Opinia, ianuarie 1949 (Anul 41, nr. 695-717)

1949-01-01 / nr. 695

înainte, pentru realizarea şi­­ispăşirea Waufu­­i Economic R. P. R. pe anul 1949! Iftarea Adunare Naţională a votat planul general desvoltare­a economiei fi culturii tinerei noastre Republici Populare pe timp de un an. Având mentoea să desvolte industria noastră până la nivelul antibelic şi în animite domenii s’o depăşească, acest plan constitue temelia unor planuri cs durată pe baza cărora se va putea construi so­­«ietatea socialistă In tara noastri şi va contribui In *»ed hotărîtor la ridicarea stamardului d­e viaţă şi a nivelului cultural al maselor populare. Alcătuit pe baza cunoaşteri realităţii şi a legl­­ifei feninist-staliniste ale planifcării, planul acesta a de­venit posibil datorită faptului că principalele pâr­ghii ale economiei noastre sunt deţinute de poporul năucitor, că la conducerea satului se află clasa SMucitoare călăuzită de Partida ei şi sprijinului con­tinuu şi susţinut al Uniunii Sovietice. Planul acordă o atenţie deosebită desvoltării rech­istuiei grele, extractive şi prelucrătoare, baza des­călţării întregii industrii şi a organizării agriculturii noastre într’un mod superior. Se prevede însă şi desvoltarea industriei uşoare ftextile şi alimentare), cifrele stabilite constituind un sadice precis al modului în care se va ridica nivelul es­train al maselor populare. Toate condiţiile obiective pentru împlinirea p­ar­tului există. Reuşita lui depinde­ t numai de hotărîrea, munca şi entuziasmul nostru, al­ tuturora, munci­­tori cu braţele «­ cu mintea, dela oraşe şi sate. Cu vigilenţa trează, la muncă îndârjită pentru egalizarea şi depăşirea priciului plan economic al «»publicei Populare Române I­nc. in­ toate domeniile de ui.vitate, în cadrul nou­­i­i sis­m de muncă ba­tata pe metoda plani­fi­­carii M s’au alcătuit dir, mp de către deporta’ antei« respective, planuri generale de activitate pen­na anul 1949. jv-Ministerul Sănătății ] a Soc mii pentru anul calS­i­ne un plan de muncă rotiținând patru puncte e­­senţiale : a) investiţii, b) nuanţare, c) cadre , şi c) producţie, iar problemele mediate care urmează să fie rezolvate: ocrotea mamei şi a copilului, tr0­,­­lema medicinei preven­ive f! într’o măsură largiitm- Sanătăţirea mijloacelor de asistenţă medicală d­­in­­­trol în domeniul curativ. Grija pentru fac­torul om Intr’o conferinţă care a avut loc z­­ele acestea a Inspectoratul Sanitar şi la care au participat mă­­rcii,şefi de judeţe şi pre­şedinţi Sindicatelor Sani­tare din raza Inspectora­­tului,­ au fost expuse în anan­ime toate­ punc­tele prevăzute în clanul de muncă a Ministerului ca urmează a fi înfăptu­ite în Moldova de Nord. Gr.ja pentru ridicarea n velului sanitar lifiei și fm m jloacelor d-' medicală dov/ cuparea pr forurilor r.. ‘ din tara u« factorul 0.5/ j In coloniile de vară vor pleca anul acesta un nu­măr de 20.000 copii iar pentru ocrotirea copiilor vor fi create 3 centre noi. Concomitent cu aceasta vr fi dublate şi bucătă­riile dietetice. »Prin comerţul de stat şi cooperatist se vor des­face printre altele 566000 tone pâine cu 70 la sută mai mult ca în 1948, 47000 tone zahăr cu 12 la sută mai mult ca în 1948, 12000 tone paste făinoase cu 300 la sută mai mult ca în 1948, 125oooo hec­tolitri lapte, 72ooo tone carne şi conserve de car­ne, 110 la sută mai mult ca în 1948, 125.5ooooo metri ţesături diferite 2100 tone tricotaje, 45oo tone fire de bumbac ţără­nesc, 6.200000 perechi încălţăminte, 1.5ooooo pe­rechi opinci şi 1.500000 perechi şoşoni şi galoşi.* v.C -• (Din expozeul d-lui Gheor­­ghiu-D­j cu privire la planul general economic al RPR pe anul 1949) In raza înspecto­ratului Iaşi vor fi create încă 10 case de naştere noi, iar în toate spitalele mixte vor fi înfiinţate maternităţi; la Iaşi va fi crerată şi o şcoa­lă pentru formarea de în­grijitoare.