Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-21 / nr. 60
Cluj Miercuri 21 Martie 1928 UN LEU EXEMPLARUL Anul V. # Numărul 60 CONSTITUŢIA ROŞIE Cele petrecute în Capitala ţărei Duminecă sunt cea mai dureroasă dovadă, că în anul României-Mari 1923, guvernul dlui Brătianu înţelege să înnece în sânge masele, ca şi în România Mică din 1907. Nici o schimbare de mentalitate, nici o transformare a sufletului sau a procedeelor .. . Pentru „raţiuni superioare de Stat“, omul care va duce cu el în mormânt imaginea sângelui curs şi a trupurilor sfârticate, este gata oricând, pentru ca să-şi asigure guvernarea în linişte, să facă din nou să curgă sângele. Cetăţenii Capitalei n’au voe să manifesteze paşnic pe astăzi, după ce auziseră din gura oratorilor cuvântul de ordine, că opoziţia este pentru perfecta linişte şi că răpune orice încercare de tulburare. Totuşi, cetăţenii Capitalei n’au voie să manifesteze paşnic, pentru că aşa a hotărât guvernul. Motivul aceasta, din care s’a iscat conflictul de Duminecă şi a curs sânge pe străzile Capitalei, va rămâne neînţeles în streinătate şi nici reprezentanţii dela noi ai puterilor streine nu vor putea înţelege pentru ce atâta armată, pentru ce atâta desfăşurare a forţei publice, pentru ce sânge ! A izola poporul de drepturi şi de Suveran, prin forţa armată, a-i răspunde cu baioneta când el îşi manifestă neîncrederea într’un partid, — căci doar aceasta este pricina pentru care curge sânge la Bucureşti ! — este sistemul de guvernare liberală, marcat cu roşul în ultimele decenii ale istoriei române. Dar până când? A ţinut dl Brătianu ca nici Constituţia sa liberală să nu fie scutită de petele roşii ale anului 1907 şi ale alegerilor generale din 1922, când iarăşi a curs sânge, pentru ca dea il îi poată face majorităţi parlamentare. In locul unei Constituţii legale, — avem o Constituţie roşie. Poporul este oprit cu baioneta ca să meargă la Suveran; este rândul Suveranului ca să vină la popor. M. S. Regele Ferdinand este aşteptat dincolo de cordoanele armatei, degradată de liberali. II aşteaptă ţărănimea vechiului Regat, Ardealul, Banatul, Bucovina, Basarabia, spre Rege privesc cei ameninţaţi cu moartea. Va veni Regele printre cordanele de soldaţi? Să aştepte oare în zădar mulţimea? Este rândul Regelui. Un guvern asasin Provocările guvernului au întrecut orice limită. Hoţii de urne s’au transformat azi un asasini. Venit la cârma ţării fără sentimentul ei, guvernul dlui Brătianu a înţeles să-şi substitue popularităţei, care lipsea, un întreg sistem de violenţe şi nelegiuiri. Prima provocare a fost însăşi lovitura venirei sale în fruntea trebilor publice, fără nici o indicaţie din partea corpului electoral. A urmat apoi brutalitatea alegerilor generale din Martie anul trecut, care i-au atribuit prin fraudă corupţie şi violenţă majorităţile parlamentului de azi. Cu ajutorul acestora mai târziu dl Brătianu încearcă cea mai odioasă lovitură: aceea de a impune noului Stat românesc o Constituţie de partid în care libertăţile publice sunt nesocotite în aceiaşi măsură In care sunt nesocotite desideratele nouilor provincii, exprimate în ziua alipire lor. Fireşte că faţă de acest act de nesocotinţă şi bruscare a voinţei poporului, partidele din opoziţie — având sentimentul unanim al ţării, manifestat la orice prilej — nu puteau adopta o altă atitudine decât aceea de a duce o luptă dârză de