârma statului. Semnificaţia faptului n’are ne­­voe de sublinieri. Şi nici nu-i nevoe de multe comentarii asu­pra raporturilor dintre şeful par­tidului şi şeful guvernului. Insă pere s­gur că lămurirea definitivă a acestor raporturi nu se va putea face decât atunci când partidul va trece in o­­poziţie. Şi poate deaceea d. Tătărescu are şansa să i se tot prelun­gească guvernarea lo­t* MARTI 11 IUNIE 1935 SERIA 61-3 Cancerul şi singere Teribila boală va fi în curîmi doborîtă De mai mulţi ani exista­t America un institut special pentru cercetări asupra can­cerului. Institutul adună re­zultatele experienţelor clinice şi de laborator din toată lu­mea şi publică un buletin ca­re rezumă lupta mare a me­­dicinei împotriva teribilei boli. In ultimul buletin se arată că medicina a obţinut un im­portant succes. Cercetările cele mai noui au stabu­it că omul sănătos are imunitate naturală contra cancerului S­ au introdus celule cance­roase in trupul unor oameni sănătoşi şi sângele lor a dis­trus acele celule. In schimb sângele bolna­vlor de cancer a pierdut această putere. Astfel problema dacă sân- IDEI ŞI FAPTE Un reviriment sănătos s’a produs in conştiinţa celor de dincoace de Prut. In prezent, toată lumea de aici, din Re­gatul Ve­s­, e unanimă în a recunoaş că Basarabia e lo­cuită de un popor paşnic şi muncitor, care merită o dra­goste sinceră , un tratament civilizaţi Până şi acei care în decursul anilor n'au găsit de­cât cuvinte de ocară şi de dispreţ pentru basarabeni, se văd deodată siliţi să-şi schimb­e părerile şi să recunoască că e timp să se înfăptuiască m­ult­­dorito un­re sufletească. Precum am presimţit, vizita M. S. Regelui în Basarabia a luat proporţiile unui eveni­ment istoric, s'au risipit în­­tr'o clipită toate legendele false, şi o dragoste curată, s'a putut înfiripa intre un Rege tânăr, bun şi înţelegă­tor şi un Popor blând, dom­nie de linişte, ahtiat după drep­tate. Locuitorii Basarabiei ne­dreptăţite l'au asigurat pe su­veran de loialitatea și devo­tamentul lor ; ei s'au învred­nîcit să capate deplina înerp­Cu luna Maiu s'a încheiat anotimpul primăverei in acest an; și de acum începe vara. Din cauza vânturilor fre­quente din Nord, primăvara a început târziu in Martie abea la 21, când temperatura mii-Lupta mare a medicinei dere a Cârmuitorului ţării. A­­dânc mişcat, M. S. Regele îl a luat pe basarabean sub înalta Sa protecţiune, a făcut loc în sufletul Său generos unui sen­timent trainic de iubire pen­tru locuitorii mult pro,­sitei provincii. Dregătorii cunosc prea bine nevoile provinciei. Ei au ştiut şi ştiu că Basarabia duce l­ajă de şcoli, şosele şi spi­ţa­l ; că basarabenii se sufocă din lipsă de credite; că plu­garii nu sunt ajutaţi să-şi cul­tive ogoarele; că se impun primeniri în administraţia provinciei. Reprezentantul Ba­sarabiei in guvern, d. minis­tru Inculeţ a avut curajul să enumere cu toată sinceritatea cuvenită, multiplele lipsuri“ nemi miratele necazuri ale provincei­. Să nu se dee uitării pro­misiunile solemne, ci să sa procedeze un aşa chip, ca şi doleanţele modeste ale basa­­rabenilor să fie satisfăcute, în limita posb­lităţii O­. I. L. BASARABEANA Situaţia Basarabiei După vizita regală Starea timpului şi cea agricolă Perspectivele agricole ale anului 1935 b­cie zilnică a atins 8­2 grade, iniţiala vegetaţiunei fiind mij­locia zilnică 6 grade­; îngheţ şi brumă au continuat şi la decada treia din Martie ; din cauza frigului şi vegetaţiunea a început târziu, de asemeni şi paseri de călătoare au întâr­ziat sosirea lor. Luna Aprilie a avut un mers favorabil, cu temperatura mai rădicată ca normal în toate decadele, cu ploas mai abundentă şi cu mai mult soare ca normal. Curenţii calzi dela Sui au predominat şi ve­getaţiunea a luat o desvoltare grăbită fiind cu 8—10 zile în avansare faţă cu datele nor­male. In aceste condiţiuni bune, grânele s'au desvoltat frumos, iar sămănăturile de primăvară au început de tim­puriu; astfel porumbul a putut fi sămânat dela 10 April­e cu 12—15 zile mai timpuriu ca normal; oarzele, ovezele şi în genere toate semănăturile de primăvara aveau o desvoltare repede, Luna Maiu, care prin căl­dura crescândă, prin puterea razelor solare şi umeditatea abundentă trebue să dea toată vigoarea posibilă vegetaţiunei,, anul acesta a avut un mers cu totul anormal. Vânturi reci şi tari din Nord in decada întâia şi mai ales multe nopţi senine au provocat o radia­­ţiune puternică a pământului, aerul a devenit tot mai sec lipsind şi ploae in această de­cadă, astfel că brumele de noapte şi chiar îngheţuri au început să fie freg lente. In a­­ceste condiţiuni vegetaţiunea a început să stagneze mult de tot şi să rămână în întârziere cu 8—10 zile faţă de normal, pe când la finele lui Aprilie era în avansare cu 8—10 zile, deci o diferenţă de peste 20 zile în raport cu frumoasa a­­vansare din Maiu 1934. Mijlocia decadei Iniăia a lui Maiu 1935 de 9,3 grade a fost cu 5 grade mai rece ca nor­mala sa au fost şi 4 zile cu brumă groasă , chiar îngheţ de noapte până la minus 2,8 grade sub zero, mai ales pe locuri joase şi pe văi, ceea ce a provocat pagube prin în­gheţ la legume şi zarzivaturi. Continuare in pagina ii-a

Next