Opinia, ianuarie 1938 (Anul 34, nr. 9225-9247)
1938-01-01 / nr. 9225
ANUL XXXIV No. 9225 8 PAGINI 2 LEI SAMBATA 1 IANUARIE 1938 TELEFOANE Redacția : « * Administrația • 2 Serv de noapte red. „ admin. 2 Redacția şi Administrația IASI STR. LAPUSNEANU 37 Directer t S, V« OWIW.fi A ABONAMENTE: 350. . , . , pe un ân 180. . . . . „ 6 luni 90. . . . . „ 3 luni 35. . . . . „ 1 lună 1500. . . Instituții publică"* Ateliarele tipografice „Opinia*1 STR. LAPUSNEANU 37 Uiţi v RO|TATK| populas* cotidian IN PRAGI/PUHUI NOU AN... înfruntând troenele iernii şi biciul crivăţului, urâtorii vor porni astăseară să depene la geamuri luminate pluguşorul tradidiţiei, un ritm de baladă bătrânească. Pe cuprinsul întregei ţări va râde în noaptea asta glasul copoţeilor cetelor de copii, va mugi buhaiul şi vor cânta târâturile caprelor şî ale nunţilor ţărăneşti. Voci curate vor scanda legenda lui moiş Traian din negura istoriei, amesecând-o cu flori de urare şi bineţe pentru anul ce vine. S'a sculat mai an Bădica Traian Şi a’ncălecat Pe-un cal neînvăţat... In noaptea asta trăesc bărânii primăvara nereţii, cu pluguşor şi cântece sub geamul iubitei; şi iot acum sdrugam cu toţii încă un an pe oiul vieţii. Pentru români adevăr începe un ou. Poate că urătura acum mai vioar şi clocotele vor suna mai vesele. Anul 4 :ut a ţinut atâta noastră sub des» —sper .««.'Otului. La pârjolul Spaniol, s*a adăugat măcelul' din China , în cancelarie diplomatice atmosferie și mai încărcată... Sl dea Dumn*zeu cp 1938, copilul care aparmâne la orizont, să n & scască cu ramura de măs4 l,n a păcii în mână. Și urările din noaptea s'ântă să fie în pHn, Hopuri, hopuri, hopurate La mulţi ani cu santa e. Hopuri, hopuri, hopurele La mulţi ani cu floricele. Pentru bitele şi propăşirea întregei ţări’ AUREL LEON Élli*n Ifisrau©« * Oboiceiuri de Asasa! Nou in Germania, in ajun de an nou, tineretul cumpără din bazare nişte bile mici de plumb în care se afid bieţele cu piziceri. In noaptea revelionului bilele sânt puse ce plită, plumbi se topeşte şi apar bileţelele (cum sănt la noi şorţurile de plăcintă). Şi astfel tinerii află... ceiace ie rezervă viitorul, io China, Anam şi alte reviuni Asiatice, ponorul e tobru şi muncitor. nsd de anul nou îşi rezervă odihni şi petreceri, in prima zi a anului, chinejii fac vizite la rude şi prieteni, iar in zilele următoare (cam vre-o săptimanâ) o duc mereu in distracţii şi jocuri de tot felul. InM In anul acela, primi In vajlii războiului, bieţii chineji vor trebui să renunţe la petreceri. Cât ac nr® sărac a fi Pairîsuâ de Crăciun Cu prilejul Crăciunului din anul acesta, negustorii din Paris s'au plâns că vânzarea a scăzut considerabil faţă de anii precedenţi. Dovadă de întinderea crizei economce. O statistică aproximativă arată că s-au vândut următoarele cantităţi de articole alimentare: 150.000 găini ; 30.000 curcani; 5000 gâşte ; 40.000 litr. mezeluri; 30.000 kg. de pateu. Cantităţi impresionante, totuşi destul de mici pentru un oraş cu peste 4 milioane locuitori şi care, pe deasupra, are faima de oraş bogat, un un A specie polare Cu toate că nu mai există speranţe că aviatorul sovietic Levanovski, care a dispărut în gheţurile polare, ar mai trăi, totuşi pregătirile pentru sboruri în regiunea polară in căutarea lui, nu contenesc. Baza tuturor pregătirilor acestora este insula Rudolf, unde se găsește și avionul pilotului polar Ciuchnoviki. Temperatura la insula Rudolf este acum de 30 — 40 de grade de ger. Lucrul in mijlocul viforului polar cere foarte multă energie, răbdare şi sănătate robustă, fiindcă e îngreuiat şi de noaptea polară. Lucrările de pregătire a sborurilor, cari urmează să întreprindă pe deasupra gheţurilor polare, se fac la lumina reflectoarelor. Primele încercări de sboruri le va face Ciuchnov k. Ja inds»*». «?