împotrivire. Nimic, însă, pare că nu-l intimidează pe dl Brătianu, întocmai ca tâlharulnăscut, care omoară atunci când e surprins, sau comite un asasinat, dacă acesta îi este necesar atingerii scopului ce-l urmăreşte, dl Brătianu nu vrea să ţină seamă nici de revolta masselor, nici de protestările opoziţiei, nici de interesele mari ale ţării, pe cari acţiunea sa nevrednică o periclitează. In Parlament glasul opoziţiei şi al nouălor provincii este înăbuşit de sbieretele sălbatice ale camnaliilor de majoritate. Reprezentanţii provinciilor sunt excluşi de la şedinţe, insultaţi şi loviţi. Cuvântul lor înseamnă mai puţin decât pumnul unui trădător de ţară, care şi-a spălat necinstea unei crime faţă de neam în braţele unei femei şi sub ocrotirea bine răsplătită a unui general cu trecut dubios, iar atunci când şefii opoziţiei se coboară în mijlocul poporului, ca să-i spună cât e de grea lupta ce o poartă în numele lui şi pentru el împotriva tirăniei unui guvern monstruos; dl Brătianu recurge la ultimul mijloc de violenţă, asupra mulţimei adunată ,să-şi manifesteze pacinic nemulţumirea faţă de guvern, trimite armata cu ordinul de a asasina Cele petrecute Duminecă la Bucureşti, cu prilejul adunărei populare delaDacia“ trebuesc să producă îngrijorare în Sufletele tuturor bunilor români, cari au gând cinstit pentru viitorul acestei ţări. Incăpăţinarea dlui Brătianu da a persista într’o guvernare despotică, atunci când din toate colţurile ţărei se ridică un glas unanim de protestare şi revoltă şi mai ales de a se împotrivi curentului viguros ce porneşte din adârmimea maselor populare, numai pentru capriciul de a guverna cu pumnul o ţară ce-i e ostilă, această încăpăţinare sprijinită pe violenţă şi abuz ameninţă buna rânduială a noului Stat românesc. Căci trebue să-l intre odată în cap dlui Brătianu că vremile de astăzi exclud posibilitatea unei guvernări silnice şi contrarii intereselor ţării. Oricât de desfrânată i-ar fi dorinţa să sugrume libertăţile publice’• ori cât de mare i-ar fi necesitatea să transforme ţara într’un paşalăc, în care să triumfe speculaţiile cămătareşti ale familiei, poporul li va rezista dârz şi va triumfa. Din acest punct de vedere nu avem nici-o gură. Ar trebui să disperăm de viitorul acestui neam, dacă am bănuit o clipă că din lupta pe care dl Brătianu o duce împotriva întregei ţări, altul decât dsa va ieşi înfrânt. Dar până atunci.... Până atunci armata inocentă executănd ordinele primului ministru, asasinează poporul în mijlocul capitalei. Sunt jertfele cu cari ţara îşi plăteşte păcatul de a fi născut pe pământul ei oameni cu suflet mic, ca dl Brătianu. Până atânci, până ce actualul prezident al consiliului va fi gonit de la cârma Statului poporul va trebui să şi scrie cu sângele-i propriu victoria finală în lupta sa dreaptă contra tiraniei bratieniste Până atunci, poate, mari frământări vor zdruncina adânc temeliile proaspete ale noului Stat românesc şi aceste frământări vor stăvili o vreme progresul şi consolidarea definitivă a Statului. Şi de ce aceste sacrificii inutile? Numai din capriciul vinovat al unui singur om, care vrea să stăpânească. E momentul ca dl Brătianu să-şi dea seama de marea răspundere ce ia asupra-şi şi să înceteze. Mai târziu — cel puţin pentru dsa — va fi prea târziu. CRONICA ZILEI 1 Specula brăilenistă. — Consiliul comunal al Capitalei întrunit eri a discutat majorarea