­­ In direcţia balneo-clima­­­terică, vor fi create poli-­ clinici; la Slănic-Moldova va fi înfiinţat un sanatoriu permanent cu 200 paturi. Pentru promovarea cadre­lor de specialişti balneo­­logi, Inspectoratul Sanitar Iași va trimite pentru spe­cializare, 10 medici. In domeniul me­dicinei preventive vor fi create posturi spe­ciale pentru inspectorii sa­nitari de Stat pentru pro­bleme de igienă și salubri­tate, iar popularizarea mă­surilor de medicină preven­tivă va fi intensificată în mediul urban cât şi în cel rural.­­ In fiecare judeţ, în mediul rural vor fi construite câte 10 fântâni moderne. Vor fi înfiinţate policlinici care vor avea caracter de insti- Z. S. (Continuare în pag. 3-a) ocreri In anul sua de oct fi a copii, tosebită organizăJ treprindel­e ol Cresc, special îi­ triale și popu­­ărâtirea sistentâ c prec­­en tă a nducere pentru pilu.’ul proble­­mamei ie de­­fă re­­în în- Fea de se, în indus­­iermeie ________________ .. .... I II I I Planificarea in sectoru­i sanitar Importante lucrări se vor realiza în raza Inspecto­ratului Iaşi­. Construirea de sanatorii şi mărirea nu­mărului paturilor din spitale. Fondurile pentru investiţii In primul an al Republicii Populare Române Tineretul muncitoresc şi studios din Iaşi AGENŢIA IAŞI a înregistrat mari realizări In toate domeniile­­““îLiea­ia»?»iB­­.«iR‘ In cursul anului care s’a scurs şi la Iaşi ca în în­treaga ţară, tineretul a obţinut realizări importan­te, pe toate tărâmurile. De unde în 1947 nu existau decât 14 unităţi cu 1500 tineri încadraţi în U.T.M., la primul an al Republcii Populare Ro­mâne, numărul acestora a crescut considerabil­. 45 unităţi cu 3200 de tineri. 1948 a fost un an de mari succese ale tineretului mun­citoresc din Iaşi care a participat activ şi in mod hotărât la marile acţiuni şi campanii la care a fost angrenat întregul popor muncitor: campania elec­torală, campania însămănă­ţărilor, ziua mondială a Tineretului, întrecerile în cinstea lui 7 Noembrie, munca voluntară pe şan­tierele locale şi naţionale, etc. Pretutindeni, tineretul muncitor a fost prezent, a­­jutorul său fiind de mare folos. Pe şantierele locale de reconstrucţi , tineri munci­tori ieşeni au prestat pest­e 120.000 de ore voluntare, muncind pe str. Păcurari la străpungerea din Piaţa Unirii — Ştefan cel Mare, la amenajarea Parcului Sportiv, pe terenul din faţa fostului consulat, la a­menajarea străzii ing. Scutaru, de lângă CFR. Dar tinerii din Iaşi au fost prezenţi şi pe marile şantiere naţionale de la Salva- Vişeu, Agnita-Bo­­torca, Bumbeşti-Livezeni şi Lunca Prutului, unde au muncit voluntar 1300 de tineri muncitori şi să­teni, 600 studenţi şi 190 de elevi. In cadrul întrecerilor in producţie, tinerii au par­ticipat deasemenea ală­turi de vârstnici. Activitatea culturală Dar ,tineretul muncito­resc local a dus şi o vie activitate culturală. S’au înfiinţat 4 şcoli serale de cadre frecventate de 110 tineri; s’au ţinut 18 con­ferinţe educative, festiva­luri artistice; s’au organi­zat 14 cercuri de studii (dintre care 4 şi-au termi­nat activitatea ; s’au făcut 12 ziare de perete şi de stradă ;s’au executat peste 100 de fotomontagii, etc. Deasem­eni s-au amenajat 3 c­uburi de fabrici, în o­­feră de celelalte trei clu­buri ale sectoarelor U.T.M., sectoare te,, tot în cursul anului 1948. Pe plan sportiv, tinere­tul muncitoresc din Iaşi a participat la marile com­­­pet­ţii de masse: C. U. T., Tr­itlonul Popular, Cro­surile 7„ Noembrie* şi .1 Mai“. Deasem­eni tinerii mun­citori au luat parte la com­petiţiile sportive cu ca­racter local. foot­ball. wp­ (Continuare în pag. 3-a) hz]. Vineri Ultime­­lenei pentru declara­rea terenurilor la Primăria Iaşi Primăria Municipiului Iaşi a emis un Comunicat prin care se prevede ur­mătoarele : Toate persoanele care domiciliază în Iaşi şi care posedă teren a­rabil în raza oraşului sau î­n cuprinsul Judeţului Iaş de la 25 arii în sus (2500 m­etri pătraţi) că sunt obliga­ţi a se pre­zenta în fiecare zi de lu­cru la Primărie Biroul Sta­tistic, pentru a face de­claraţie de hi­inderea te­renului ce pored.1. Orele de prezentare : 8-14 şi 17 2*.