Opinia, ianuarie 1938 (Anul 34, nr. 9225-9247)

1938-01-01 / nr. 9225

ANUL XXXIV No. 9225 8 PAGINI 2 LEI SAMBATA 1 IANUARIE 1938 TELEFOANE Redacția : « * Administrația • 2 Serv­ de noapte red.­­ „ admin. 2 Redacția şi Administrația IASI STR. LAPUSNEANU 37 Directer t S, V« OWIW.fi A ABONAMENTE: 350. . , . , pe un ân 180. . . . . „ 6 luni 90. . . . . „ 3 luni 35. . . . . „ 1 lună 1500. . . Instituții publică"* Ateliarele tipografice „Opinia*1 STR. LAPUSNEANU 37 Uiţi v RO|TATK­| populas* cotidian IN PRAGI/P­UHUI NOU AN... înfruntând troenele ier­nii şi biciul crivăţului, u­­râtorii vor porni astăseară să depene la geamuri lumi­nate pluguşorul tradidiţiei, un ritm de baladă bătrâ­nească. Pe cuprinsul întregei ţări va râde în noaptea asta glasul c­opoţeilor ce­telor de copii, va mugi buhaiul şi vor cânta târâ­turile caprelor şî ale nun­­ţilor­ ţărăneşti. Voci curate vor scanda legenda lui moiş­ Traian din negura istoriei, ames­ecân­­d-o cu flori de urare şi bineţe pentru anul ce vine. S'a sculat mai an Bădica Traian Şi a’ncălecat Pe-un cal neînvăţat... In noaptea asta trăesc b­ărânii primăvara­­ nere­­ţii, cu pluguşor şi cânte­ce sub geamul iubitei; şi iot acum sdrugam cu to­ţii încă un an pe oiul vieţii. Pentru români ade­văr începe un ou. Poate că urătura a­cum mai vioar şi cloco­tele vor suna mai vesele. Anul 4 :ut a ţinut atât­a noa­stră sub des» —sper .««.'Otului. La pârjolul Spaniol, s*a adăugat măcelul' din Chi­na , în cancelarie diplo­matice atmosferi­e și mai încărcată... Sl dea Dumn*zeu cp 1938, copilul care apar­­mâ­ne la orizont, să n &­­ scască cu ramura de măs4 l,n a păcii în mână. Și urările din noaptea s'ântă să fie în pHn, Hopuri, hopuri, hopurate La mulţi ani cu san­ta e. Hopuri, hopuri, hopurele La mulţi ani cu floricele. Pentru bitele şi propă­şirea întregei ţări’ AUREL LEON Élli*n Ifisrau©« * Oboiceiuri de Asasa! Nou­­­ in Germania, in ajun de an nou, tineretul cumpără din bazare nişte bile mici de plumb în care se afid bieţele cu pi­ziceri. In noaptea re­velionului bilele sânt puse ce plită, plum­bi se topeşte şi apar bileţelele (cum sănt la noi şorţurile de plă­cintă). Şi astfel tinerii află... ceiace ie rezervă viitorul, io China, Anam şi alte reviuni Asiatice, ponorul e tobru şi munci­tor. nsd de anul nou îşi rezervă o­­dihni şi petreceri, in prima zi a a­­nului, chinejii fac vizite la rude şi prieteni, iar in zilele următoare (cam vre-o săptimanâ) o duc mereu in distracţii şi jocuri de tot felul. InM In anul ace­la, primi In va­j­li­i războiului, bieţii chineji vor trebui să renunţe la petreceri. Cât­ ac nr® sărac a fi Pairîsuâ de Crăciun Cu prilejul Crăciunului din anul acesta, negustorii din Paris s'au plâns că vânzarea a scăzut considerabil faţă de anii precedenţi. Dovadă de întinderea crizei econom­ce. O statistică aproximativă arată că s-au vândut urmă­toarele cantităţi de articole alimentare: 150.000 găini ; 30.000 curcani; 5000 gâşte ; 40.000 litr. me­zeluri; 30.000 kg. de pateu. Cantităţi impresionante, to­tuşi destul de mici pentru un oraş cu peste 4 milioane lo­­cuitori şi care, pe