*» v»-#ăeSeâ-4tta*-şlumina va fi ceva mai intensă* Cu prilejul încercărilor de sbor a lumina slabă a lun», joacă un rol foarte însemna rado. Deaceia radio-leegratiştii îşi cercetează şi verific aparatele staţiunilor lor. Toate aparatele de stor sunt acum acoperite cu un strat puternic de trei centimetri de zăpad îngheţată. Înainte de zbor stratul acesta de gheaţă trebue înlăturat şi aceasta cere, sforţări şi oboseală mare, un un Femela cu odaia versi , pare-se aceea care place mai mult bărbaţilor americani. Din 501 bărbaţi consulaţi in această privinţă, 65 la sută au declarat că se sut atraşi de aceste femei, 20 la sută preferă ochii albaştri, 10 la sută ochi căprui şi numai 5 la sută ochii cenuşii. Pe când vopsirea ochilor din cenuşii in verde ? Rîsarf©«® Ihielrfcfti parâseşte Hollywoodiul ? Mrrsa firmă de cinema din Hollywood care avea angajat de 10 ani pe Marlene Dietrich, a rupt contractul. Celebra vedetă a rămas liberă, necontractând până astăzi nici un nou angajament. Se pare că are intenţia să părăsească America, pentru a reveni să turneze In Europa, cm cm un cm un cm Sistem din plata Un restaurator american a avut ideia să-şi taxeze clienţii, nu după felurile de mâncare consumate, ci după trupul cât stau la masă. Astfel că cei care obişnuesc să mănânce încet şi apoi să-şi facă siesta, au de plătit in plus. Acest sistem ne aminteşte procedeul podgorenilor basarabeni, cari în anii cu recoltă bogată vindeau vinul cu ora, plăteai 20 de lei și beai cât puteai timp de un ceas. Câteva preziceri pentru anul 1938 Ce se va întâmpla în anul 1938 ? Cuno cuta vizionară din P rs dm Blanche Oion a Leut câte% preferi, —insă atât d: . t 'de" pludî?m^"?.Tizar le-a in put a face si noi, iară tă tim vizion ri. Depildâ, d-na Orion prevede con paţii in Or entul îndepărtat si o demonstrare milară a Angliei şi a Statelor Unite. In Spania se va prelungi războiul, ia lt urmă vor invnge naţonaliştii. Vor avea loc convorbiri franco-germane şi te va încheia acoduri ecomice Se va produce o mare descoperire ştinţifică. Anul 1938, sub influenţa lui Sturn, va cunoaşte o serie de accdente de tren, de aviaţie şi accidente maritime. Nu va fi război general. Sub influenţa lui Saturn, se vor înmulţi drakee pasionale. Femeile brunete vor avea, în deosebi, succes. Vor spori căsătoriile. In ce priveşte în special Franţa, se vor menţine dificultăile financiare ’ şi se va proceda la o reformă electorală ; ar fi chiar EP ibif. şi a h»4 lor nou, alegeri. Cam acestea sânt prezic rile d-nei Orion. Și spun ţi drept dacă nu le-ar fi putut face orcare dintre dumneavoastră. Darurile Crăciunului şi pustia românului de arhimandritul SCRIBAN profesor universitar Un cunoscut preot neamţ, Gustav Frensssen, care a fost şi un însemnat scriitor, a dat la lumină, înainte de război, o carte de predici, care au avut mai mult răsunet ca altele. Au fost predici rostite la sat , au ieşit în 3 volume, sub numele de „Predici săteşti (Dorpredigten). Darurie sale de scriitor s'au simţit şi in alcătuirea lor. A ştiut să vorbească sătenilor o limbă a lor şi să se mişte pe o urzeală de gânduri la mintea lor. Cu alte cuvinte, a pătruns in ogorul lor de gândire şi vorbire. Astfel, a ieşit la lumină cu nişte cuvântări care numaidecât au aţintit privirile spre ele. Au şi rămas ca pilde de vorbire creştinească pentru popor şi iute au ieşit tipăriri tot mai multe. Cea dintâi din aceste cuvântări este o predică de Crăciun. El arată cum apropierea Crăciunului începe a munci gândurile oamenilor o buna bucată de vrem® înainte de venirea sărbătorii. Când se întâlnesc unul cu altul, ei na vorbesc despre alta. Mintea le est® îndreptată tot spre pregătirile de Crăciun. Acelea pot fi numai pregătiri gospodăreşti, dar se fac din prilejul Crăciunului şi