Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)
1921-11-27 / nr. 267
= 21 Noemvris Inn = CULTURALE « POLITICE « ECONOMICE ________________________L|J .............................................................. - -------- ■■ 11.1.11. ii....................in --------------' ....................................■■■■'" —-------mmmm.1 MUZEELE REGIONALE — In legătură cu loteria „Asociaţiunei“ — Una din marii, problema pe cari „ Asociaţia“ şi a propus să te realizeze, este şi aceea a muzeelor. Pa lângă muzeul central, care trebue să fia oglinda fidelă a tot ca România întregită, şi ia deosebi Dacra superioară, posedă ca artă, etnografie, numismatică, arheologie, economie, armsment, ştiinţa naturale, industrie etc., — tot astf -l şi mizesle regionale, ce sunt t»sa înfiinţa la sediile d s rărţimintelor, trebue si fin oglinda filelă a regii ni, sub argha?i raporturi, tixându se iest prstatindenea senină da caracterul specific nn fia-; cărei regiuni. Nu mai sp-sificăm, ci aducem mai bina noua exempîe, dia care se vai putea vedea cum sa aontempleezi acesta muzee. Să zicem că e vorba da înfiinţarea unui muzeu regional în Munţii Apuseni. El va trebui să cuprindă întâin tot ce sa referi la munţii şi muntenii noştri (minerale, bârşguri, lemnării, cultura animalelor etc, etc.) ard toate, reminescenţele istorice legate de pământul acela, tabla cetate din epocal română şi îndeosebi cela referitoarei la Horii din Abac şi la Avram lenea, craiul acestor munţi, dsr 3* Mte personagii istorice (Popa Balint, tribul Clementa Aiudssnul $. E )cari niciri nu pot fi mai bogat reprezentate ca aici. Alt exmplu fia muzeul început deja ca obiecte de ştiinţe naturale| Ia H . g. Afară de aieste obiecte —] şi sunt multe când vom pune în contribuţie nu numai colul şi subsolul, ei şi a pese şi aerul — şi cele referitoare la ocupaţiunea locuitorilor .Acest muzeu va trebui să conţină şi numeroasa reministanţe române (statui, pascripţii, urne, amfore, arme, insignii, etc) cami aici se găsesc la tot pasul. Nu trebua să fim streini da ideea da a prefacă In sstM da muzee reg ontrie unele cetăţi şi castelel e ni sTu pis rat din vremile vechi; astfel oaia ea Hune doar ni, a Făgăraşului, drtoa s’»r usca bine zidurile, siu a Binului, eventual şi altele, derât să stea goale, mai bine să se Intocmească, astfel de muzee regionale* Muzeele „Asociaţiunii* Se administrează după regulament special. Pentru realizarea programului său cultural, „Asociaţiunea* a cerut guvernului să-i încuviinţeze aranjarea unei loterii de clase. Loteria a şi încuviinţat-o ministerul de finanţe sub nr. 35211—1920 în înţelegere cu cel de interne. Asociaţia s şi contractat tipărirea loturilor, care în curând se vor prins In vânzare ) Vor fi 4 (patru) fraguri, la cari se vor sorta câştiguri în suma de 6.000 000 (şase milioane) lei. Gâştigurile principale vor da câta 1000(X) (uni sută de mii) lei alte 200 000 (două sute de mii) de câştiguri dela 100 de mii lei în jos. Câştigurile de 20 (douăzeci) lei vor fi în cărţi şi tablouri istorice româneşti executate artistic. Costul unui lot e 20 (douăzeci) lei şi se vor putea cumpăra de la biroul central al Asociaţiei. Sibiu, str. Sigma 6, precum şi de la băncile esociata în .Solidaritatea“. Pin cate mari şi mici vor avizi la timpul siu marele public despre Josul de cumpărare al loturilor. Cu loturile AsorUţiei vor umbla şi Iagenţi voajori, înzestraţi cu legiri, moţiile necesare. Loturile sânt impărţite in serii alfsbetice de câte 50 000. [ Persoanele, care doresc si li-se rezerve numeri şi serii enumite, ant rugate să-şi comunice dorinţele de urgenţă biroului central al Asociaţiei. Tragerea întâia, la care se va sorti şi câştiguri în valoare a 1.500.000 lei, adecă un milion cincisute de mii. ]lei, se va ţine» L 31 Dicemvrie a o.j