deasupra, are faim­a de oraş bogat, un un A specie polare Cu toate că nu mai există speranţe că aviatorul sovietic Levanovski, care a dispărut în gheţurile polare, ar mai trăi, totuşi pregătirile pentru sboruri în regiunea polară in căutarea lui, nu contenesc. Baza tuturor pregătirilor a­­cestora este insula Rudolf, unde se găsește și avionul pi­lotului polar Ciuchnoviki. Temperatura la insula Ru­dolf este acum de 30 — 40 de grade de ger. Lucrul in mijlo­cul viforului polar cere foarte multă energie, răbdare şi să­nătate robustă, fiindcă e în­greuiat şi de noaptea polară. Lucrările de pregătire a sbo­rurilor, cari urmează să între­prindă pe deasupra gheţurilor polare, se fac la lumina reflec­toarelor. Primele încercări de sboruri le va face Ciuchnov k. Ja inds»*». «?*» v»-#ăeSeâ-4tta*-ş­­lumina va fi ceva mai intensă* Cu prilejul încercărilor de sbor a lumina slabă a lun», joacă un rol foarte însemna rado. Deaceia radio-le­egra­­tiştii îşi cercetează şi verifi­c aparatele staţiunilor lor. Toate aparatele de stor sunt acum acoperite cu un strat puternic de trei centimetri de zăpad îngheţată. Înainte de zbor stratul acesta de gheaţă tre­­bue înlăturat şi aceasta cere, sforţări şi oboseală mare, un un Femela cu od­aia versi , pare-se aceea care place mai mult bărbaţilor americani. Din 501 bărbaţi consul­aţi in această privinţă, 65 la sută au declarat că se s­ut atraşi de aceste femei, 20 la sută preferă ochii albaştri, 10 la sută ochi căprui şi numai 5 la sută ochii cenuşii. Pe când vopsirea ochilor din cenuşii in verde ? Rîsarf©«® Ihielrfcfti parâseşte Hollywoodiul ? Mrrsa firmă de cinema din Hollywood care avea angajat de 10 ani pe Marlene Die­trich, a rupt contractul. Celebra vedetă a rămas li­beră, necontractând până as­tăzi nici un nou angajament. Se pare că are intenţia să pă­răsească America, pentru a reveni să turneze In Europa, cm cm un cm un cm Sistem din plata Un restaurator american a avut ideia să-şi taxeze clienţii, nu după felurile de mâncare consumate, ci după trupul cât stau la masă. Astfel că cei care obişnuesc să mănânce încet şi apoi să-şi facă siesta, au de plătit in plus. Acest sistem ne aminteşte procedeul podgorenilor basa­­rabeni, cari în anii cu recoltă bogată vindeau vinul cu ora, plăteai 20 de lei și beai cât puteai timp de un ceas. Câteva preziceri pentru anul 1938 Ce se va întâmpla în anul 1938 ? Cuno cuta vizionară din P rs d­m Blanche O­ion a Leut câte%­ preferi, —insă atât d: . t 'de" pludî?m^"?.Tizar le-a in put a face si noi, iară tă tim vizion ri. Depildâ, d-na Orion pre­vede con p­­­aţii in Or en­­tul îndepărtat si o demon­strare mi­­lară a Angliei şi a Statelor­ Unite. In Spania se va prelungi războiul, ia lt urmă vor invnge naţ­onaliştii. Vor avea loc convorbiri franco-germane şi te va încheia aco­duri eco­­m­ice Se va produce o mare descoperire ştinţifică. Anul 1938, sub influ­enţa lui S­turn, va cu­noaşte o serie de acc­­dente de tren, de aviaţie şi accidente maritime. Nu va fi război gener­al. Sub influenţa lui Sa­­turn, se vor înmulţi dra­­k­­e­e pasionale. Femeile