Patria, mai 1921 (Anul 3, nr. 94-115)
1921-05-16 / nr. 103
2. (Urmare din pagina I-a) | amănunte.— eu nu pot să cred căinroprietatea particulară a lui I C Brătianu nu i-a influenţat Idele sate despre proprietate în genere. Oare au fost acele idei, de astădatăi vom arăta foarte amănunţit. Prealabil vreau să citez, insă, o floricică Înflorită din acelaşi mediu. Despre ce a vorbit dl. Vintila I. C . Brătianu, într’un discurs din Cameră la 23 Dec. 1913. (Ediţia Bibliotecei politice, No 12, p. 32—33). I. C. Brătianu, sosit de cu rând în ţară, se alesese membru al Divanului ad-hoc, reprezentând pe proprietarii mari din jud. Argeş. (Alegerile se făcuseră pa clase!) Din acel timp povesteşte d. Vimilă I. C. Brătianu: „Vintilă Bratianu. Acea ssena îmi aduce aminte o alta care avusese loc în Divanul ad-hoc, şi pe care o auziam adeseori povestită de *Uîul meu: era cuminţenia clâcaşlor reprezentanţi în divan. Şi in Muntenia sa sîmţia nevoia rezolvirei chestiune arzătoare a clicaşilor, a recunoaşterea drapturitor lor, nu a liberărei de slavî, sau de braţe, ci recunoaşterea anat drept vechi care, dacă sa pus sub forma de împroprietărire, a fost, nmnşi di graşate proprietarilor, greşală care ar trebui să servească da învăţământ şi în ziua de azi. Atunci s’au pus în Divanul ad-hoc mai multe chestiuni; dar chestiunea principală, pentru care Europa area ochii aţintiţi asupra noastră, era chestiunea naţională, a Unirii, cu sale patru puncte cunoscute. Au venit atunci la tatăl meu câţiva din reprezentanţii clăcaşilor şi i-au spus: „Die Bratiana, dar ce facem noi ■ ca chestiunea pământurilor ? ‘ Tatăl meu le-a răspuns: „întâi să consolidăm casa cea mare şi pe urmă vom vini şi vom rezolva şi această cauză a voastră". Şi cuminţenia lor a fost aşa de mare încât au bătut şiţ în toată desbaterea divanului ad hoci chestiunea clăataşiîor nu a venit până... nu s’au votat cele patru puncte. „ O. O.«Ghibănesiu: In Moldova a fost chaatîunea elâsssîlor în divaa... „ O. V. Brătianu: Aveţi dreptate, de Ghbanesau, îa Moldova s’a discutat. In Moldova dăsaşii n'au avut aceeaşi grie. „Cum era ou puteţi ca un om' fctrâmtorat de nevoi să nu îşi aratei păsurile lui la prima putinţă ce i fief dadaa? Dar în Muntenia clăcaşii au fost sfătuiţi siau înfiles. De aceea putem vorbi de cuminţenia şi inteli-f genţa ţăranului. Poate că înMoldvaei nu au întrebat şi că nici nu li s’a spus 03 să facă. Cei din Muntenia au făcut mult mai bine că n’au cerut rezolvarea nevoilor lor înaintea chestiunilor mai generale, cum au făcut cei din Moldova“. Comentam,î meu la această comunicare este simplu: 1. Clăcaşii Moldovei »n’au avut aceşaş grija'' da „consolidarea casai calei mari“ ca „cai sfătuiţi“, din Muntenia ? Insă, acai (la !; Moldoveni, clăcaşi „nepatrioţi“ (?), osteau ca clâcaşii »sa nu mai fia, ca până acum, asămănuiţi cu dobitoacele necuvântătoare* (şedinţa dela 26 Ort 1857); însî, ei declaraseră că — aşteaptă discuţia asupra »dobitoacelor necuvântătoare* până ce sa vor mântui chestiile di interes general (9 Nov.);5) însă, »cei ciâeaşi, în frunte cu loan Roată, aveau lâagă ei, ca îndemnători , conducători ° pe Mihail