Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-01-15 / nr. 14

Ce Anul I. No. 14. DESESEEELELES zugas­tu se­­­­­­­ ­ fonc­esă de două ori țe septămănă, Fumea și Poeș. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, pe trei luni 28 lei - Abonamen­­tul se face în Iași la Institutul Albinei-Romăne, și la librerica D Haretu, ulița mare, 282, de la ținuturi la D. Gone politica si Lizegaga Spusii Joi 15 Ianuaghie 1859. Cette Sazette paraît deux fois, par semaine, Lu n di et Je u-) di. Prix de l'abonnement par au, 3 ducats, y compris le port; par trimestre, 28 piastres. On s'a­­bonne, à Iassy, à l'administration de l'Abei Po Roumaine et à la li­­brairie de D. Harète, Grande Rue. dans les districts, chez MM. les Commissionnaires. Prix d'insertion, 1 piastre par (ligne. 33 - zau = = Iașii. d-că vubere". Enunță că: Sămbătă dimineața au plecat spre Constantinopoli Domnul Constantin Negrea, trimes e­straor­­dinar din partea Prea Înălțatului Domnu, pentru a prezenta M. S. Sultanului potificar­ea din partea Adunărei elective, pentru alegerea Domnului Ierei­ și cererea investiturei potrivit art. 8 din Convenție. D-nul Negrea va fi întovărășit în această misie D. N. Catargiu și de un Domnescu adjututant. În pozițiea delicată în care viza­m­ cu Înalta Poartă, această alegere ne pare toate condi­țiile cerute­ de D-lui țerile noastre ce află astăzi, a îndestula lass­y. L'Éioile du Danube annonce que le 10 (22) Janvier est parti pour Constantinople Mr. Constantin Negrea, envoyé extraordinaire de la part de Son Altesse Sérénissime le Prince, pour présenter asa- Majesté le Sultan la notification de la part de F Assemblée elec­­tive, Ghelestion du Prince de Moldavie, et demander conformement à l'art. 8 de la Convention. Mr. Negrea est accompagné dans cette mission Catargio et par un aide de camp princier. où se trouvent aujourd'hui nes pays, vis-à-vis, la Spriime Porte, ce choix nous parait réunir toutes les conditions voulues. l'investiture, par Mr. D. N. Dans la position delicate bucurcști. de acest feliu, apoi sentența Dechemvrie anul trecut. (Urma și închiere din jurnalele de București.) Fiind­că în 25 și 26 Dechemvrie din nou .. s'va trimes Căimăcămiei de la Înalta Poartă două depeși, prin care se ordonează stricta a proprietăței păzire a calităților, f-iu reale nemișcătoare în valoră l 2­ ita neprihănită res- bini, și aa 2-le conduita­­ rial, că tot pectivilor alegători și aleg rcgili. No. 1 din 20 ordona cuvenita urmare ‘mi publicare a a­­ve lu încheiet tribu­­cestui ofis­­ini­­ot odată a comunica și aii districtului Argint în nișterii lor din lăuntru și de instiție cele de în a sa fovorul sus numitului Ioan Brăteanu, este cuviința, ca fie­ care Departament a se desființa în totul, fie nici alegătoriu, nici ales ca deputat, strictă De asemene se vede Căimăcămiea nevoită ș­i mustrarea m­eunalelor p­­de a în cunoștința pe îpaliul comesi,­un­ teri die­­anora­ție, CES jătămă mai adus la cu­ strictă păzire a ordinelor legale și a le­­în anul gilor. Em. Balianu, I. Manu. Secretar de Stat C. N. Brăiloiu. de 400 gal­. ” în- Pe lăngă aceste Caimacamiea se vede î 1819, ne cond­­­iința nalturii demnată a mai aduce la știința î­neari à, au căzut ca­­, în prepus pentru înstrăi­ Cumeraru D. Jen­agen de brilianturi prețioase, nponpietate a Înaltul Consiliu ministerial s­e a hotără, dacă această înpregiurare este a „urcuiere cu din el face formal cunoscută colegiului elec­­care ar avea să figureze D. De­­spre a fi Contelui Zidi, s'au primit și prin notă oficială înpărtă­­șirea, că D. Ioan Brăteanu s'au osăn­­dit de cătră Tribunalul­­ Paris pentru crime politice la închisoare pe coral, an 5 ani, fiind­că atăt după codica penală a iui Boliac,­egulamentului Organic art. 6, precum și legeri, după legile electorale a Convenției se ec- În ecludează de la alegere o persoană în un caz consiliu ministerial, noștință, și el prin aceea 'i s­au nu poate să sferă se reguleze cele de nevoe, kB D. Cezar Boliac fine se mai face pontere petrecea în Un­ ales acel din urmă după cercetarea eaz mai la gen REVISTĂ POLITICĂ­. Provorba dzice: dzilele urmează una după alta, dar nu ce asamănă. Drept­ acea pre­­căt JAN săptămăna trecută, dupre știrile re­­considerată la a­­nnte, se amenința rezbelu, cu atăta mai mult în astă curgătoare novelele sună de pace. înaltului Prin urmare să încredințază, că discursul ca să bine-voească a care Imperatorul Napoleon ȘI are ar rosti -- - POLE­ONU TRATATU despre Isistența și atributele lui Dumnezeu. (Urmarea traducerei Episcopului Meletie Istrati.) Acel ce ar găsi în o insulă deșartă și ne­cunoscută tuturor oamenilor, o statuă frumoasă de marmură, ar dzice îndată, fără îndoeală au fost aice căndva oameni; recunoscu măna uni sculp­­toru risaui [UNK]; mă minunezu cu de delicateță au ist el a propor­­ționa toate membrile acestui trupu, dăndu-le a­sta frumuseță, gra­­ție, maiestate, vieață, frăgezime, mișcare și acție; ar răspunde acest omu, dacă ar veni cuiva în minte de ai I zice:­nu, un sculptoru n'au făcut vr'odată statuia aceasta. Ce'­­cipent ea'i lucrată dupre gustul cel mai alesu, mi dupre regulele deplinătății; dar numai hazardul singur au făcut o. Îngro­utăte bucăți de marmore, au fost una, care s'au format last­ feliu de la cine; ploile și vănturile au disfăcut'o din munte; o furtună cumplită au aruncat'o drept deasupra acestui piedestal care se pregătise de la sine pe locul acesta. Ista'i unu Apoloni deplin ca acel de Belvederu; o Venere de­o potrivă celei de Medicis; un­ Ercule ne seamănă acelui de Farneza. Ați crede în adevăr KB figura aceasta umblă, ve­­țuește, cugetă și că o să'ți vorbească, dar ea nu datorește ni­­micu artei și numai o lovire a hazardului au denum­ito­ri au a­­șăzat­ cu o așa nimerire. Dacă am avea dinaintea ochilor un tablou frumos, ce ap înfă­­țoșa, de eczemplu, trecirea mării Roșii, cu Moiei, la a căruea strigare apele se dispart și să înalță ca doi muri pentru a în­­am vndea lesni trecirea ne uscat a ierailitenilor pintre abisuri; de o parte acea mulțime de populi plini de încredire și de bu­­­­curie, rădicănduși mările la ceriu: pe de alta am zări pe Faraon cu Egiptenii, nanii de turburare mi de spaimă au vederea undelor ce ar aduna spre ai înghiți. În adevăr care ar fi omulu ce ar îndrăzni a­dzice că întămplare­a ar fi așezat de sine și aru fi format acest viu coloritu, aceste poziții feliurite, aceste înfățâmeri de ALMIMM­ERIC FUMAL NĂU. — #23 Q its — -

Next