Patria, noiembrie 1921 (Anul 3, nr. 246-269)

1921-11-27 / nr. 267

= 21 Noemvris Inn = CULTURALE « POLITICE « ECONOMICE ________________________L|J .............................................................. - -------- ■■ 11.1.11. ii....................in --------------' ....................................■■■■'" —-------m­mmm.1 MUZEELE REGIONALE — In legătură cu loteria „Asociaţiunei“ — Una din marii, problema pe cari „ Asociaţia“ şi a propus să te reali­zeze, este şi aceea a muzeelor. Pa lângă muzeul central, care tre­­bue să fia oglinda fidelă a tot ca Ro­mânia întregită, şi ia deosebi Dacra superioară, posedă ca artă, etnografie, numismatică, arheologie, economie, armsment, ştiinţa naturale, industrie etc., — tot astf -l şi mizesle regio­nale, ce sunt t»­sa înfiinţa la sediile d s rărţimintelor, trebue si fin oglinda filelă a regii ni, sub argha?i rapor­turi, tixându se iest prstatindenea senină da caracterul specific nn fia-; cărei regiuni. Nu mai sp-sificăm, ci aducem mai bina n­oua exempîe, dia care se vai putea vedea cum sa aontempleezi acesta muzee.­­ Să zicem că e vorba da înfiinţarea unui muzeu regional în Munţii Apu­­­seni. El va trebui să cuprindă întâin tot ce sa referi la munţii şi muntenii noştri (minerale, bârş­guri, lemnării,­ cultura animalelor etc, etc.) ard­ toate, reminescenţele istorice legate de pă­­mântul acela, tabla cetate din epocal română şi îndeosebi cela referitoarei la Horii din A­bac şi la Avram lenea, craiul acestor munţi, dsr 3* Mte personagii istorice (Popa Balint, tri­­bu­l Clementa Aiudssnul $. E )cari niciri nu pot fi mai bogat reprezen­tate ca aici. Alt ex­mplu fia muzeul început­ deja ca obiecte de ştiinţe naturale| Ia H . g. Afară de aieste obiecte —] şi sunt multe când vom pune în contribuţie nu numai colul şi sub­solul, ei şi a pese şi aerul — şi cele referito­are la ocupaţiunea locuitorilor .Acest muzeu va trebui să conţină şi numeroasa reministanţe române (sta­tui, pascripţii, urne, amfore, arme, in­­signii, etc) cami aici se găsesc la tot pasul. Nu trebua să fim streini da ideea da a prefacă In sstM da muzee re­­g ontrie unele cetăţi şi castele­l e ni sTu pis rat din vremile vechi; astfel oaia ea Hune doar ni, a Făgăraşului, drtoa s’»r usca bine zidurile, siu a B­inului, eventual şi altele, derât să stea goale, mai bine să se Intoc­­mească, astfel de muzee regionale* Muzeele „Asociaţiunii* Se admini­strează după regulament special. Pentru realizarea programului său cultural, „Asociaţiunea* a cerut gu­vernului să-i încuviinţeze aranjarea u­­nei loterii de clase. Loteria a şi încuviinţat-o ministe­rul de finanţe sub nr. 35211—1920 în înţelegere cu cel de interne. Asociaţia s şi contractat tipărirea loturilor, care în curând se vor prins In vânzare ) Vor fi 4 (patru) fraguri, la cari se vor sorta câştiguri în suma de 6.000 000 (şase milioane) lei.­­ Gâştigurile principale vor da câta 100­0(X) (uni sută de mii) lei alte 200 000 (două sute de mii) de câşti­guri dela 100 de mii lei în jos. Câştigurile de 20 (douăzeci) lei vor fi în cărţi şi tablouri istorice româ­neşti executate artistic. Costul unui lot e 20 (douăzeci) lei şi se vor putea cumpăra de la biroul central al Asociaţiei. Sibiu, str. Si­­gm­a 6, precum şi de la băncile eso­­ciata în .Solidaritatea“. Pin cate mari şi mici vor avizi la timpul siu marele public despre Josul de cumpărare al loturilor. Cu loturile AsorUţiei vor umbla şi Iagenţi vo­ajori, înzestraţi cu legiri­, moţiile necesare. Loturile sânt impărţite in serii alfsbetice de câte 50 000. [ Persoanele, care doresc si li-se re­­zerve numeri şi serii enumite, a­nt rugate să-şi comunice dorinţele de urgenţă biroului central al Asociaţiei.