Kogălniceanu şi mai ales — pa Costache Negri »a cărui propunere de Împroprietărire (din 11 Dec 1667) a fost i.călită de ţăranii: Răducanu Sava, Ioan Lavărdă, loan Roată, Vasile Balaiş şi Dănilă Bălan — atunci apăru — întâia oară în «fătul ţârii — şi motivul: utilitate publică şi nevoie da stat; atunci şi lauda că ,»braţul ţăranului iste acela de *unda a deems până acum toate visteriile ţirei aceştia"; însă despre un C. Negri şi un M hart Kogalniceanu nu se poate zise că nu ar fi avut grija de intensele generale, cum zicea despre ţărani şi îa necifioştinţa da cauză, dl V. I. C. Brătianu .) Propunerile de atuaai al Moldovei— dintre care Divanul ad-hoc nu-şi nsuşsî nici una — au fost trimise ÎComisiei internaţionala la Bucureşti. Mihail Kogălniceanu alergi în persoană la Bucureşti, ca să explice Comisiei starea da fapt şi că predea un memoriu, care sa simte bine în actele ulterioare ale comisiunei. (Seria I, II, 534 ) Mihail Kogâlniceanu ,până pe ţărani la faţa Europei concentrate în comisia din Bucureşti, I. C. Brătianu sfătuise —lnistel Contrastul este, aşadar, dela 3857, nu abia dela 1864 ! Şi, încă, în ce timp era aşa ?! Ia timpul în care Comisiunea europeană avea motive şi denunţa congrasului din Paris, în 13 April 1858, ps boarii ţării, afirmând că ei ai intenţia ţie .) Vezi D. Al.Sturze, „IasemuSiunea Divanurilor aA-hoa“ ets., la , Analele Academiei“, a II. 1, XXXIII, p .2 etc. • După Mihail Kogălniceanu, propuneri» din Divazrul «d-hoc a lui C. Negri „ar fi pus I«ete mojiiile» di* poziţia muncitorilor, cu voia sa a firă voia marilor proprietari“. („Monitoria oficiali, Dezbaterile Camerei, 1889, p. 857). Sa opuseră, atunci, — liberalii, ed&oga tot M. Cogăldneanu^ ss-şi libera proprietatea da obligaţia; de-a concede ţăranilor până la două] treimi ‘din întinderea cultiv&biîi a moşiilor ş: eă vossa si le dea ţîranilor ehiar parcels 10 posedate actualmente; deposedarea aceasta ar fi înasmnat co.'damvtaraala vagabondaj c dlaaoi prăneşti. (Seria I, II, 171) Com:sa era sigură, cî, lăsată da capul său, clasa boersasaă — nu va da chestiund o soluţia echitabilă, satisfăcătoare; şi — având în faţa sa exemplul împroprietârirel din Bucovina şi Ardeal, ne care o citează —: o m’sia reacmaâîda: emanciparea completa a ia an lijr din principate. (I, II, 172.) Când diplomaţii străini crîau de acestea, I. C. Brătianu sfătuia — Imiştea ! In folosul — cui ? 1 Se va răspunde •• în folosul patriei, pentra ca „jertfind pa altarul parid păsurile personale“ (cuvintele lui I. C. Brătianu), să se poată isculi în unanimitate memorandul cira dsvoată cele patru panctari.7) întreb: era ar fi putut refuza iscălitura ? și răspund: țărașii desigur nu, pentrueS ei primeau acele puncte; —burii, poate. înainte 'da a sfârși cu atitudinea 1. C„ BrlfianU la 1857— 58, trebue sa mai exprim o bănuială. Este cu putinţă, ca totuşi, el sâ nu fi fost chiar aproa cuminte cum îl crede fiul său. Pentrucă fapt este că pe I. C. Brătianu principele D. Ghica l a asuzat atunci, direct, în 7 Dsts., că are „?alaţiursi cont ne* cu ţăranii din Dran şi di „ar fi nimarit»o mai bite să sfătueasci pe ţ'.rani sâ nu pronunţe aici un