taxei tramvailor la trei lei cursa. Primarul a declarat că cererea va fi admisă când societatea va dovedi că a început lucrări pentru electrificarea celorlalte linii care sunt actualmente cu cai şi reînfiinţarea biletelor de corespondenţă Societatea intenţionează ca prin luarea unui împrumut extern să înceapă mariucrări pentru electrificarea liniilor. Grandioasa manifestaţie a Capitalei Marile discursuri ale dlor: Iuliu Maniu, Al- Vaida-Voevod, Pantelimon Halippa, N. Bodnărescu, Thoma Ionescu, Ion Mihalache şi N. Lupu — Moţiunea votată — Victimele »Regele are data si fie alături de popor“ — spune dl luiu Maniu — Am arătat in numărul de erî al ziarului nostru, pe scurt, modul cum a decurs grandioasa manifestare cetăţenească din Capitală, organizată de opoziţia unită şi incidentele sângeroase provocate de guvernul liberal al tuturor nelegiuirilor. Revenim astăzi cu amănunte, publicând şi marile discursuri ale şefilor opoziţiei, discursuri primite cu aclamaţiuni entuziaste de zecile de mii de asistenţi întruniţi ca să protesteze împotriva celui mai despotic şi sângeros iegim pe care l’a avut vreodată ţara mivoastră. ." întrunirea .mp*" . focă de pe la orele 8 dimineaţa, când în Capitală nu se reluase viaţa, grupuri numeroase, începură a se ivi pe străzile ce duceau către piaţa Sf. Anton. Grupurile deveniau din ce în ce mai compacte şi mai numeroase, cu cât te apropia de sala „Dacia“. Deşi întrunirea fusese anunţată pentru orele 10, încă de la 9 dimineaţa, sala Dacia, curtea şi piaţa Sf. Anton erau capete de o mulţime imensă Fruntaşii opoziţiei sosind un grup au fost aclamaţi pe tot parcursul de la clubul „Maiestic“ şi până la „Dacia“, iar când şi-au făcut apariţia in sala de întruniri manifestaţia de simpatie a durat mai mult de jumătate de oră. Ovaţiunile curg, flamurile tricolore, pălăriile şi batistele se agită în aer. Se aud strigăte de lira: Ura! Trăiască Maniu ! Trăiască Vaida Voivod I. Trăiască Milalachel Trăiască dr Lupul DR N. LUPU, cu greu poate lua cuvântul din cauza ovaţiunilor cari nu mai conteneau. In cele din urmă se face linişte şi dl dl Lupu propune ca preşedinte al întrunirei pe marele luptător ardelean, fostul ministru dl Ştefan Cicio-Pop. Apariţia dlui Ştefan Pop, răscoli deodată întreg trecutul de jertfe al poporului românesc din Ardeal. Noui ovaţiuni izbucnesc din miile de piepturi. Tribunele supraîncărcate trosnesc, o imensă mulţime s’a îngrămădit până şi pe acoperişul sălii „Dacia“, privind în sală prin ochiurile ferestrelor de sus. Cuvântarea dlui Ştefan Cicio-Pop Primul cuvânt al dlui Pop este: „Fraţilor!“ — sala rămâne electrizată, mută, şi dl Pop continuă cu vigoare . La 1 Decemvrie 1918 am avut cea mai mare fericire: să deschid cea mai mare Adunare a românilor de peste Carpaţi , adunarea de la Alba-Iulia, de unde a pornit cea mai puternică rază de obştească fericire pentru toţi românii din cele patru unghiuri ale patriei. (Un tunet de aplauze zgudue sala istorică.) Toate actele măreţe ale poporului român s’au întâmplat cu concursul tuturor românilor de pretutindeni . Aşa s’a făcut unirea cu Basarabia, cu Bucovina şi cu Arealul Tot astfel numai cu concursul românilor, trebue să se facă şi Constituţia pentru că această lege a legilor va fi trainică, numai atunci când tot sufletul românesc va fi contribuit la alcătuirea ei. (Aplauze puternice.) Dl Pop continuă : Cel mai mare duşman al