­­ Tragerea întâia, la care se va sorti şi câştiguri în valoare a 1.500.000 lei, adecă un milion cincisute de mii. ]lei, se va ţine» L 31 Dicemvrie a o.j Acestea am ţinut să le apamtra pentru orientare cu privire la această îndemnată loterie cu menire cui tu-i ! Şi acum cine vrea şi câştig? şi să promoveze cu banii săi măreţele probleme culturale amintite mai însinte să grăbească la cumpărarea loteriilor Asociației. Buletinul Clujului Duminecă 27 Noemvrie Teatral National: O căsnicie (Ma­­timu la ora 3 p­ m ) G­hețile lui Poirier (seara). Teatru Maghiar: Gül baba (ope­retă, matinpu la ora 3 p. m) Su'araith (seara). Bbitoteca Uilver UWl: deschisă ddl* 9—1 a. m. și 3—7 p. m. ti b loucQ popwuia: deschisă dela ore­le 6 a m. până la 9 p. m. S . ,„ dutu“, Cultura Poporului, ora 3 p. m. Bibliografii — William Konya: „Proect de lege asupra agriculture!. — „Presa sanitară“. Anul VII, Nr. 61. — .Câmpul“, foaie pentru săteni. Anul XIV, Nr. 21. — „Sănătatea publică.“ Buletin oficial al Inspectoratului General Sanitar din Cluj. Anul I, Nr. 10. — .Cultura Poporului“. Anul I, Nr. 30. Un comunicat al Cen­trului Studenţesc Centrul studenţesc „P. Maior“ din Cluj, în şedinţa plenară extraordinară din 25 Nov. crt. a luat cunoştinţă de incidentul ce a avut loc la Opera Na­ţională, cu ocazia, reprezentaţiei operei „F.Gust“ şi a hotărât publicarea acestui comunicat. Totodată plenul Centrului Studen­ţesc ţne să amintească următorul co­municat ce l’a dat la 1 Martie 1921 : De­oarece diferite persoane au vorbit şi s’au prezentat în numele studenţi mei, în diferite ocaziuni, ţinem să a­­tragem atenţiunea publicului, diferitelor instituţiuni şi autorităţilor, că singurul reprezentant autorizat, care poate vorbi în numele studenţimei din Cluj, este Centrul Studenţesc „P. Maior“. Or, acel incident care a avut loc la reprezentaţia amintită, e datorit unor studenţi, fără ca Centrul Studenţesc să fi avut cunoştinţă despre acest lucru. Aşa­dar, acel grup de student n’au putut face aceea manifestaţie decât ca spectatori şi pe­­răspunderea proprie, neputând angaja studenţimea ca orga­nizaţie. Secr. general: Preşedinte : N. Cornea. M. Macovescu. Anglia şi dezarmarea Londra. — La întrunirea industria­şilor din City, lordul Curzon ■ spus cu privire la reducerea armamente-: Io : Nu este prielnic a reduce arma-­ mentale marine când vedem cum sa; interese şi se acumulează vasele ar-­ mate. Exemplul nu trebue stabilit­ după o singură naţune sau chiar] prin două sau trei. Trebue urmărit în proporţie cu situaţia lor ţi capaci-­ tatea fiecăreia- Dass englezii, cari sunt cea mai mare forţă navală din lume şi a căror naţiune depinde da exsistenţa lor zilnică de dominaţia pe Mare, vor voi să redusă fiola lor, nu permiteţi celorlalte puteri sa con­­struească aterissmi. Istoricul „Asociaţiunii“ Conferinţa dlui prof. I. Lupaş Seria conferinţelor de la Universitate fineţe în cadrele despărţâmântului Cluj al „Asociaţiunii“ a fost deschisă Vineri la orele 6 în sala IV-a a Uni­versităţii, prin conferenţa dlui profe­sor universitar I.Lupaş despre isto­­rianl şi însemnătatea „Astrei.