Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-01-15 / nr. 14
8. 3 A PATRIEA Aîla deschiderea Senatului și a Corpului legislativ va fi foarte pacinic, și M. S. ar fi declarat, în nisipea dziselor cătră D. Hibner, că scopul său nu era nici cum ai da un înțeles de declarație de rezbelu. un secretar al ambasadei de London, este însărcinat a aduce M. S. Reginei Victoriea o asemene încredințare. Una din celulele, care mai mult au contribuit a înlătura pericolul unei lupte înarmate, este că nnci resculare nu s'au produs în Pialrea, și că demențăîn nici este vreun alt motiv dpentregere între Franțiea și Austriea, pontabilitatea rupturei tratatului și prin asta să se uie în o poziție foarte de favorabilă. Zelul docală că situațiea s'au îndreptat, cel energic a acestor doă puteri au mărturisit partidei franceze, doritoare de rezbeli, că maioritația Puterilor Europeene susține cu energie pacea, și că călcarea ei o socotescu ca o nenorocire. Sardiniea însă nu este de asemene opnie, camera în a ei adresă respunzătoare au promis a face sacrificii pentru realizarea dorinței italiene. Spre a aprecia politica Sardiniei, noi mănăm necetitorul Aa articolul Gazetei Taime l sub rubrica Marei Britaniei, unde se dispune toată alternativa unei asemene întreprinderi. Regele de Neapoli, Rape precum se știe, înarmează, prin un acru au eliberat peste 60 inși osăndiți Se crede revolta, vor urma, spre împăcarea spiritelor țară. Piemontul adună pe marginea Lombardiei o armie de observație. Înștiințările proaspete din Lombardia sînt mai bune. accesul studenților, caa universităței din Padea, poporarea practică și unul aceluie e, ce voca a producerii guvernului în forma unui puternic corpus de trupe din nou întrat, sau rădicat și influenal Constituționelului, se lămurește că politica Guvernului Franțeiu s'au plecat cătră o dispoziție păciuitoare. De ce adeverează, precum foile mai serioase pretind, și că Anglia și Prusiea întrebuințează toate mijloacele spre a înlătura conflictul de amenințătoare terorismul uciderilor pe ascuns, se ferea a CE ecsprima chear în a lor nu fi răsplătiți cu o lovitură omorătoare de pumnariu, la nenorocitul profesor Bricio pentru un sfat binevoitoriu. De purtarea cea plină de putere, hotărâtoare și statornică a Austriei sau oprit lumea în învăluirile înspăimăntătoare a zilelor din urmă. Fără predicare de glorie se poate rosti cu glas mare, că Austriei au cășt gat o satisfacție mai mare decăt a birui, prin bucuriea fără îngrijire a deseori sau pierdut cele mai bune roduri à biruințe. Este o însușire firească a naturei omenești de a spera ceea ce dorim, însă în vieața privată și polivlinoe seote perinolor șii votărimiriu a presupune sangvinic ca singur înplinirea dorințelor și a speranțelor, și în acest modu a se deda unui fatalismu, carele, dacă factele ăi contrezic, se preface în nedumerire desperată. În toate înpregiurările este bine, lucrurilor în ochi cu a privi seriozităței nerve nestruncinate, și chiar pretinde neapărat această bărbătească esecutare de putere. O simptomă a unei disbinări sau ivit pe față și au dus lumea în o așa neliniștire, căt chear în Paris sau înfiorat despre efectele propriului cuvănt. Acum se răvarsă mult de vorbe înblănzitoare despre a fadul de ea au arătat adecă tăgăduește, ce din contra se lățește înaintea ochilor lumei. Artelegrafică prin ficului Constituționelului prezicere înzestrat cu o nota bene, face aceasta cu o retorică demnă de însemnat. Dacă acest articol au produs pentru un moment liniștire, el cu toate aceste, prin condițiile este pentru viitorime nu mai puțin neliniștitori, în scurt, Constituționelul susține de condianume Austria de a păre că lumea, și încredințările formațșțiea voește să păstreză pacea, dacă tractatele nu le vor eamenința seau jugnici prin eventuela dispoziție privirea Seșene puteri să iee 60 de au avut asupra ei înaintea Europei vestdielde. După ce Adversarii Austriei au voit să găsască înța acelor glasuri, care, înspăimăntate de ni, însă sentența despre aceasta, în cândin atitudine adă de Viena tru aceasta un