Acestea am ţinut să le apamtra pentru orientare cu privire la această îndemnată loterie cu menire cui tu-i ! Şi acum cine vrea şi câştig? şi să promoveze cu banii săi măreţele probleme culturale amintite mai însinte să grăbească la cumpărarea loteriilor Asociației. Buletinul Clujului Duminecă 27 Noemvrie Teatral National: O căsnicie (Matimu la ora 3 p m ) Ghețile lui Poirier (seara). Teatru Maghiar: Gül baba (operetă, matinpu la ora 3 p. m) Su'araith (seara). Bbitoteca Uilver UWl: deschisă ddl* 9—1 a. m. și 3—7 p. m. ti b loucQ popwuia: deschisă dela orele 6 a m. până la 9 p. m. S . ,„ dutu“, Cultura Poporului, ora 3 p. m. Bibliografii — William Konya: „Proect de lege asupra agriculture!. — „Presa sanitară“. Anul VII, Nr. 61. — .Câmpul“, foaie pentru săteni. Anul XIV, Nr. 21. — „Sănătatea publică.“ Buletin oficial al Inspectoratului General Sanitar din Cluj. Anul I, Nr. 10. — .Cultura Poporului“. Anul I, Nr. 30. Un comunicat al Centrului Studenţesc Centrul studenţesc „P. Maior“ din Cluj, în şedinţa plenară extraordinară din 25 Nov. crt. a luat cunoştinţă de incidentul ce a avut loc la Opera Naţională, cu ocazia, reprezentaţiei operei „F.Gust“ şi a hotărât publicarea acestui comunicat. Totodată plenul Centrului Studenţesc ţne să amintească următorul comunicat ce l’a dat la 1 Martie 1921 : Deoarece diferite persoane au vorbit şi s’au prezentat în numele studenţi mei, în diferite ocaziuni, ţinem să atragem atenţiunea publicului, diferitelor instituţiuni şi autorităţilor, că singurul reprezentant autorizat, care poate vorbi în numele studenţimei din Cluj, este Centrul Studenţesc „P. Maior“. Or, acel incident care a avut loc la reprezentaţia amintită, e datorit unor studenţi, fără ca Centrul Studenţesc să fi avut cunoştinţă despre acest lucru. Aşadar, acel grup de student n’au putut face aceea manifestaţie decât ca spectatori şi perăspunderea proprie, neputând angaja studenţimea ca organizaţie. Secr. general: Preşedinte : N. Cornea. M. Macovescu. Anglia şi dezarmarea Londra. — La întrunirea industriaşilor din City, lordul Curzon ■ spus cu privire la reducerea armamente-: Io : Nu este prielnic a reduce arma- mentale marine când vedem cum sa; interese şi se acumulează vasele ar- mate. Exemplul nu trebue stabilit după o singură naţune sau chiar] prin două sau trei. Trebue urmărit în proporţie cu situaţia lor ţi capaci- tatea fiecăreia- Dass englezii, cari sunt cea mai mare forţă navală din lume şi a căror naţiune depinde da exsistenţa lor zilnică de dominaţia pe Mare, vor voi să redusă fiola lor, nu permiteţi celorlalte puteri sa construească aterissmi. Istoricul „Asociaţiunii“ Conferinţa dlui prof. I. Lupaş Seria conferinţelor de la Universitate fineţe în cadrele despărţâmântului Cluj al „Asociaţiunii“ a fost deschisă Vineri la orele 6 în sala IV-a a Universităţii, prin conferenţa dlui profesor universitar I.Lupaş despre istorianl şi însemnătatea „Astrei.“ DN. Lupua în Introducerea la conferenţa sa spune să chiar dela începutul înfiinţării Universităţii din Ch profesorii ei s’au crezut datori să silie un contact cât mai stiuos cu publicul românesc din acest orar, şi să contribue la răspândirea culturii româneşti prin aranjarea de conferinţe publice. Aşăzi aceste conferinţe se încep în cadrele „Asociaţiunii* nu numai pentru a da tribului de recunoştinţă celui mai vechi aşezământ de cultură ardelean, ci şi pentru a interesa publicul de scopurile pe care le are, încă de realizît „Asaelsţiunes* care în trecut, în urma vitregimi vremurilor, n’a putut să-şi realizeze întreg programul. Trecând la subectul conferinţei dsa «rată încercările făcute în os înainte pentu a iojgheba aici la noi o societate culturală, dar rare n’au răuşit pân& în preajma anilor 1861—1867, când cai mai de frunte intelectuali ai Ardealului, în