discurs pare po reaă alia streinilor. Veniţi sâ ne faeţi legi’e noastre, căii aristocraţii nu vocea si ne dea dreptate“.8) Dacă, totuşi D. Ghica avea motive să lăndiaacă înţelegerile dintre ţărani şi I. C. Brâtîanu? Aceasta ar însemna ci din umbră ! C. Brătianu tot ia srtâţni puţintel pe ţărani — pentru era fapt,dacă sa va edsvsrî, noi, ţărănişti*, îi vom mulţumi culduros, clnd vom scrie, odăii Istoria ţăranului român. „ Deocamdată rămânem la rezultatul acesta istoriceşte absolut exact: La 1857 mirele proprietar rural I. C. Batiana, în deosebire d^î marele proprietăar M Kogălnicesnu, a reţinut pe ţărani dela acte care ar’fi fod lovituri clari date mard proprietăţi şi îndemnuri ca Europa să se ocupa serios și impunător de chestia agrară in principate. *) Dl A. Sturze, loc. cit., p. 725. *) Dl A. Sturan, b op. cit., p. 76H. G. Bogdan-Dursă. «■ Muzicale Un distins profesor universitar spunea aseară la esiraa din teatrul maghiar unde sa reprezentase „Tosoa“: „am i.sîuitat o operă scrisă de un italan după libretul unui francez, cântată îa limba germană de artiști români la teatrul maghiar“. Intr’ade- văr a fost nivoada dl Ruvinski care să stea îa chip de interpret şoptind fiecăruia partea pe limba sg,, altfel soprana unguroaică nu s’ar fi înţeles cu tenorul neamţ autentic, iar baritonul italian, n ar fi priceput o iotă din toată intriga lui Mario cu Floria. Dl Ruvinski este ras din Odessa .. Muzica a mers bine. Daa Lévay Ileana, a cântat cu mult simţ artistic, ca o artistă da valesta. Au m-ri luat parte la acţiunea de pe scenă, dnii Jean Athanasiu şi M. Naria Opera a fost însă ciuntite fiindcă s’a ’trecut pesta alta: »O doici mani..“ d n astei IIMea. In schimb ,muzea a fost suplinită printr’un grozav moment drematic în câre 4 carabinieri, omorând pe Mario, au înăbuşit sala un praf de pușcă, iar mai târziun pluton de gărzi repezindu-se după Floria, a covârşit situaţia dramatică. — p — I Inaugurarea Bilslfeftdî I populare dia Cluj 1. Sâmbătă 14 Maia ora 3 d. a. se jiraughează îa palatul BiblioteciiUniversitare str. Mic Nr. 2 (Dimniei) Biblioteca populare din Cluj, cu urmitorul program : 1. Cuvântul da deschidsie al did reator Sixtil Puşcariu. 2. Ră spuneai dlui Ministru al muncii şi oarotiiei sociale, Dr. Traneu-I Iaşi. 3. Riapucsul delegatului Asociaţiei funcţionarilor. 4. Răspunsul delegatului meseriaşilor şi munsitorilor. 5 RăspunsS dim director al bibliotefii, dr. Gyalu?. . 6. Cuvântul de închidere al ■ dlui prof. Racoviţă, ca membru în comisia bibliotecii univeraitire. Solemnitatea se va termina cu vi- zitare.i oficială psîatia lui B bliotecii şi a txpeziei a aniste cu această ocazie. Demnii congresişti ai Societăţii or- fanilor de război sunt sfătuiţi sS pro- fite de acest prilej pentru a vizita frumosul palat al Bibliotecii univer- sitara şi preţios sile obiacui aranjate ‘la eXitaţie ocazională. I JPATfilm mnmm Guvernul german a acceptat condiţiile Aliaţilor Chestia Ungarei de vest Londra. — Primul ministru Lloyd George a comunicat camerei comunelor, că noul guvern german a acceptat în întregime şi fără nici o rezervă toate condiţii de formulate de către consiliul