“ DN­. Lupua în Introducerea la con­­ferenţa sa spune să chiar dela înce­putul înfiinţării Universităţii din Ch­­ profesorii ei s’au crezut datori să sili­e un contact cât mai stiuos cu publi­cul românesc din acest orar, şi să contribue la răspândirea culturii ro­mâneşti prin aranjarea de conferinţe publice. Aşăzi aceste conferinţe se încep în cadrele „Asociaţiunii* nu numai pentru a da tribului de recu­noştinţă celui mai vechi aşezământ de cultură ardelean, ci şi pentru a interesa publicul de scopurile pe care le are, încă de realizît „Asaels­­ţiunes* care în trecut, în urma vi­tregi­m­i vremurilor, n’a putut să-şi rea­lizeze întreg programul. Trecând la subectul conferinţei dsa «rată încercările făcute în os înainte pent­u a iojgheba aici la noi o societate culturală, dar rare n’au răuşit pân& în preajma anilor 1861—1867, când cai mai de frunte intelectuali ai Ardealului, în frunte cu Mitropolitul Şaguna au reuşit să pună bizele „Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român. „ Chiar cu prilejul înf­inţărei .Astrel“­­ erau doaâ carenţe, unul pentru o­ „Academie“ română, adică o facultate de drept româ-nească iar alţii mai rea­lişti, oare ştiam ce sa poate înfiinţa în imprejurările date, pentru o sso-. ciape literară.­­ Urmărind activitatea presidenţilor, ,Asociaţiunii­ 1, înceţând cu întâiul ei president A. Şaguns, dl Lupaş a arătat in linii mari activitatea bine * făcătoare pentru Românii de dincoace , de Carpaţi a acestui afiziment ed-­­toral. „De pe la 1880 „Asociaţiimea“ ? şi-a estins activitatea şi in Banat şi­ Bihor, ajungând anul acesta pânâ în­ Maramureş. ” In afară de editarea revistei „Tran­­silvania* şi a b bliotecei poporale -Astr*v, ou mij’oaael« i 1« rlă de­­publicul tuţaiegător, şi ou don­aţi unii e j Leute de bărbaţi cu tragere de inimă pentru laminarea poporului, a Infiin-; ţat Şcoala civilă du ftate din Sibiu,J Muzeul şi Biblioteca din Sibiu. Rolul ei nu e nici pe departe ter - minat, şi azi, când are o dt plină 11-1 bertste du naţiune, e siâagenită du lipsa mijlotcslor materiale. „ Asocia-­ punea m are o loterie, concesionată ds . Stat, prin care vrea să adune mi-j ioace pentru realizarea integrală a programului său de activitate. La sfârşitul conferinţei s’au putut1 cumpăra lozuri dela loteria .Astfel“.­ A doua conferinţă va avee loc înj 2 Decemvrie, in acehs loc, şi la a-? oeeay ori. Vor vorbi despre Neagoe Basiliîl profesorii Sextil Puşcariu şi Al. Lepădatu.­­ Rp. : Lucrările pregătitoare pentru­­ aplicarea legilor Titulescu Intr'o zi abia se înregistrează 40 de declaraţii — Oraşul­­ Cluj nu va termina în 2 ani cu înregistrările !„ Am dori, ca dl ministru Titulescu să revină tot mai curând din Cili­­toria dsa!» la Paris şi si se constitue pentru o clipa, in simplu cetiţean, ca si si prezinte declaraţia ds impu­nere. Sutem siguri, ei visând opera dssie traduc­ându-se in fapt, ar fi cei dintâi, care ar fi desiluzionat şi scâr­bit ds chinurile la care supune ceti­ţenii. Deoarece insă nu putem aştepta dela dl ministru ec­h­t, conştiinţi, ne lu­ra voie si-i '’■tzntim noi în câteva linii cum dea fi la Cluj pre­zentările declaraţiilor da