frunte cu Mitropolitul Şaguna au reuşit să pună bizele „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român. „ Chiar cu prilejul înfinţărei .Astrel“ erau doaâ carenţe, unul pentru o „Academie“ română, adică o facultate de drept româ-nească iar alţii mai realişti, oare ştiam ce sa poate înfiinţa în imprejurările date, pentru o sso-. ciape literară. Urmărind activitatea presidenţilor, ,Asociaţiunii 1, înceţând cu întâiul ei president A. Şaguns, dl Lupaş a arătat in linii mari activitatea bine * făcătoare pentru Românii de dincoace , de Carpaţi a acestui afiziment ed-toral. „De pe la 1880 „Asociaţiimea“ ? şi-a estins activitatea şi in Banat şi Bihor, ajungând anul acesta pânâ în Maramureş. ” In afară de editarea revistei „Transilvania* şi a b bliotecei poporale -Astr*v, ou mij’oaael« i 1« rlă depublicul tuţaiegător, şi ou donaţi unii e j Leute de bărbaţi cu tragere de inimă pentru laminarea poporului, a Infiin-; ţat Şcoala civilă du ftate din Sibiu,J Muzeul şi Biblioteca din Sibiu. Rolul ei nu e nici pe departe ter - minat, şi azi, când are o dt plină 11-1 bertste du naţiune, e siâagenită du lipsa mijlotcslor materiale. „ Asocia- punea m are o loterie, concesionată ds . Stat, prin care vrea să adune mi-j ioace pentru realizarea integrală a programului său de activitate. La sfârşitul conferinţei s’au putut1 cumpăra lozuri dela loteria .Astfel“. A doua conferinţă va avee loc înj 2 Decemvrie, in acehs loc, şi la a-? oeeay ori. Vor vorbi despre Neagoe Basiliîl profesorii Sextil Puşcariu şi Al. Lepădatu. Rp. : Lucrările pregătitoare pentru aplicarea legilor Titulescu Intr'o zi abia se înregistrează 40 de declaraţii — Oraşul Cluj nu va termina în 2 ani cu înregistrările !„ Am dori, ca dl ministru Titulescu să revină tot mai curând din Cilitoria dsa!» la Paris şi si se constitue pentru o clipa, in simplu cetiţean, ca si si prezinte declaraţia ds impunere. Sutem siguri, ei visând opera dssie traducându-se in fapt, ar fi cei dintâi, care ar fi desiluzionat şi scârbit ds chinurile la care supune cetiţenii. Deoarece insă nu putem aştepta dela dl ministru echt, conştiinţi, ne lura voie si-i '’■tzntim noi în câteva linii cum dea fi la Cluj prezentările declaraţiilor da impunere. Cetăţenii din trei distriom ale oraşului Cluj sunt datori a şi face declaraţiile la Perceptoratul orişenesc din faţa Universiţi. Aici sa aduni zilnic câteva sute de oameni şi toţi aceştia intri într’o săli mici şi soundi, unde la un cap ds me sistă un domn funcţionar, care cdepeazi declaraţiile. O lce declaraţie primită trece la un subaitera, care o Inrigistreizi şi liberează o dovadă. Odate nu numai că e mici, dar mai e încărcată şi de alte câteva mess, la care lucrează încă vre-o 3 funcţionari alte chestiuni. Oamenii îngrămădiţi ca peştii în butoi după prezentarea declaraţiei, trebue să îndure un adevărat cal va, ca să facă drumul înapoi pe aceiaşi cal», după controlul declaraţiei. Şeful, care primeşte declaraţiile, cu toată bunăvoinţa pe o are, nu în atare să controleze zilnic mai mult 60—80 de declaraţii. Având a da informaţii fiecărui cetăţean, lupul lui nu sporeşte de loc şi mulţi, cari nu pot pierde 4-5 ceasul pentru prezentarea declaraţiei, părăsesc scâriţi odaia şi pleasă. Din declaraţiile controlate jumătate fiind insuficient intrigite, rezultă că la Perceptoratul orăşenesc nu se pot inregstra zilnic mai mult de 40—50 de declaraţii, sau în 6 zile vre-o 250, Intr’o luni prin urmare vre-o 1000. Cum in oraşul Cuj sunt obligaţi peste 60.000 a face declaraţii, rezulta ci pentru aceasta se cere un timp de 60 de luni, e deca 5 ani. Funcţionând în Cluj pentru inregistrarea declaraţiilor numai 2 birouri, timpul minim în care apts,e declaraţii sa vor face e de 2 ani şi jamatats. Gândiţi-vi, asum la verificarea declaraţiilor şi apoi vi veţi