suprem în şedinţa de la. 5 Mila şi c4 şi-a luat angajamentul expres de a îndeplini fără nici o amârare tort, condiţiunile oferind li acelaş timp şi toate garanţiile curate. ■ Cabinetul With a mai făcut cunoscut că va proceda fără întârziere la dezarmarea complectă pe uscat navală şi aeriană. In cea ce priveşte vinovaţii de război, noul guvern german şl a luat angajamentul de a începe judecarea lor la începutul lunei viitoare. * ' Paris. — niaîdîstâfjul german s’a proiipsîtas astăzi asupra «stimatulul. Am fost 227 tte vod pentru aceeptarasi iui si 175 conte,a. * Berlin. — La votarea acce-jtlrei sau raspîngerei ultimatului de cftra Reichstagul german, s’s pronunţat cu hotărâre contra acceptămi iu:, partidul poporului şi acel el naţ'onaliştilor. (A. T. R.) | ; Buapesta. — Irjni voi începe ! Vitna negosierilg în chestia Ungariei Occ’dentale. Ungaria va fi reprezentată prin preşedintele consiliului , contele Stefan Behlen, ministrul de externe conte Bánffy, dr Gutz fost ministru de externe, contele Csáky, consiler de ambasadă şi printr o comisiile de consilieri technici. Delegaţia ungară va oferi întchimbul păstrării Ungariei O,-pîden-l ’tale, numeroase şi importante avsn-i jtage esonomiae Austriei. In cereuritel ipoltice pfcisle din Budapesta, ses Ispe,'’?, că actele compenzaţiuni vor, teat;sta’e pe deplin Austria căreia is îse vor oferi şi toate pos’blitSţile de•*. ovizionare eu articole de alimenta-' ţimi. ' In esea ce priveşte interesel care se • disesută la conferinţa dela Portorose,' (Cercurile politice ungare, afirmă, că 'există o deplini. înţelegere asupra interesi;ilor lor, între Ungaria şi Austr'a Când va înceta pactul din 1917 al Aliaţilor , Londra. — Dl Lloyd George a declarat în Caraera comunelor, di pactul din 30 Noemvrie 1917 dela Londra, va înceta da-a mai avea efect atunci, i'âpdi Anglia va fi încheiat pansa cu toţi foştii ei adversari. Argla nu va mai fi legată atunci si trateze chestiunile externe la convenţia cu Franţa şi Italia. (A.T.R.) . ! Presa cehoslovaci şi! ! tratatul cu România 1 Praga — Presa cehoslovacă ce-l montează cu vie satisfacţie încheierea Itratatului româno cehoslovac. Tratatul are ua cara tei defenziv şi el va strângă prin găranţiile pa care ie,efea ambelortei, cercul da fiar în jurul Ungariai. Ziarele cehoslovate spun, că noul tratat asigură pacea în, Europa Centrală și favorizează relacțiunile 630'onice dintre ambala I state. ......... / ■ .. . — Zilele acestea va pleca la Belgrad® corn!stane.. română pentru a închina ca guvernul iugoslav o con-, venticuua identică cu aceea înche iată cu Cehoslovaca. — Sâmbăta la ora 5 după amiază! „Soc, ştiinţe noi? Mediale" va ţine şe-j dinţi în amfiteatru Clinicelor. — Cercul studenţilor „Petru Ma jior“ se va întruni la 8 p. m. la Cij min pentru a discuta chestia câini- nului, statutelor şi altele. „ De trei zile are loc la Piteşti congresul demobilizaţilor din întreagă ţră. Co.:greaiştii au făcut o expunere a situaţiei prelaţilor după război şi au valorificat dept grila lor la ?mpropritteris egale ou sie munci.oţ’ilo dela ţari. In acest sacs e’a votat si moţiunea prin cara propun federalizarea