pentru Crăciun. Gândul acesta EU-i mai părăseşte. Aşa este şi gresc să fie. După lunga plămădire a vieţii popoarelor cu gândirea creştinească, nu e de mirare că o sărbătoare şa aceasta stă adânc înfiptă in cugetele oamenilor şi că ea a dat naştere la felurite şi fericite obiceiuri. Ei prăznuesc p aniversar® care s’a Întins peste veacuri şi neamuri şi este singura care stăpâneşte gândurile şi obiceiurile cum nu s'a mai întâmplat în sânul lor cu a te aniversări. De aceia ea este ceva intrat în sângele popoarelor creştineşti şi li s'ar părea o ştirbire a vieţii lor, dacă ar fi puşi să nu mai prăznuiască Crăciunul sau altă mare sărbătoare a lui Hristos. Dacă insă este aşa, gândul la Crăciun şi grija de el urmează să ne stăpânească tot mai viu, pe măsură ce ne apropiem de el. Este vorba de venirea lui Iisus Hnstos in lume, de cel mai însemnat fapt social şi cultural, care a venit peste ea. După cum spune d. Rădulescu-Motru 36 „Facerea sufletească", Iisus este cu una tuturor chpurilor în carne şi mânt, după cum spune Hipolyte Taine Ines „Ongries de la France contemporaine“, creştinismul este faptul covârşitor, peste toate celelalte care s’au ivit in istorie. Atunci, dacă oamenii de rând, nişte săteni, nu vorbesc despre alta in preajma Crăciunului, decât despre apropierea sărbătorii, cu atât mai mut ar trebui să facă aceasta cei ce au învăţat carte şi ştiu mai mult ca sătenii ce a însemnat Hristos pentru omenire. Aniversarea naşterii lui trebuie să fie pentru ei prilejul cel mai ales de a sta de vorbi despre acestea şi, dacă au de vorbit mulţimii, să are inrebările obişnuite despre care vorbesc şi să vorbească lumii despre acestea. Oricare ar fi ramura lor de învăţătură, ar găsi berechet de materie din care să vorbească despre Iisus Hristos. Şi folcloristul şi scriitorul şi medicul şi naturalistul pot (Continuarea în pag. 2-a) u mul ii . Am retrăit intens clipele sfintii, in care pioşi îngenunchind, cu sufletul curat, neam închinat in noaptea de ajunul Crăciunului, în noaptea în care o stea pe cer a răsărit, şi’n ieslea cea săracă sa născut lisus ! Am proslăvit pe fiul Preacuratei, în veci nemuritor! Cernind o vrajă de poveste, ulgi mari ca nişte fluturi, cu aripile aurite de razele stelelor ce strălucesc din înălţimea senini a infinitului, aduc odată cu ei, clipele, orele, zilele, unui an nou ! Firul vremii ce toarce’ncet, să păşim deapururi pe misteriosu-i drum ! O nouă lumină se va naşte in spiritele omenirii, odată cu sosirea noului an 1938, căci aceste suflete vor şti să asculte de glasul iubirii lui Christos „Părintele veacului", a cărui înălţătoare credinţă, le va reda liniştea (potolindu-le zbuciumul inimii, a cărui candelă veghează în faţa unui izvor de viaţă—izbăvitor de râu 1 MIOARA ATANASIU O critică elveţiană îraapolrS’va f^ocietafii FHafiuraSior Provoacă discuţii în lumea diplomatică faptul că Elveţa, care găzdueşte la Geneva Societatea Naţ un - lar »kv-in Â*î. Acestui or internaţional. Preşedinte e confederaţiei elveţiene a declarat de curînd că Societatea Naţiunilor nu mai are astăzi îfăţişarea din 1920 şi că se pune problema dacă stătutul Genevei corespunde cerinţeor de securitate ale Elveţei. „Socetatea Naţiunilor aşa cum se prezintă astăzia precizat conducătorul Elveţiei, nu se mai poate gindi la sancţiuni economice, împotriva nimărui. Sistemul de sancţiuni este de acum înainte irealizaril din punct de vedere practic. Art. 16 al pactului e lovit de paralizie. Soc. Naţiunilor, fără a se dezinteresa de nevoie securităţi colective, va trebui sa-şi caute salvarea în alte direcţii“. Totuşi, Elveţa nu se gândeşte să părăsească forul genevez. ’ Aceste declaraţiuni au produs satisacţie în Italia,ele fiind considerate ca o justificare a politicei dr. Mussolini. MN NOU Roiuri mari de tintari mici, Au căzut din cer aici, Aducând în sborul lor, Al colindelor sobor. Visuri multe, cântec rar, inserarea vine iar, Cu paşi albi, cu gene sure, Ca tăcerea din pădure. Satele cu ochi de rugi Stau învăluite'n glugi, Aşteptându-l ca să vie, Anul nou, din veşnicie. Printre fulgii albi ca varul, îşi despoaie calendarul Foile cu ani bâtrîni, Pentru zilele de mini. Fluturi tineri, ochi de frozif^^T^r^ Vin din cer colindători, ^ Aducându-ne cu ei, bzcu. ..m. eminescu» îngeri mulţi şi mititeiN iasi •î .