impunere. Cetăţenii din trei distriom ale ora­şului Cluj sunt datori a şi face de­clara­­ţiile la Perceptoratul orişenesc din faţa Univers­­iţ­i. Aici sa aduni zilnic câteva sute de oameni şi toţi aceştia intri într’o săli mici şi soundi, unde la un cap ds me si­stă un domn funcţionar, care cd­ep­eazi declaraţiile. O lce declaraţie primită trece la un subaitera, care o Inrigistreizi şi li­berează o dovadă. Odate nu numai că e mici, dar mai e încărcată şi de alte câteva mess, la care lucrează încă vre-o 3 funcţionari alte che­­stiuni. Oamenii îngrămădiţi ca peştii în­ butoi după prezentarea declaraţiei, trebue să îndure un adevărat cal va­,­ ca să facă drumul înapoi pe aceiaşi cal», după controlul declaraţiei. Şeful, care primeşte declaraţiile, cu toată bunăvoinţa pe o are, nu­­ în atare să controleze zilnic mai mult 60—80 de declaraţii. Având a da informaţii fiecărui cetăţean, lup­ul lui nu spo­reşte de loc şi mulţi, cari nu pot pierde 4-5 ceasul pentru prezen­tarea declaraţiei, părăsesc scâr­iţi odaia şi pleasă. Din declaraţiile controlate jumătate fiind insuficient intrigite, rezultă că la Perceptoratul orăşenesc nu se pot inregstra zilnic mai mult de 40—50 de declaraţii, sau în 6 zile vre-o 250, Intr’o luni prin urmare vre-o 1000. Cum in oraşul C­uj sunt obligaţi peste 60.000 a face declaraţii, rezulta ci pentru aceasta se cere un timp de 60 de luni, e deca 5 ani. Funcţionând în Cluj pentru inregi­strarea declaraţiilor numai 2 birouri, timpul minim în care apts,e decla­raţii sa vor face e de 2 ani şi jama­­tats. Gândiţi-vi, asum la­­ verificarea declaraţiilor şi apoi vi veţi face o idee, cam când se vor încassa impo­zitele prevăzute de legea lui Titu­­iescu ! După cum merg lucrurile astăzi, la asta nu vom alun­ga decii peste vre­o 3 ani, de-acum. Politicianismul în culturi 1 — „Cele trei Crişuri* un instrument, de parvenire politici Ziarul „Beiuşul“ publică în ultimul număr un larg articol in care arată , şi susţine că reuniunea culturală „Cele­­ trei Crişuri* a fost transformată de­ conducătorul ei, dl colonel Gh. Baca­­ loglu, într’un mijloc de parvenire po-­ litică.­­ Ar fi foarte dureros ca o asociaţie culturală, în care mulţi îşi pusese spe-­ ranţe frumoase, să servească drept instrument unor astfel de scopuri. Articolul din ziarul „Re­uşu­l” spune printre altele şi următoarele:­­ „Trebue in sfârşit să se ştie, că­ toată activitatea culturală a acestei Reuniuni cu bani vărsaţi cu nemiluita de cei mulţi şi neştiuţi până azi, bănci, autorităţi şi particulari, se reduce la o reclamă trimbiţaată fără temei, la risipă de bani, la broşuri de propagandă tipă­rite în zeci de mii de exemplare şi prăfuite în sute de teancuri în dula­purile Reuniunii, la o revistă, scump magazin literar al produselor literare din Bucureşti, tipărită la Sonnenfeld şi pornită pe aceleş drum spre Capitală, ca să se desfacă în câteva sute de exemplare. Şi astfel, ca să resunăm toată activitatea aceasta, este ca înfăp­tuitorului Reuniunii să-i aducă ca mâine belșugul ce­­ poate da po­­litica“. I Unificarea petiţiilor­­ Prin decretul No 2t166 dela 28 Iunie 1921 guvernul încearcă să unifice o importantă instituţiune de Stat, cea al Serviciului de poliţie. Această unificare era avizată prin ziare, î­nainte de apariţia acestui d­cret prin­­ ştiri scurte, cari spuneau, că cu 1 Iulie­ 192) se desfiinţează poliţia de Stat din­­ Transilvania şi se introduce poliţia din­ vechiul Regat. Aşteptam legea, ca să­ ne putem face observările în aceasta materie, in loc de lege a apărut decre­tul de sus. Prin acest decret de fapt se inten­ţionează unificarea poliţiilor şi încă într'un mod foarte simplu. Iată ce zice nrt Vf „So roi'nnnflştft toate legiîe de poliţie.