tuturor demobilizaţilor din ţară pentru a fi Uniţi in jurul nevoilor, lor. Dsasemenea au cerut împropriaiitrîrea demobilizajilor dala oraşe, acordarea da ajutoria pantru refacerea gonpodirfilor ruinate şi acordarea de ajutoare pentru ansi dintre dânşii suferos de bir. — Familia fostului împărat al Austro Ungariei se va nunte dela Ho-I te hal Naţional din Lucarna îa pala- j tul Elghensten dopa ţirianl tecului Lucerna. — Comisiunea interaliata de Suezii-Superioară sfii la 0 :*peb »unde studiezi traseul nonei frontiere între Polona şi Germania— Știrea spartă îa Sileizia*superioară, după care ebraismn&a, interaliată ar intenţiona sa , părăsească Oppeln., a produs ca o mai mare îngrijorare în sânul populaţUei germane. — Damiciunea lui Ziaovlav, din cauza neamuiţimireî preiată ds noua politică a lui Licsîn, a predau alte inaerraşe dem'şhini de comisari ai poporului. — In urma înţelegeri dintre cele 2 guverne, tn curând se pa da publicităţii convenţiunea dintre România şi Polonia. Convenţia are caracter oftns’v-divensiv. —’Minis’rul de externe, dl .Takie Ionescu a avut eri dimineaţa o Intrev^dara cu membrii comisiunei cire pleacă la Vrsrşovia pentru încheierea convenţnei cu Poonia. Dsa le-a d’at ultimele instrucţiuni. — La Chişinău a avut Ioc sub pitronagiul consululiu francez din 'ostilitate comemorate, Jeanaide Ara. Solemnitatea a avut loc la cateîîrăla catadiisă din îoounitate A asista corpii consular şi autorităţile civile şi militare. — Retragerea bmsnotelor Bancei Generate sa va face prin Banca Na-ţionala fără comunicare oficială, şi fără date fixa. Aceste biocnote, Intrate’ prin diferite, opireţiuni în casa Bninsei Naţionale nu vor mai p refu33 în lircn’aţie. 1 — Dl Prof. Emm. da Mártonna va ţine. Smbarul de Geografie mâine 14 Maiu, orele 3-5 p. m la sala decursuri a Institutului de Geografie. Tot mâine dsa va continua Cursul asupra Franţei în sala de Confirinţi a Bibliotecii. Confarința va fi conti- Inuarea asupra Alpilor Francezi. I — In cursul lunei Main se va ţine la Cluj congresul inginerilor silvici din întreega ţară, cu care ouzie sa va discuta chestiunea reorganizărei Casei pădurilor. — Astă seară la Opera noastră se cântă Tannhauser. Sa va cânta fără coruri ? Din informaţiunile ps caii te avem direcţia Operii nu vrea să stea de vorbă cu greviştii, caii înţeleg si scadă din pratanţiunila lor prin aceea că nu mai pretind altasva dacât .* contracte şi locuinţe, şi-am adaoga noi casa ce ei nu îndrăznesc să formuleza. DiCâ la aceste două capete da cerere au fost restrânse pretenţiunile greviştilor, direcţiunea rămâne inovată dacă nu le va satisface — şi pâ dăasupra cu suspiciunea că, acolo, js£ Intenţionează desfiinţarea Optrii naţionale din Cluj. — Deputatul de Soroca. dl Con- stantin Stere a ţinut la Chişinău o fj interesantă conferinţă asupra evenimentelor politice la ordinea zilei Vorbind de reformele financiare ale dlui N. Titulescu, dsa a avut cuvinte elogioase pentru principiile noul fiscale înroduse în proectele sale şi pentru moderaţiunea cu care dsa a întocmit bugetul general al Statului. Suntem Informaţi că dl . Stere va face U Cmeră o lungă expunere