neamului românesc, au fost pururea zavistia şi oarba neunire. Să dispară zavistia şi să fim pururea români. (Toată sala strigă în picioare: Trăiască Ştefan Pop !) deştept ca al nostru a fost hărăzit cu o administraţie mizerabilă. Pentru că în fruntea ţării, spune dl Maniu, stă o ceată interesată care pune interesele sale mai presus de interesele ţării. Această ceată dă şi guvernul ţării; un guvern care crede că, poporul nu-i In stare să se guverneze singur. Dacă acest popor a putut înfrunta primejdia marelui război, nu va fi în stare să aleagă pe cine vrea el în Parlamentul ţării? Aceasta-i cea mai mare ofensă care i s’a adus vre-odată. Atentat împotriva democraţiei Venind la proectul de Constituţie, dl Maniu spune că e un atentat împotriva democraţiei, o tentativă a oligarhiei de a şi perpetua dominaţiunea politică şi economică. Pentru ajungerea acestui scop, n’a fost de ajuns furtul de urne, a trebuit să fie daţi afară din Parlament şi acei care s au strecurat ca prin urechile acului. Dar nu numai atât; un deputat a fost chiar bătut. — Jos Maltezeanu. — Jos dezertorul dela Drăgăneşti. Dl Maniu spune că n’a fost deajuns că alegătorii au fost împiedecaţi dela vot dar acum la Braşov şi în toate părţile au fost daţi jos din tren în noaptea de Sâmbătă spre Duminecă. D-sa protestează contra acestei same”volnicii. Terorismul cel mai păcătos a fost întronat de guvernul liberal, însă terorismul să răzbună totdeauna. Guvernul liberal vrea ca prin acest terorism să impună ţării o Constituţie care nu va avea putere niciodată. Datoria Regelui Înaintaşii noştrii, încheie dl Maniu, n’au suferit moartea pe roată, pentru ca noi să ajungem din nou în robie. M. S. Regele are datoria să fie alături de popor. (Aplauze îndelung repetate). Lovitura de Stat Luarea In consideraţie a Constituţiei O telegramă de la Bucureşti ne vesteşte că in şedinţa de ieri a Camerei punăndu-se la vot luarea In consideraţie a proedului de Constituţie a fost primit cu 225 voturi, fiind patru voturi contra şi o abţinere. Palamentării opoziţiei nu au luat parte la vot. Ei au părăsit un bloc incinta Camerei, înainte de a se proceda la votarea luării în consideraţie. Cele patru voturi contra şi abţinerea vin deci din sânul majorităţei Puţini, fireşte, cei cari au refuzat să sancţioneze cu votul lor lovitura pusă la cale de guvern. Sunt totuş semnificative voturile exprimate împotriva Constituţiei, chiar din rândurile majoritarilor. Dar, luarea în consideraţie a proectului de Constituţie este legală, în felul cum s-a produs ? Fireşte că, nu. Articolul 128 ultimul aliniat din Constituţie precizează: ....adunarea nu poate delibera dacă cel puţin două treimi ale membrilor cari o compun nu sunt prezenţi...* Oin totalul deputaţilor prezenţi la deliberarea luării în consideraţie a proiectului de Constituţie, a fost numai de 230, deşi cele două treimi ale membrilor, cari compun Adunarea Deputaţilor, sunt 246■ Evident deci, că votul acesta, prin care se ia în considerţie proectul de Constituţie, este ilegal. El nu poate constitui o sancţiune reală, nefiind în prevederile textului vechi Constituţii, care nu a fost încă abrogată şi trebue respectaţi întocmai până la promulgarea unei noui Constituţii. Votul acela e de primul moment al lovitrii de Stat, pe care guvernul dlui Bătianu o săvârşeşte cu concursul unui Parlament, tot atât de puţin îndreptăţit de a proceda