face o idee, cam când se vor încassa impozitele prevăzute de legea lui Tituiescu ! După cum merg lucrurile astăzi, la asta nu vom alunga decii peste vreo 3 ani, de-acum. Politicianismul în culturi 1 — „Cele trei Crişuri* un instrument, de parvenire politici Ziarul „Beiuşul“ publică în ultimul număr un larg articol in care arată , şi susţine că reuniunea culturală „Cele trei Crişuri* a fost transformată de conducătorul ei, dl colonel Gh. Baca loglu, într’un mijloc de parvenire po- litică. Ar fi foarte dureros ca o asociaţie culturală, în care mulţi îşi pusese spe- ranţe frumoase, să servească drept instrument unor astfel de scopuri. Articolul din ziarul „Reuşul” spune printre altele şi următoarele: „Trebue in sfârşit să se ştie, că toată activitatea culturală a acestei Reuniuni cu bani vărsaţi cu nemiluita de cei mulţi şi neştiuţi până azi, bănci, autorităţi şi particulari, se reduce la o reclamă trimbiţaată fără temei, la risipă de bani, la broşuri de propagandă tipărite în zeci de mii de exemplare şi prăfuite în sute de teancuri în dulapurile Reuniunii, la o revistă, scump magazin literar al produselor literare din Bucureşti, tipărită la Sonnenfeld şi pornită pe aceleş drum spre Capitală, ca să se desfacă în câteva sute de exemplare. Şi astfel, ca să resunăm toată activitatea aceasta, este ca înfăptuitorului Reuniunii să-i aducă ca mâine belșugul ce poate da politica“. I Unificarea petiţiilor Prin decretul No 2t166 dela 28 Iunie 1921 guvernul încearcă să unifice o importantă instituţiune de Stat, cea al Serviciului de poliţie. Această unificare era avizată prin ziare, înainte de apariţia acestui dcret prin ştiri scurte, cari spuneau, că cu 1 Iulie 192) se desfiinţează poliţia de Stat din Transilvania şi se introduce poliţia din vechiul Regat. Aşteptam legea, ca să ne putem face observările în aceasta materie, in loc de lege a apărut decretul de sus. Prin acest decret de fapt se intenţionează unificarea poliţiilor şi încă într'un mod foarte simplu. Iată ce zice nrt Vf „So roi'nnnflştft toate legiîe de poliţie.şi de siguranţă aia vechiul Regat sunt de drept aplicabile în je n iaride u -^.t din momentul alipirii pri simplul fapt al alipirii.“ Deodată cu încadrarea vedem însă în decretul No 71.442 S. dela 1 Nov. şi intenţiuni de a modifica atribuţiunile poliţiilor din Ardeal prin ce se modifică legi existente şi se desfiinţează instituţiuni de Stat fără a fi înlocuite cu altele. Aplicării legilor din vechiul Regat se opune însă motive cu mult mai importante. Şi anume: După aceste legi în Ardeal şi Bucovina poliţia este fot judecătoresc în o mulţime de contravenţii cuprinse în diferite legi. Afară de aceea, poliţiile din Ardeal şi Bucovina au multe atribuţiuni administrative bazate iarăşi pe legi. Legile franceze n’au aceste atribuţiuni. Acolo însă sunt foruri judiciare pentru contravenţii deosebit de tribunalele regulate aşa numite tribunalele afacerilor mărunte. Prin aplicarea legilor din vechiul Regat se desfiinţează poliţia criminală din Transilvania şi Bucovina, fără a se introduce alte instituţiuni pentru judecarea contra enţiilor. Tot asemenea încetează şi funcţiunile administrative a poliţiilor fără a fi trecute la alte autorităţi. Ori, aceasta nu se poate decât prin o lege completă de organizare, care să modifice legea judecătoriilor de ocoale, a tribunalelor, să modifice o mulţime de dispoziţii din procedura penală şi alte o mulţime de legi administrative. Până atunci orice unificare e pripită şi produce o anarhie în serviciile de poliţie. Iată un exemplu eclatant numai la aplicarea dispoziţiilor de încadrare a funncţionarilor. Atât funcţionarii din Ardeal cât şi cei din Bucovina erau plătiţi după clasele de salarizare. Acum după unificare funcţionarii din Bucovina primesc leafă, cei din cl. V. 2650 