asupra modu'ui cum sunt întocmite moedds financiare, combătându-l. — Principele moştenitor al Japoniei care a sosit la Londra, a declarat că va veni şi la Bucureşti pentru a întoarce vizita pe care principele moştenitor român Tirol a făcut-o la curtea din Toko. — După rezultatele plebiscitului din Tirol se vorbeşte cu mai multe persistenţe despre necesitatea Intrării Austriei în confederaţia germanică. Presa visneza comentează cu multă vigoare oportunitatea alipirei Austriei la Germania. Eximenele particulare la liceul de fete „ Regina Maria“ din Cluj se încep în 15 ianie la ora 8 dimineafă Informaţiuni se primesc dela direcţiunea iceaîui. — Mara asortiment de mantale cu SOQ.ba? costume băbiţeşti de lână su 500 lai la Diamanstein şi Mosvovics. 572 -1—5 — Inginer cu diplomă care e export în clădirea of nor ferate de jinine şi de pîdure, caută post. Are ipraxă îndelungată și binecunoscut îa această branșă. 573 1—1 CONCURS La Asilul de Copii din Cluj, se publică concurs pentru postul de econom. Reflectanţii sunt invitaţi a-şi înainta cererile adresate catre Direcţiunea Asilului de Copii din Cluj, prevăzute cu documentele de cvalificaţie şi serviciul de până acuma cel mult până in 1 Iunie 1921. Competinţele lunare sunt următoarele : 550 Lei salariu fundamental, 400 Lei adaus de scumpete şi 20—30% în-demnizaţie de chirie. Cluj, la 10 Maiu 1921. 267—1—2. Direcţiunen. Prezidentul Curţii de Apel, Cluj. Nr. XIII. O. 5—1921. Preş. CONCURS Curtea de Apel, judecătoriile, ambele parchete şi închisori din Cluj, anualmente au lipsă cea de 2736 m3 lemne de foc. Toţi aceia, cari reflectează la furnizarea acestor lemne au a-şi înainta ofertele la subscrisul (Piaţa Ştefan cel mare Nr. 23) pânâ la 30 Maiu a. c. unde se pot primi şi informaţiunile necesare. Cluj, la 9 Maiu 1921. * 564—2—2 I. Vodă, primdirector. A. viz - 1 La Atelierul de construcţiuni apicole, al Statului din Cluj, Strada Mészáros, Nr. 2, se află de vânzare, coşniţe sis- tematice de una sau 3 familii, precum şi alte unelte apistice. Asemenea după* comandă se poate face orice fel de sistem de coşniţă cu preţuri moderate.] Pentru informaţiuni doritorii se vor: adresa Direcţiunei atelierului Apicol, - 562-1-3 Direcţia Agriculturii. Ştiţi deja că Formatysolul ca mijloc antiaeptic H întrece pe toate celelalte preparate de până acuma? Se vinde în toate far- '• maciile şi drogueriile. Se prepară in fabrica de articlii cosmetici şi chimici Instalaţii de la 255—52-250 milă, transmitere de forţă, telefoane, sonerii, apaduct, REPARAŢII DE MAŞINI DE SCRIS ŞI CUSUT, execută cu preţ convenabil, întreprinderea lectrotechnici $1 Mecanică Românească Teodor Maior CLUJ, Calea Victoriei Nr. 7, Becuri electrice T11 „TUNGSRAM“ T, 1 Telefon 11 Telefon precum şi mate-e**f 511 hale cu preţ redus Off întreprinderi şi pentru provincie. Miisterul Lucrărilor Publice Direcţiunea de Poduri şi Şosele din Transilvania, Banat şi părţle Ungurene. Nr. 2010—1921. PublicaţiuneDirecţiunea de Poduri şi Şosele din Transilvania publică concurs pentru transportarea pietrişului necesar pe şoselele naţionale din judeţul Sălagiu, Bistriţa-Năsâud, Satmar pe anul 