la alcătuirea pactului fundamental al noului Stat românesc. El nu angajează ţara şi guvernul, care va urma celui actual are nu numai dreptul, ci chiar şi datoria de a-l nesocoti. Este inadmisibil, ca printr-un vot anticonstituţional să se sancţioneze o nouă Constituţie. Reprezentanţii palidelor din opoziţie, cari au refuzat să contribue cu prezenţa lor, la comiterea acestei grave ilegalităţi, se vor reîntoarce în curând să şteargă urmele guvernării sălbatice a dlui Brătianu. Până atunci legiferările Parlamentului majoritar pot privi cel mult cluburile liberale din ţară. Ţara nu le recunoaşte. Discursul dlui Vaida-Voevod Când dl Ştefan Cicio-Pop anunţă la tribună pe dl Vaida, manifestaţiunea de simpatie cu care este primit, întrece orice închipuire. Manifestaţia mulţimei de afară, mai mare decât cea din sală, începe dl Vaida-Voevod, dovedeşte, că prin lupta noastră, n’am făcut alta, decât să dăm expresiune voinţei poporului românesc robit Unirea a făurit iluzia, că se vor pune bazele unui Stat liber, prin crearea României Mari Provinciile, scuturate de jugul strein, sunt însă ameninţate să li se pue un noul jug. Pe ce temeiu vor liberalii să pue noi temelii casei poporului românesc ? Dând ţării o Constituie de robire? Ei, care erau şapte în parlamentul trecut, în timpul alegerilor, au înjosit armata punând o să fure urnele, împreună cu magistraţii corupţi. Partidul naţonal, a ţinut sfântă uniforma armei, pentru că ştie cât i se datoreşte. Protestează insă pentru degradarea ei, întrebuinţându-se în scopuri politice şi ajuncând să se numească deputaţi slugile guvernului, care au furat urnele. Cura se poate, spune dl Vaida, ca tâlharii de tirne să aibă dreptul a da ţării noua Constituţie ? Se poate ca edificiul întemiat pe asemenea fundament şubred să dăinuiască? Pe ce-şi întemeiază puterea partidul liberal? — Pe baionete, răspunde tot dl Vaida Dl Vaida adaogă apoi: Nu credeam, că delegaţii ţărănime! din Ardeal să fie împiedecaţi de fiii lor în uniformă, să poată veni în Capitală. Ce vrea poporul din toate clasele sociale adunat aici ? continuă dl Vaida. O VOCE: Să facă Constituţie morţilor, căci ei i-au votat în alegeri. (Râsete. Mare ilaritate). Poporul românesc nu vrea răzvrătiri, ci vrea să trăiască liber în ţara sa proprie. Nu însemnează aceasta că trăim sub cel mai obraznic bolşevism de sus, când vor să ne impune o Constituţie contra voinţei neamului şi votată de hoţii de urne? Aceasta însemnează revoluţie de sus, şi noi voim să se isprăvească odată Acest guvern care crede că ne va putea tiraniza prin fiii noştri în uniformă, se înşeală. După cum nu vor putea opri Dunărea din mersul ei, nu vor putea împiedeca nici năzuinţele poporului de a se realiza. Soarta poporului prin sufragiul universal, este în mâinele sale. Şi la primul contact cu massele, bărcuţa liberală se va scufunda în marea răscolită de furtuna tot de ei deslănţuită Ce vroim noi? Să dăm semnalul de alarmă, pentru ca toţi românii să se mişte pentru întronarea legalităţii şi a libertăţii. Vrem să arătăm M. Sale Regelui că voinţa poporului nu e în tabară liberală. Voinţa dv. este voinţa poporului, iar voinţa poporului este voinţa lui Dumnezeu, sunt ultimele cuvinte cu care îşi înduee dl Vaida-Voevod discursul. ______ Cuvântarea dlui Bodnărescu De a aduce salutul Bucovinei. Ţătaranii bucovineni s’au strecurat prin cordoanele de soldaţi, spune