şi de siguranţă aia vechiul Regat sunt de drept aplicabile în je­ n iaride u -^.t din momentul alipirii pri simplul fapt al alipirii.“ Deodată cu încadrarea vedem însă în decretul No 71.442 S. dela 1 Nov. şi intenţiuni de a modifica atribuţiunile poliţiilor din Ardeal prin ce se modi­fică legi existente şi se desfiinţează in­stituţiuni de Stat fără a fi înlocuite cu altele. Aplicării legilor din vechiul Regat se opune însă motive cu mult mai impor­tante. Şi anume: După aceste legi în Ardeal şi Buco­vina poliţia este fot judecătoresc în o mulţime de contravenţii cuprinse în di­ferite legi. Afară de aceea, poliţiile din Ardeal şi Bucovina au multe atribuţiuni administrative bazate iarăşi pe legi. Legile franceze n’au aceste atribu­ţiuni. Acolo însă sunt foruri judiciare pentru contravenţii deosebit de tribuna­lele regulate aşa numite tribunalele a­­facerilor mărunte. Prin aplicarea legilor din vechiul Regat se desfiinţează poliţia criminală din Transilvania şi Bucovina, fără a se introduce alte instituţiuni pentru jude­carea contra enţiilor. Tot asemenea în­cetează şi funcţiunile administrative a poliţiilor fără a fi trecute la alte auto­rităţi. Ori, aceasta nu se poate decât prin o lege completă de organizare, care să modifice legea judecătoriilor de ocoale, a tribunalelor, să modifice o mulţime de dispoziţii din procedura penală şi alte o mulţime de legi administra­tive. Până atunci ori­ce unificare e pri­pită şi produce o anarhie în serviciile de poliţie. Iată un exemplu eclatant numai la aplicarea dispoziţiilor de încadrare a funncţionarilor. Atât funcţionarii din Ardeal cât şi cei din Bucovina erau plătiţi după cla­sele de salarizare. Acum după unificare funcţionarii din Bucovina primesc leafă, cei din cl. V. 2650 lei, cei din cl. VI. 2550 Isi şi psi din cl. VII. 1950 lei, pe când cu din Ardeal prin aceeaş unificare au ajuns la lefuri, cei din cl. V. la 1650 lei, cei din C. VI. la 1000 lei şi cei din cl. Vil la 1050 lei lunar. Iată deci deosebiri de câte 1000 lei la aceiaşi funcţionari în urma relei aplicări a le­gilor în lipsa unei legi unice de organi­zare a poliţiilor. Aceasta credem nu e unificarea do­rită de nimeni. Dr­­. Nimis :Pâiulâ . Unificările forţate --------------- -5* Uneltirile dlul Piie pentru desfiinţarea Secretariatului Cul­telor, ca să-şi câştige simpatia funcţionarilor — Desfiin­ţarea direcţiunilor regionale ale poliţiei a provocat con­­sternaţie între poliţişti — Amestecul dlui Groza Pericolt­­ uificărilor forţate, cu care ne am ocupat în mai multe rânduri, ne smeninţă din con. După cum am anunţat într un număr ante­rior, guvernul a hotărât desfiinţarea Secretariatului cultelor, ordonând acestui Secretariat să-şi transporte greri­va la Bucureşti, fără să ia vra o d­epoziţie referitoare la soarta func­*!