brunete vor a­­vea, în deosebi, succes. Vor spori căsătoriile. In ce priveşte în spe­­cial Franţa, se vor men­­ţine dificult­ăile financiare ’ şi se va proceda la o refor­­mă electorală ; ar fi chiar EP ibif. şi a­ h»4 lor nou, alegeri. Cam acestea sânt prezi­­c rile d-nei Orion. Și spu­­n ţi drept dacă nu le-ar fi putut face orcare dintre dumneavoastră. Darurile Crăciunului şi pustia românului de arhimandritul SCRIBAN profesor universitar Un cunoscut preot neamţ, Gustav Frensssen, care a fost şi un însemnat scriitor, a dat la lumină, înainte de război, o car­te de predici, care au avut mai mult răsunet ca altele. Au fost predici rostite la sat , au ieşit în 3 volume, sub nu­mele de „Predici săteşti (Dor­­­predigten). Darurie sale de scriitor s'au simţit şi in alcătuirea lor. A ştiut să vorbească sătenilor o limbă a lor şi să se mişte pe o urzeală de gânduri la min­tea lor. Cu alte cuvinte, a pătruns in ogorul lor de gândire şi vorbire. Astfel, a ieşit la lu­mină cu nişte cuvântări care numaidecât au aţintit privirile spre ele. Au şi rămas ca pil­de de vorbire creştinească pentru popor şi iute au ieşit­­ tipăriri tot mai multe. Cea dintâi din aceste cu­vântări este o predică de Cră­ciun. El arată cum apropie­rea Crăciunului începe a munci gândurile oamenilor o buna bucată de vrem® înainte de venirea sărbătorii. Când se întâlnesc unul cu altul, ei na vorbesc despre alta. Mintea le est® îndreptată tot spre pregătirile de Cră­ci­un. Acelea pot fi numai pre­gătiri gospodăreşti, dar se fac din prilejul Crăciunului şi pentru Crăciun. Gândul a­­cesta EU-i mai părăseşte. Aşa este şi gresc să fie. După lunga plămădire a vieţii popoarelor cu gândirea creş­tinească, nu e de mirare că o sărbătoare şa aceasta stă a­dânc înfiptă in cugetele oa­menilor şi că ea a dat naş­tere la felurite şi fericite obi­ceiuri. Ei prăznuesc p aniver­sar® care s’a Întins peste veacuri şi neamuri şi este singura care stăpâneşte gân­durile şi obiceiurile cum nu s'a mai întâmplat în sânul lor cu a te aniversări. De aceia ea este ceva in­trat în sângele popoarelor creştineşti şi li s'ar părea o ştirbire a vieţii lor, dacă ar fi puşi să nu mai prăznuiască Crăciunul sau altă mare săr­bătoare a lui Hristos. Dacă insă este aşa, gândul la Crăciun şi grija de el ur­mează să ne stăpânească tot mai viu, pe măsură ce ne a­­propiem de el. Este vorba de venirea lui Iisus Hnstos in lume, de cel mai însemnat fapt social şi cultural, care a venit peste ea. După cum spune d. Rădu­­lescu-Motru 36 „Facer­ea sufle­tească", Iisus este cu­ una tu­turor ch­purilor în carne şi mânt, după cum spune H­ipo­­lyte Taine In­­es „Ongries de la France contemporaine“, cre­ştinismul este faptul covârşi­tor, peste toate celelalte care s’au ivit in istorie. Atunci, dacă oamenii de rând, nişte săteni, nu vorbesc despre alta in preajma Cră­ciunului, decât despre apro­pierea sărbătorii, cu atât mai mu­t ar trebui să facă aceasta cei ce au învăţat carte şi ştiu mai mult ca sătenii ce a în­semnat Hristos pentru ome­nire. Aniversarea naşterii lui trebuie să fie pentru ei pri­­lejul cel mai