motiv de la cabinetul privirea ce luasă Serbiei, însă se știe că garnizonei de Beligrad, nici cum nu era de natură a calca tratatul de Parie, căci priimirea unui asemene agiutorii avea să se facă după învoirea puterilor. Din cuprinderea unui nou articol se mitra cărtea să nu mai fie îngăduită vreo . Pentru relație, o păstrează pentru sine, că tractatul de Paris s'au încheies în Paris, ar ecsista dritul Însă cum că interpretațea Franțeză poate greși, Austriea este pănă acum în faptă dovedit, n'au jignit tractatul nici prin acta dunăreană, în cetăței Belgrad, precum s'au dovedit îndeșutul diplomaticește și prin publicitate. Constituționelul susține împutarea și se pare că voește a face de condiție a păcei o concesie de slăbăciune și defăimată din partea Austriei, oficial față, precum și simtoamele L polT în agiutoriul propus ,repetuta cuiuiIUE N HO € în de amnestie, pentru KE alte asemene acte în momentana închidere au produs la înînțăleaptă contracte urmare patrie, spre a timpul nostru eau eceprimat .Cu acest cuvânt, însă desbinarea nu să subicapedă t toate aceste de pace, apoi se crede, că acolo infalibil și suveran a interpretației. (Va urma). preună PRUSIER Cabinetul Prusiei face mari opiniele încu acel al Angliei spre a restatornici buna înțălegere între Franțiea. La Berlin s'au celebrat în 16 Ianuarie în ființa unui mare număru de cavaleri mi à persona primmi acuma Fostul Ministru Prezident Baronul Mantauel au venit lanilor care s'au învrednicit ordine de diferite clase. Berlinu spre a cuprinde postul său de de Austriea și cu solenitate serbarea ordinului capete atăt de împătimite, această frumoasă orănduire de figuri AU șa ape nimeru fără confuzie, această lașcizare de draperii, de Un nu era decăt puțină spumă, unu obiectu confuzu și potrivitu de a face opoare unei lovituri de hazardu, obiect ne format, care nu cere decăt puțină culoare aie € e te d ten » oo nu pre o figură eșantă, sau vreo deplină: ee de desempuri. Ce comde istorie urmată, în Nu not să mă hotărăsc a părăsi aceste exemple, fără a ruga de alta, deci pentru că presupun cu cuvănt KB niște mișcări așa de drepte industrie, și că mare prea singură, fără artă, nu poate pare ceea OpB și fără artă în mașinnile acestei mari de de artă în cel întăiu mișcătoriu ce au făcut coardele, rile i-au regulat mișcările, aceste înpărțiri de lumină, aceste gradații entactă perspectivă, în fine seză cu nimenire. Dar cel puțin pictorul toate căle celu mai frumosu geniu potrivite de a înfățoșa în vărful pensonului, ce au deplinit a artei lucrare parație de la această spumă cu unu plapu care imaginațiea cea sumețu, sprijinite de această secura cea ce de coloare, compun ne cesitoriu de pictor o singură putea CB o înfăța | de o aura deplină nu alesese acum cu preaceastă Astce arată atăta cun post dreaptă încheie fire legile simple ale mecanică, nu pot să se facă fără oarecare Videm prin aceasta că mintea cea mai că materiea singură, nu toate nici prin nici prin lovirile capricioase ale care să fie numai niște simple mari presupu înțelepciunea și ca Astfel cu filosofii cei mai opuși a ceea ce arta au și a hazardului și că din pensona fără rește mai abundentă (mănoasă) și știința regulilor, a ajunge un tablou minunatu. Abpa de a recunoaște că ceea în protvire ință. St, scării, hazardului, a face animale, il șvni. Filosofii înșmalelor, nu se pot ai carii nu atribuesc nici geniul cel mai a nevoie a spre cunoștinți, decei mai statornici au fipar ave nici vine De unde această ue a unui pictor poate întruni? Pre lăngă aceste, de p'ar fi vorba decăt duprei de la gura unui calu, mărturisesc despre o aseminea, și pe care o presupun fără a o cerceta, că o lovitură de penson aruncată în mănie dată, după decurgerea veacuri întregi, ar ne îmvinsă în atăte spirite bune? cugetare, colobele felului decăt pboct cele mai spumaă, pentru KA CB se pregătească un puținu hazardu Și apoi început, această înpreună, a lua pentru puțină spumă stomea ce să citează aminte că oamenii o greutate nemărginită a crede că animalele o cunoștință, și KB ar fi simple mașilni.