°Pantm’ desfiinţarea Sscretariatului ptftelor a fost trimis la Cluj al Alexandru Popa, secretarul Ministe­rului cultelor şi instrucţiunei publice de la Bucureşti, însărcinat cu execu­­tarea ordinului dat pentru desfiinţarea Secretariatului şi să aleagă zece din sei aproape 100 de funcţionari al­ Sseteiaria'u’y , pentru a-i transfera la Bustmşti. . . . . .­­ Funaţionsrii Sscrwtanattsîm, cari as fel răm âneau fără posturi, au în- 3a p.­t 34 protesteze împotriva dstfi n­­tgrei prip­ta a Sâcritaîiatoîai, care a Vsait p3 neaşteptate, In c­ât nu si-au rut ut arat js ast*?! situația familii-­ lor lor. , ., . , ! O adevărată dssnăd­.jde 1 a cuprins, văzându-sa pe drumuri firă posturi.( I n urmiî mdl ni o hr Intervenții, In ultimul timp s’a suspendat Ir, fine tx cutarea ordinala­, pâră la nou dispoziții. . . .. T­ot:pS ontn sun e­u informaţi des fiinţarea Soc­etsr­a'u ui n'a fost decât o uaeltira a d ui Prie, s -»(fiind pt funt­­­onart eu­rie f In­­rea Secretario­­tal ui şi pn zintăndu-se în faţa lor, ca an salvator, care a contribuit la contra­mandarea ordinului de desfiinţare, c­onienporănd sl-şi câştige o popular MU, it care nu s’a buurct niciodata înaintea tancticmrilor. . Probabil, în vederea desfi­nţirii be­­araîur­atului s’a numit profesor la Academia da Agricultură din Cluj, ca si poată arata câ este solidsr op funeţlo aţii şi nu pleacă la Bucureşti, aude de altfel nu era nevoa de dânsul. # Desfu-r»rea Dirert­unilor reg­onale politinești a produs de-a? mmea o usn:că ne mai pomenita printre rân­durile faniţionmiilor, cari zi ds z'­se­ism da noul surprize, ssemenes celei dela Secretariatul cultelor. Astfel Îs actste direcțiuni domină cel mai corn p’eal htos. Funcţionari disperaţi cui au ştiu de ca să sa apuce. Ordinul dst pentru desfiinţarea D­­­recţiunilor regionale au şi început să executa autorităţile competente, fără să aibă in vedere situaţia funcţiona­rilor. Astfel oficiile aces­tora au şi în­­ceput să le evacui­ze, după primiea ordinului. Desfiinţarea, dupa parerea poii­­tilor de aici nu este altceva, decât re­zultatul unor ştiri tendenţioase, apă­rute in ziarele din Bucureşti prin care unii căutau să compromită fo­tila ar­deleană, care de altfel şi in timpurile cele mai critice, şi-a făcut datoria, neaşteptănd răsplată. In legătură cu desfiinţarea Direa­­lurilor regionale şi h­aoadrarea func­ţionarilor acestora în prefecturile de poliţie, funcţionarii sunt foarte agi­taţi. Cauza acestui fapt se atribuie neorientărei autorităţilor competente,d­oari fără să consulte pe funcfionarli în drept, tn chestia aceasta, au tnci­­put să facă tncadr&rile după informa-­ ţiile unor favoriţi, cari au fost agenţi electorali ai guvernului. Astfel este^ cazul unui funcţionar superior dela­ Polnia din Tim­şoam, care a fost ds.? gradat în armata auetio-urgari, ş.j esie puth­erana apoi America, s a re^ \ întors în România, unde şi-a 8^S5‘ adăpost, ca ceilalţi conaţionali ai lui, cari întotdeauna ştiu să sprijinească guvernele, pentru a-şi asigura profite materiale. . Desfi­nţaraa direcţiunilor regionale poliţieneşti a provocat atât de vie, soluiţie şi nemulţumiri între funcţie- 5 care, încât a trebuit şi se pentru suspendarea ordinului. Până acuma nu a sosit nimic încă de la Bucureşti la chestia suspendarei exe­­cutărei ordinului de desfiinţare, dar se spera, că se va amâna, deşi chir şi în localul inspectoratului gard-s..