£ Curiozităţi calendaristice Naţiunile primitive măsurau lungimea timpului după felul în care evolua întregirea lunii. Ceva mai târziu au observat că după o anumită perioadă de timp vreia epoci se repetau regulat, formând cele patru ano impari ale anului. La început anul a fost împărţit în 12 luni, luna în 30 zile şi in total 360 zile, începutul anului era in antichitate sărbătorit de in diferite feluri. Chinezii sărbătoreau începutul anului in luna Ianuarie, iar grecii în prima lună după solstiţiul de vară. La un moment dat s’a constatat că luna îşi schimbă forma în întregme nu în 30 zile, ceu 29,5 zile şi de aceea naţiunile au schimbat socoteala anului. Lunile cu 30 zile erau urmate de altele de 29 de zile. In felul acesta anul calendaristic nu corespundea cu anul solar, fiindcă cel dintâi avea numai 354 zile. In realitate era o deosebire de 11 zile, fapt pentru care au intervenit o serie de reforme. In 433 înainte de Cristos, Akton a introdus în cursul a 19 ani un număr de 235 luni, pentru ca să se ajungi la un acord intre anul solar și anul lunei. Din cei 19 ani, 7 au avut câte 13 luni, din 235 luni; 125 au avut câte 30 zile, iar restul câte 29 zile. Din mijlocia acestor date lunei incis aruzita este de 365, 26 zile, iar durata lunei de 29,53 zile. Sistemul lui Meto a ieșea însă cu o pătrime mai mult decât anul solar, cel adevărat. Da aceea, ceva mai târziu, Kappus a propus o perioadă de 4 cicluri „metonice", adică din totalul, lu care o și urma să fie lăsată la o parte. Durata anului după acast sistem era de 365,25 zile, iar a lunei de 29,531 zile. Deosebirea aceasta se apropie mai mult de realitate. Ciclul Meton a început cu primul an înainte de Cristos. Numărul care să dovedească în ce an al ciclului de 19 ne aflăm, a fost botezat numărul de aur. Ciclul Meton a fost însemnat cu litere de aur in templul Minervei pe un fond de marmoră neagră. In calendarul de anul aceste □umărul de aur arată 19, ceia ce înseamnă că anul 1937 ciclul Meton se termină. Literile duminicale erau însemnate in calendar cu literile cu care începeau duminicile. Mai înainte zilele săptămânii erau însemnat cu literile anabetului. A. B. C. D... iar ziua opta era însemnată din nou cu A. Cursul sinodic al lunei are 29 .306 zile; 19 luni de acestea fac 254.367 zile și in felul acesta a mai mic cu 10,883 zile decât anul calendarului Iulian, care arată 365 25 zile. Dacă anul iulian începe cu Lună nouă, apoi pentru începutul anului iulian viitor au trecut duna Luna nouă 10,883 zile. Deci la Începutul anului viitor Luna e in vârstă de 10,883 zile. In socotelile bisericești cifra aceasta e stabilită cu aproximaţi® la 11 zile iar Luna sinodică are 30 zile. Un ciclu da 19 ani iuliani e egal cu 6939,75 .nie sau cu 235 luni. O altă perioadă semnată în calendar a cercul solar, ciotul soarelui, care durează 28 ani, după care zilele săptămânii cad la aceiaşi dată a la ndi. Anul obișnuit ar® o zi mai mult decât numărul celor 52 săptămâni. Totalul zilelor celor 52 săptămâni e de 364 zile, astfel că începutul anului viitor se amână cu o zi înainte, dacă 1 Ianuarie, anul trecut a căzut intr’o Vineri, 1 Ianuarie anul nou e Sânblă, iar după un b sect saltul acesta se face cu 2 zile. După calendarul iulian anul (Continuarea , pagina 2-a)