­Tertiteriu.« expiră azi, Vineri 31 Ia­nuarie ora 20. Comunicatul atrage a­­tenţiunea persoanelor ce se află în situaţiunea de mai sus că, nedeclararea terenurilor în termen­­va­mpiedica organele Comu­­nale de a putea să exe­­cute planul de culturi pen­­ru însămânţările de prim­năvară, iar cei cari nu o vor conforma, se ex­­pun la grave sancţiuni. La construirea noului imo­bil a Agenţiei locale a Băncii de Stat a R.P.R., imobil care se ridică pe strada Ştefan cel Mare, s’au înregistrat progrese In ultimul timp. Deşi construcţia durează de peste doi ani, lucrările n’au propăşit dela început, întrucât mereu se aduceau modificări planului. In prezent, aripa destinată locuinţelor pentru funcţio­narii Băncii este aproape terminată. S-a întocmit un tabel care cuprinde un număr de 13 slujbaşi ,dimpreună cu fami­liile lor,—tabel care poartă viza Comitetului de insti­­tuţie. Funcţionarii înscrişi In ta­bel sunt aceia care în pre­zent domiciliază în locuinţe neîncăpătoare. Cu aprobarea Direcţiei Ge­nerale a Băncii R.P.R. acest lot de slujbaşi se va muta la cursul lunii Ianuarie 1949 la apartamentele ce li s’au re­zervat în noua clădire.­­ Se fac ultimele amenajări la aripa unde se va muta personalul de serviciu al Băncii precum şi şoferii şi curierii instituţiei dimpreună cu familiile lor. ,„I Acest lot va ocupa apara, tamentele respective în luat Februarie 1949. întregul local al Băncii va fi terminat In primele lun! ale anului viitor,o dată la care birourile vor funcţiona în noul imobil. In curând Locuinţe pentru personalul băncii Reportaj extern hmc Reportaj extern LU­ CU­­MJ^INESCU'i • * rn» m Mwatiiri lupi­eniBi­d exploatării coloniale engleze în Malaezia Bogăţii imense $i exploatare lacomă. Lupte de eliberare a maselor popularei irf * La extremitatea sudică a Indochnei, sa află o fâşie de pământ, o per «insulă, numită Malaeza (sau Malaia) cu capitala Kwala“Lumpur. Regiunea cea mai de sud a Malae­­z’ei, numită Malacca, merge paralel cu insula , indoneziana Sumatra, măr- f gin'nd »Strâmtoarea Ma-­ lacca*, loc important de trecere din Oceanul In­dian în Oceanul Pacific. Controlul" acestei sfrâm® fori este executat de că­tre englezi, din portul Sin­­gapoore, însemnat punc­­strategic. La început (prin vea­­cul XVI) Malaez­a a fost ocupată de coloniști por­­tugh­zi ,* apoi de olandezi. Insă mai tâ­zii englezii ș i-au gonit cu forța. Ape* au terorizat pe localnici, au corupt și cumpărat pe diverşii prinji şi sultani locali. Și astfel britanicii au devenit stăpâni pe Mer­laezia.* Populajia Malaezu­l a crescut vertiginos în ulti­mii 50 de ani. De la două m­lioane oameni, cât era în 1910, a ajuns astăzi la aproape 6 milioane lo­­cuitori. Dar sporirea aceasta a populaţiei nu se datoreşte naşterilor numeroase sau procentului mic de dece­se. Dimpotrivă , viaţa chi­nuită şi antisanitară a po­­pulaţiei face ca mortali­tatea să fie destul de ri­dicată. (Mortalitatea in­fantilă trece de 28 la sută). Creşterea populaţiei se datoreşte imigrărilor. Nu­meroşi chinezi şi indieni sunt aduşi, ca mână de lucru ieftină, pe planta­­iiile şi în minele malaeze. S’a ajuns astfel că malae­­zii localnici formează nu­mai 37 la sută din popu­laţie, în timp ce chinezii s’au urcat la 40 la sută. Indieni sunt peste 14 la sută, iar alte popoare a­­siatice alcătuesc 8 la sută din numărul populaţiei. ? * Această colonie brita­nică furnizează stăpânilor avuţii imense. Bogajia principală a Ma­­laeziei constă în cositor şi în cauciuc. Cositorul malaez repre­­zînta 30 la sută din ex­tracţia mondială. In plus, tot acolo se lucrează și minereul adus de englezi din Siam, Indochina, Indo­nezia, etc. Cauciucul natural își are sediul principal în Male­­» » (Continuare în pag. 3-a' w „inr.l.nii«ili—'wn UPHIH 1P1MPWI '"ES» ItiDl într’Bi inie ailltt aitiiî Teatrul Muzică. Plastică. Creaţia