lei, cei din cl. VI. 2550 Isi şi psi din cl. VII. 1950 lei, pe când cu din Ardeal prin aceeaş unificare au ajuns la lefuri, cei din cl. V. la 1650 lei, cei din C. VI. la 1000 lei şi cei din cl. Vil la 1050 lei lunar. Iată deci deosebiri de câte 1000 lei la aceiaşi funcţionari în urma relei aplicări a legilor în lipsa unei legi unice de organizare a poliţiilor. Aceasta credem nu e unificarea dorită de nimeni. Dr. Nimis :Pâiulâ . Unificările forţate --------------- -5* Uneltirile dlul Piie pentru desfiinţarea Secretariatului Cultelor, ca să-şi câştige simpatia funcţionarilor — Desfiinţarea direcţiunilor regionale ale poliţiei a provocat consternaţie între poliţişti — Amestecul dlui Groza Pericolt uificărilor forţate, cu care ne am ocupat în mai multe rânduri, ne smeninţă din con. După cum am anunţat într un număr anterior, guvernul a hotărât desfiinţarea Secretariatului cultelor, ordonând acestui Secretariat să-şi transporte greriva la Bucureşti, fără să ia vra o depoziţie referitoare la soarta func*!°Pantm’ desfiinţarea Sscretariatului ptftelor a fost trimis la Cluj al Alexandru Popa, secretarul Ministerului cultelor şi instrucţiunei publice de la Bucureşti, însărcinat cu executarea ordinului dat pentru desfiinţarea Secretariatului şi să aleagă zece din sei aproape 100 de funcţionari al Sseteiaria'u’y , pentru a-i transfera la Bustmşti. . . . . . Funaţionsrii Sscrwtanattsîm, cari as fel răm âneau fără posturi, au în- 3a p.t 34 protesteze împotriva dstfi ntgrei pripta a Sâcritaîiatoîai, care a Vsait p3 neaşteptate, In cât nu si-au rut ut arat js ast*?! situația familii- lor lor. , ., . , ! O adevărată dssnăd.jde 1 a cuprins, văzându-sa pe drumuri firă posturi.( I n urmiî mdl ni o hr Intervenții, In ultimul timp s’a suspendat Ir, fine tx cutarea ordinala, pâră la nou dispoziții. . . .. Tot:pS ontn sun eu informaţi des fiinţarea Socetsra'u ui n'a fost decât o uaeltira a d ui Prie, s -»(fiind pt funtonart eurie f Inrea Secretariotal ui şi pn zintăndu-se în faţa lor, ca an salvator, care a contribuit la contramandarea ordinului de desfiinţare, conienporănd sl-şi câştige o popular MU, it care nu s’a buurct niciodata înaintea tancticmrilor. . Probabil, în vederea desfinţirii bearaîuratului s’a numit profesor la Academia da Agricultură din Cluj, ca si poată arata câ este solidsr op funeţlo aţii şi nu pleacă la Bucureşti, aude de altfel nu era nevoa de dânsul. # Desfu-r»rea Dirertunilor regonale politinești a produs de-a? mmea o usn:că ne mai pomenita printre rândurile faniţionmiilor, cari zi ds z'seism da noul surprize, ssemenes celei dela Secretariatul cultelor. Astfel Îs actste direcțiuni domină cel mai corn p’eal htos. Funcţionari disperaţi cui au ştiu de ca să sa apuce. Ordinul dst pentru desfiinţarea Drecţiunilor regionale au şi început să executa autorităţile competente, fără să aibă in vedere situaţia funcţionarilor. Astfel oficiile acestora au şi început să le evacuize, după primiea ordinului. Desfiinţarea, dupa parerea poiitilor de aici nu este altceva, decât rezultatul unor ştiri tendenţioase, apărute in ziarele din Bucureşti prin care unii căutau să compromită fotila ardeleană, care de altfel şi in timpurile cele mai critice, şi-a făcut datoria, neaşteptănd răsplată. In legătură cu desfiinţarea Direalurilor regionale şi haoadrarea funcţionarilor acestora în prefecturile de poliţie, funcţionarii sunt foarte agitaţi. Cauza acestui fapt se atribuie neorientărei autorităţilor competente,doari fără să consulte pe funcfionarli în drept, tn chestia aceasta, au tnciput să facă tncadr&rile după informa- ţiile unor favoriţi, cari au fost agenţi electorali ai guvernului. Astfel este^ cazul unui funcţionar superior dela Polnia din Timşoam, care a fost ds.? gradat în armata auetio-urgari, ş.j esie putherana apoi