ales de a sta de vorbi despre acestea şi, dacă au de vorbit mulţimii, să are in­rebările obişnuite despre care vorbesc şi să vorbească lumii despre acestea. Oricare ar fi ramura lor de învăţătură, ar găsi berechet de materie din care să vor­bească despre Iisus Hristos. Şi folcloristul şi scriitorul şi medicul şi naturalistul pot (Continuarea în pag. 2-a) u mul ii . Am retrăit intens clipele sfintii, in care pioşi îngenun­chind, cu sufletul curat, ne­am închinat in noaptea de a­­junul Crăciunului, în noaptea în care o stea pe cer a răsă­rit, şi’n ieslea cea săracă sa născut lisus ! Am proslăvit pe fiul Preacuratei, în veci nemuritor! Cernind o vrajă de poveste, ulgi mari ca nişte fluturi, cu aripile aurite de razele stele­lor ce strălucesc din înălţimea senini a infinitului, aduc o­­dată cu ei, clipele, orele, zi­lele, unui an nou ! Firul vremii ce toarce’n­­cet, să păşim deapururi pe misteriosu-i drum ! O nouă lumină se va naşte in spiritele omenirii, odată cu sosirea noului an 1938, căci aceste suflete vor şti să as­­culte de glasul iubirii lui Chris­tos „Părintele veacului", a că­rui înălţătoare credinţă, le va reda liniştea (potolindu-le zbu­ciumul inim­ii, a cărui can­delă veghează în faţa unui izvor de viaţă—izbăvitor de râu 1 MIOARA ATANASIU O critică elveţiană îraapolrS’va f^ocietafii FHafiuraSior Provoacă discuţii în lu­mea diplomatică faptul că Elveţ­a, care găzdueşte la Geneva Societatea Naţ un - lar »kv-in Â*î. Aces­tui or internaţional. Preşedinte e confederaţiei elveţiene a declarat de cu­­rînd că Societatea Naţiuni­lor nu mai are astăzi î­fă­­ţişarea din 1920 şi că se pune problema dacă stătu­­tul Genevei corespunde ce­rinţe­or de securitate ale Elveţ­ei. „Soc­etatea Naţiunilor aşa cum se prezintă astăzi­­a precizat conducătorul Elve­­ţiei, nu se mai poate gindi la sancţiuni economice, îm­potriva nimărui. Sistemul de sancţiuni este de acum înainte ireali­­zaril din punct de vedere practic. Art. 16 al pactului e lovit de paralizie. Soc. Naţiunilor, fără a se dezinteresa de nevoi­e se­curităţi colective, va tre­bui sa-şi caute salvarea în alte direcţii“. Totuşi, Elveţ­a nu se gân­deşte să părăsească forul genevez. ’ Aceste declaraţiuni au produs satis­acţie în Italia,­­ele fiind considerate ca o justificare a politicei d­­­r.­ Mussolini. MN NOU Roiuri mari de tintari mici, Au căzut din cer aici, Aducând în sborul lor, Al colindelor sobor. Visuri multe, cântec rar, inserarea vine iar, Cu paşi albi, cu gene sure, Ca tăcerea din pădure. Satele cu ochi de rugi Stau învăluite'n glugi, Aşteptându-l ca să vie, Anul nou, din veşnicie. Printre fulgii albi ca varul, îşi despoaie calendarul Foile cu ani bâtrîni, Pentru zilele de mini. Fluturi tineri, ochi de frozif^^T^r^ Vin din cer colindători, ^ Aducându-ne cu ei, bzcu. ..m. eminescu» îngeri mulţi şi mititeiN ias­i •î .