literară In primul an al Re­­publicei Populare Române, viața artistică-culturală a luat în oraşul nostru un avânt şi o amploare susţi*­nută de efortul oamenilor muncii, cărora arta nouă, sănătoasă le deschidea noi şi largi orizonturi. Artiştii de tot felul, că­rora le-au fost asigurate condiţii superioare de trai au depus neîncetat efor­turi de a-şi îndrepta arta lor pe drumul realismului socialist. Teatrul Activitatea în teatru s-a dus în acest spirit de deba­rasare a vechilor mentalităţi, de luptă împotriva vedetis­mului şi a vechilor năravuri teatrale, pentru un spirit co­­lectiv care să genereze spec­tacole cu un substrat ideo­logic ridicat. In această di­recţie s’au îndreptat eforturile regişorilor şi interpreţilor, ale personalului tehnic. Şe­dinţele de producţie, discu­ţiile colective, studierea u­­nor anumite probleme de teatru, antrenarea actorilor la discuţii, au fost realizări pozitive ce s’au reflectat în calitatea spectacolelor pre­zentate, şi care este în plin progres. De asemeni artiştii tea­­trului au participat în nume­roase ocazii la festivaluri artistice în atenee sau la ţară, sau au organizat turnee în acest sens pentru difuzarea artei în masele populare. Printre realizările pozitive ale teatrului trebue notată şi înfiinţarea studioului va complecta, cunoştin­ţele tinerilor actori. Au fost şi destule lipsuri, dar odată cu primele zile ale celui de al doilea an în R. P. R. colectivul teatrului va căuta să te remedieze cât mai grabnic. Muzica In acest an Filarmonica Moldova a dus o activitate din cele mai laborioase. Di­rijori şi soliști dintre cei mai de seamă s-au perindat pe la pupitrul orchestrei, care a difuzat muzica în masele largi populare. Nu­meroasele turnee ale or­chestrei printre care trebuesc citate cele de pe șantierele (Continuare în pag. 3-a) ce Agricultura Ucrainei a luat un puternic avânt ■­­ Anul acesta se încheie pentru Ucraina cu un nou avânt al tuturor ramurilor economice. Ar Sub conducerea Partidului Comunist (b), colhoznicii u­­craineni au obţinut succese foarte însemnate în redresa­rea postbelică a economiei agricole. Dala eliberarea U­ .­ejaiaeţ de sub­­ocupaţia co-n­tropitorilor nemţi, suprafeţele însămânţate ale Republicei s’au lărgit cu 7 milioane hec­tare. Suprafaţa însămânţată în 1948 cu grâu de primă­vară era cu 49 la sută mai mare decât înainte de răz­­boiul cu floarea soarelui cu 27 la sută. Semănăturile de sfeclă de zahăr au fost lăr­gite în cursul acestui an cu de GREGORE BUTENCO Ministrul Agriculturii RSS. u­crainiene 27 la sută, depăşind dease­­menea suprafeţele dinainte de războiu. Lucrările agricole de pri­măvară, vară şi toamnă s’au desfăşurat organizat şi la un nivel agrotehnic mai ridicat, în comparaţie cu anii prece­denţi. Acest fapt a contribuit la creşterea recoltei tuturor culturilor. Ucraina a strâns anul acesta o cantitate de grâne mult mai însemnată decât în orice alt an î­nainte de războiu. Astfel colhozurile, sovhozurile şi gospodăriile ţărăneşti au putut să înde­plinească planul de predare a cerealelor către Stat cu o lună şi şapte zile mai înainte de termenul stabilit. Oamenii muncii din econo­mia agricolă a Ucrainei sunt mândri de a fi livrat Statului .O cantitate importantă de cereale peste normele pre­văzute de plan. Numai grâu şi secară au fost vândute cu 1.500 milioane kgr. mai mult decât in anul 1940. Planul de colectare a plan­telor oleaginoase şi a carto­f­ilor, a fost dea­semeni depă­şit. S’a terminat transportul sfeclei de zahăr la fabricile de prelucrare. Un merit deosebit în reali­zarea acestor succese îl au staţiunile de maşini agricole şi tractoare. Cu toate că trac­toarele din Republică încă n’au atins numărul dinainte de războiu, staţiunile de ma­şini agricole şi tractoare au îndeplinit mai multe lucrări agricole decât in anul 1940. Comparativ cu acest an, s'au arat cu 119 la sută mai multe întinderi de pământ. Au fost (Continuare In pag. 2-n)

Next