America, s a re^ \ întors în România, unde şi-a 8^S5‘ adăpost, ca ceilalţi conaţionali ai lui, cari întotdeauna ştiu să sprijinească guvernele, pentru a-şi asigura profite materiale. . Desfinţaraa direcţiunilor regionale poliţieneşti a provocat atât de vie, soluiţie şi nemulţumiri între funcţie- 5 care, încât a trebuit şi se pentru suspendarea ordinului. Până acuma nu a sosit nimic încă de la Bucureşti la chestia suspendarei executărei ordinului de desfiinţare, dar se spera, că se va amâna, deşi chir şi în localul inspectoratului gard-s..lor, s’a instalat un oficu de inchiriare. # In legătură cu unificările și desilinterne aatste pripit, toată ura funct.on.ri or st năpăstuește asupra dlui Groza, ministrul Ardealului, care fără să cunoaaă sau să se convingă despre posibilitatea unificărilor şi desfiinţărilor pripite şi încercate în atâtea rânduri şi fură să se informeze maritor despre situaţii) care se creiaza funcţionarilor prin astfel de şecin?, a iscăli acest ordin. „ Toţi sunt de părerea că dacă dl Groza ar fi refuzat să-l semneze, atunci nu a’ar fi întrodus sistemul încercărilor în dauna funcţionarilor. Dar dl Groza lucrează fără să-şi dea seama dă eventualele urmăriri fărăsă aibă în vedere interesele Ardealuhii, pe care probele nici nu le cunoaşte. Propunerea de a sa muta Secretariatele încă a fost opera exclusivă a dlui O. Prie, care a fâcut-o după ce prin intervenţii politice îşi căpătese un post de profesor la Academia Comercială. Putem afirma fără posbhcitati de dismnnilie să a fost combătut aprig de di MlhaV, a cărui atitudine împinand cu aceia a dl ui I. Sueta, dovedeşte că Intre avtrisanli ardaeni nu mo.i există nici-o cotiune.M. Informaţiuni — In uît mui timn t’au înfinţat şapte Inspectorata viticol în ţară: Cluj, Galaţi, Timişoara, Târgu-Mureş, Chineu, Bicureşti şi Cerlăţi. — ÎNŞTIINŢARE! Jleîntorcândumâ dela târgul internaţional de mostre din Ticna cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMASTICE ŞI CUNUNII vei servi prompt onor. clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1085 17- 40 — Dr. Lăxărescu, vnedic-şef la Casei Cercuale, Specialist in boala interne şi Venerice. Consultă între orala 3-5 şi 7—8 d. m Str. Iuliu Maniu 40 989—42—? — Doctor Trandafirescu C. specialist în boale de copii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consultații 6—8 Calea Regele Ferdinand Nr. 35. — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftin în Cluj, Strada N. Iorga Nr. 28. Telefon 310. 1154 28 36 — ORE PRIVATE de DANS. Toate dansurile moderne de salon, precum şi cele naţionale române le propune cu cea mai mare perfecţiune la locuinţă. Calea Regele Ferdinand 13. ELISABETA MAIOR, măr. Constantin, profesoara de dans. 1279.910 — Nu întârziaţi a vizită croitoria lui Rădici Cluj, Strada Bobului Nr. 7, unde cu preţurile cele mai reduse se trontuează haine după modă efecteză. 1123 21—150 — Cele mai inimoasa biju terii şi cele mai bune ceasornice se afla la ceasornicăria loan batiu Cluj, Calea Regele Ferdinand Nr. 3. 080 950 — „BLAND“ Efectuează cele mai fine, moderne şi eteg ne ghea cu tufă cusută.’Str. P. Chinez (Et n is si ut) casă nouă. 1356 6 -100 — Cele mai frumoase şi cele mai nouă modele de pălării de dame se pot afla la Ragonyi Józsefné Cluj, Strada Nicolae lorga Nr. 6. 881 81-100 — De vânzare 27Q oi mari, 10 berbeci şi 6() cârlani. Adresa Damaschin Ti dator. Comurica Streza-Cârţisoaza jud. Făgăraş, plasa Arpaşul de jos 1?87 1__1 — De vânzare un aranjamant modern deschis de domitor. Tapete orientale. Adresa la intedentul palatului „Meiul Alb*. 1391 12 Modelarea pălăriilor femeeşti de catifea, velour şi filţ, după formele din strâmtetate execută cu garanţă EMILN.KOHN :: CLUJ: :: strada Regele Ferdinand Nr. 37. Tot acolo se fac şi pălării bărbăteşti. 1071 84-150 *