­lor, s’a instalat un ofic­u de inch­i­riare. # In legătură cu unificările și desilin­­terne aatste pripit­, toată ura func­­t.on.ri or st năpăstuește asupra dlui Groza, ministrul Ardealului, care fără să cunoaaă sau să se convingă de­spre posibilitatea unificărilor şi des­fiinţărilor pripite şi încercate în atâ­tea rânduri şi fură să se informeze maritor despre situaţii) care se creiaza funcţionarilor prin astfel de şecin?, a iscăli acest ordin. „ Toţi sunt de părerea că dacă dl Groza ar fi refuzat să-l semneze, atunci nu a’ar fi întrodus sistemul încercărilor în dauna funcţionarilor. Dar dl Groza lucrează fără să-şi dea­­ seama dă eventualele urmări­ri fără­­să aibă în vedere interesele Ardealu­­hii, pe care probele­­ nici nu le cu­noaşte. Propunerea de a sa muta Secreta­riatele încă a fost opera exclusivă a dlui O. Prie, care a fâcut-o după ce prin intervenţii politice îşi căpătese un post de profesor la Academia Comer­­cială. Putem afirma fără posbhcitati de dismnnilie să a fost combătut aprig de di MlhaV, a cărui atitudine împin­­­and cu aceia a dl ui I. Sueta, dove­deşte că Intre avtris­anli ardaeni nu mo.i există nici-o coti­une.­­M. Informaţiuni — In uît mui timn t’au înfi­nţat şapte Inspectorata vitico­l în ţară: Cluj, Galaţi, Timişoara, Târgu-Mureş, Ch­­ineu, Bic­ureşti şi Cerl­ă­­ţi. — ÎNŞTIINŢARE! Jleîntorcându­mâ dela târgul internaţional de mo­stre din Ticna cu un mare asortiment de obiecte cadou la ZILE ONOMA­STICE ŞI CUNUNII vei servi prompt onor. clientelă. — Rugând sprijinul Mihail Somlyai Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. — Telefon 818. 1085 17- 40 — Dr. Lăxărescu, vnedic-şef la Casei Cercuale, Specialist in boala interne şi Venerice. Consultă între orala 3-5 şi 7—8 d. m Str. Iuliu Maniu 40 989—42—? — Doctor Trandafirescu C. specialist în boale de copii, sifilis, boli de piele, genito-urinare. Consul­tații 6—8 Calea Regele Ferdinand Nr. 35. — AUTOMOBIL de persoane se poate ÎNCHIRIA ieftin în Cluj, Strada N. Iorga Nr. 28. Telefon 310. 1154 28­­ 36 — ORE PRIVATE de DANS. Toate dansurile moderne de salon, precum şi cele naţionale române le propune cu cea mai mare perfec­ţiune la locuinţă. Calea Regele Fer­dinand 13. ELISABE­TA MAIOR, măr. Constantin, profesoara de dans. 1279.9­10 — Nu întârziaţi a vizită croi­toria lui Rădici Cluj, Strada Bobului Nr. 7, unde cu pre­ţurile cele mai reduse se tron­­tuează haine după modă efec­­teză. 1123 21—150 — Cele mai inimoasa biju­ terii şi cele mai bune ceasor­nice se afla la ceasornicăria loan batiu Cluj, Calea Regele Ferdi­nand Nr. 3. 080 9­50 — „BLAND“ Efectuează cele mai fine, moderne şi eteg n­e ghea cu t­ufă cusută.’Str. P. Chinez (Et n is si ut) casă nouă. 1356 6 -100 — Cele mai frumoase şi cele mai nouă modele de pălării de dame se pot afla la Ragonyi Józsefné Cluj, Strada Nicolae lorga Nr. 6. 881 81-100 — De vânzare 27Q oi mari, 10 berbeci şi 6() cârlani. Adresa Dama­­schin Ti dator. Comur­ica Streza-Câr­­ţisoaza jud. Făgăraş, plasa Arpaşul de jos 1?­87 1__1 — De vânzare un aranjamant modern deschis de do­mitor. Tapete orientale. Adresa la intedentul pala­tului „Meiul Alb*. 1391 1­2 Modelarea pălăriilor femeeşti de cati­fea, velour şi filţ, după formele din strâmte­tate execută cu garanţă EMILN.KOHN :: CLUJ: :: strada Regele Ferdinand Nr. 37. Tot acolo se fac şi pălării bărbăteşti. 1071 84-150 *

Next