1921. Ofertele sigilate se vor înainta până la orele 11 a. m. în ziua de 14 Iunie 1921. Ofertele cari sunt până la 100.000 Lei se vor înainta respectivelor servicii de Poduri şi Şosele şi anume: pentru judeţul Sălagiu—Zălău, „ Bistriţa-Nâsăud—Bistriţa, „ „ Sătmar—Carei-Mari, sau la Direcţiunea de Poduri şi Şosele, Cluj, strada Berde Mozeş 2. Ofertele mai mari cu 100.000 Lei se vor înainta numai la Direcţiunea din Cluj. Ofertele se pot face pentru cantitatea întreagă a materialului de impetruit sau pe sectoare şi cantităţi mici. La ofert se va anexa recipisa despre deponarea a 5®/a din suma oferită, care serveşte ca garanţie. Se vor putea depune şi efecte garantate de stat ca garanţii. Ofertele se vor deschide la orele 11 ziua şi luna specificată mai sus. La licitaţie pot fi prezenţi aferenţii sau reprezentanţii lor. Lucrările şi acohidiţiunile se pot vedea la Direcţiunea de Poduri şi Şosele sau la respectivele servicii edile, unde se vor putea primi eventualele lămuriri. La serviciul edil se poate primi modelul de ofert. Întreprinzătorul ia la cunoştinţă, că cantitatea de pietriş prescrisă se poate reduce până la 50%• Cluj, la 10 Maiu 1921. 569—1—1 YGIEA 1582—84 -250 CLUJ. Ministerul Lucrărilor Publice Direcţiunea de Poduri şi Şosele din Transilvania, Banat şi părţile Ungurene. Nr. 2610—1921. Publicaţiune Direcţiunea de Poduri şi Şosele din Transilvania publică concurs pentru transportarea pietrişului necesar pe şoselele judeţene din judeţul Hunedoara, pe anul 1921.. Ofertele sigilate se vor înainta până la orele 11 a. m. în ziua de 80 Mai 1921. Ofertele cari sunt până la 100.000 Lei se vor înainta la Serviciul de Poduri şi Şosele din Deva sau la Direcţiunea de Poduri şi Şosele Cluj, strada Berde Mozes 2. Ofertele mai mari cu 100.000 Lei se vor înainta numai la Direcţiunea din Cluj. Ofertele se pot face pentru cantitatea întreagă a materialului de impetruit sau pe sectoare şi cantităţi mici. La ofert se va anexa recipisa despre deponarea a 5% din suma oferită care serveşte ca garanţie. Se vor putea depune şi efecte garantate de Stat ca garanţii. 1 . Ofertele se vor deschide la oarelel ziua 30 a lunei Mai. La licitaţie pot fi prezenţi aferenţii sau reprezentanţii lor. Lucrările şi condiţiunile se pot vedea la Direcţiunea de Poduri şi Şosele sau la Serviciului de Poduri şi Şosele Deva, unde se vor putea primi eventualele lămuriri. La Serviciul de Poduri şi Şosele se poate primi modelul de ofert. ’ ■ -întreprinzătorul ia la cunoştinţă, că cantitatea de pietriş prescrisă se poate reduce până la 50%Cluj, la 10 Maiu 1921. 679-1— 1 Hotel de închiriat! Subsemnata bancă, ,Patria* din Blaj, dă în chirie pe timp de 6 ani, începând din 1 Ianuarie 1922 hotelul „Central" aflător în Blaj (colț Stradele Regele Ferdinand și Regina Maria). Ofertele în scris sunt a se adresa subsemnatei până la 10 Iunie 1921 depunând aferentul un vadiu de 2000 Lei. Condiţiunile de închiriere se pot vedea în biurourile băncii în zilele de lucru. n imnîn bancă Pentru Cred,t* răi If 8 II Comerţ şl Industrue, 568 1—3 J .* A iilii s. p. a., Blaj, Tipografia Naţională Cluj, strada Regina Maria Nr 4 16 Maiu 1921