£ Curiozităţi calendaristice Naţiunile primitive măsurau lungimea timpului după felul în care evolua întregirea lunii. Ceva mai târziu au observat că după o anumită perioadă de timp vreia epoci se repe­tau regulat, formând cele pa­tru ano impari ale anului. La început anul a fost­ împărţit în 12 luni, luna în 30 zile şi in total 360 zile, începutul anului era in an­tichitate sărbătorit de in di­ferite feluri. Chinezii sărbăto­reau începutul anului in luna Ianuarie, iar grecii în prima lună după solstiţiul de vară. La un moment dat s’a cons­tatat că luna îşi schimbă for­ma în întreg­me nu în 30 zile, c­­eu 29,5 zile şi de aceea naţiunile au schimbat soco­teala anului. Lunile cu 30 zile erau ur­mate de altele de 29 de zile. In felul acesta anul calenda­ristic nu corespundea cu anul solar, fiindcă cel dintâi avea numai 354 zile. In realitate era o deosebire de 11 zile, fapt pentru care au intervenit o serie de reforme. In 433 înainte de Cristos, Akton a introdus în cursul a 19 ani un număr de 235 luni, pentru ca să se ajungi la un acord intre anul solar și anul lunei. Din cei 19 ani, 7 au avut câte 13 luni, din 235 luni; 125 au avut câte 30 zile, iar restul câte 29 zile. Din mijlocia acestor date lun­­ei incis aruzit­a este de 365, 26 zile, iar durata lunei de 29,53 zile. Sistemul lui Me­to a ieșea însă cu o pătrime mai mult decât anul solar, cel a­­devărat. Da aceea, ceva mai târziu, Ka­­ppus a propus o perioadă de 4 cicluri „metonice", adică d­in total­ul, lu care o și­ urma să fi­e lăsată la o parte. Durata anului după acast sis­­tem era de 365,25 zile, iar a lunei de 29,531 zile. Deosebirea aceasta se a­­propie mai mult de realitate. Ciclul Meton a început cu primul an înainte de Cristos. Numărul care să dovedea­scă în ce an al ciclului de 19 ne aflăm, a fost botezat nu­mărul de aur. Ciclul Meton a fost însem­nat cu litere de aur in tem­plul Mi­ner­vei pe un fond de marmoră neagră. In calendarul de anul aceste □umărul de aur arată 19, ceia ce înseamnă că anul 1937 ci­clul Meton se termină. Literile duminicale erau în­semnate in calendar cu literile cu care începeau duminicile. Mai înainte zilele săptămâ­nii erau însemnat cu literile an­abetului. A. B. C. D... iar ziua opta era însemnată din nou cu A. Cursul sinodic al lunei are 29 .306 zile; 19 luni de acestea fac 254.367 zile și in felul acesta a mai mic cu 10,883 zile decât anul calendarului Iulian, care arată 365 25 zile. Dacă anul iulian începe cu Lună nouă, apoi pentru începutul anului iulian viitor au trecut duna Luna nouă 10,883 zile. Deci la În­ceputul anului viitor Luna e in vârstă de 10,883 zile. In socotelile bisericești cifra a­­ceasta e stabilită cu aproxi­maţi® la 11 zile iar Luna si­­nodică are 30 zile. Un ciclu da 19 ani iuliani e egal cu 6939,75 .nie sau cu 235 luni. O altă perioadă semnată în calendar a cercul solar, cio­tul soarelui, care durează 28 ani, după care zilele săptă­mânii cad la aceiaşi dată a la ndi. Anul obișnuit ar® o zi mai mult decât numărul celor 52 săptămâni. Totalul zilelor celor 52 săptămâni e de 364 zile, ast­fel că începutul anului viitor se amână cu o zi înainte, dacă 1 Ianuarie, anul trecut a căzut intr’o Vineri, 1 Ianua­rie anul nou e Sân­b­lă, iar după un b sect saltul acesta se face cu 2 zile. După calendarul iulian anul (Continuarea , pagina 2-a)

Next