dsa, pentru a lua parte la întrunire Ei au venit să se unească într’un strigăt disperat, setoşi de dreptate şi cinste, nu pentru a face revoluţie. Cei de sus au adus Bucovina în aşa hal, că a ajuns să se plângă şi să regrete vremurile trecute, ale stăpânirii streine. Democraţia română trebue să învingă, închee dl Bodnărescu. Discursul dlui Iuliu Maniu Când dl Iuliu Maniu vine la tribună sala izbucneşte în aplauze ce nu mai contenesc. Se face un moment linişte, după care într’una era! formidabil, şi prelung se aude strigând „Trăiască Iuliu Maniu !* D! ŞT.C. POP pronunţă rar: Dl Iuliu Maniu prezidentul partidului naţional are cuvântul. D. MANIU spune că după sute de ani de robie şi despărţire a fraţilor de acelaş neam în patru părţi, visul de veacuri al poporului român, unirea, s’a realizat. Şi s’a realizat prin sacrificiile şi prin jertfa de sânge a celor opt sute de mii numai din vechiul Regat, cari au pierit vitejeşte pe câmpurile de luptă. Socotesc, că nici un sacrificiu n’a fost prea mare, pentru ca neamul românesc să ajungă la această mare sărbătoare a unirei! Drepturi pentru toţi Poporul român doreşte însă o viaţă liberă şi de aceea ardelenii, la marea adunare dela Alba-Iulia, au cerut întronarea unui regim de adevărată democraţie, pe tot cuprinsul ţării. Drepturi pentru toţi aceia ce vor sa lucreze în ogorul democraţiei naţionale. Guvernul liberal, doreşte a împiedeca realizarea năzuinţelor acestui neam. El s’a pus în cale cu jandarmii, cu urgia administrativă şi cu o magistratură coruptă pentru ca la întuneric să fasifice voinţa alegătorilor şi astfel să dea României o Constituţie nouă. Datoria poporului In faţa acestei provocări, prima datorie a poporului, este să înlăture acest guvern incapabil. Dl Maniu expune ,tot ce a înfăptuit guvernul liberal, pentru a dovedi incapacitatea lui incurabilă. Isa se întreabă apoi, pentru ce în ţara cea mai bogată, moneda ţării este cea mai scăzută, pentru ce un popor Cuvântarea dlui P. Halippa Boala nu-mi dă voe să vorbesc cum ar trebui la o aşa măreaţă întrunire la care am ţinut să particip spune dl Halippa pentru că în acea Basarabie, care a stat în robia rusească mai bine de o sută de ani, am pus şi eu o picătură de muncă ca să se alipească la sânul patriei. Basarabia arăit mai bine de o sută de ani vremuri de mare urgie. Acele vremuri, păreau că au trecut, când acum cinci ani, ea, cea dimâi, s’a întors la sânul mamei, fiind solia unirei. Părea că s’au sfârșit zilele negre și un nou veac de fericire începe pentru Basarabia. Iată, nici cinci ani n’au trecut, și cu durere trebue să spun că, veacu’ de apoi din nou să sb&.jt asupra Basarabiei. Robia încătușează din nou această provincie, care a fost solia liberă;! întregului popor. Parlamentarii basarabeni, spune dl Halippa, declară, că basarabenii, nu pot primi fiarele care i se ferecă pentru încătuşarea ei. • Dacă uzurpatorii puterii şi ai suveranităţii naţonale, nu sunt dispuşi să asculte glasurile noastre, spune dl Halippa, atunci blânda Basarabie, va trebui să vorbească altfel . . . Nu vă pot reda furtuna ce va naşte în Basarabia. Dar să se ştie că acesta provincie, nu poate intra cu canul plecat, în temniţa oligarhiei româneşti. „Fraţilor ! Unirea n’a fost făcută de guvernul republicei moldoveneşti cu guvernul Regatului, nici chiar cu M. S. Regele, ci dela popor la popor, dela poporul basarabean la poporul din Regat, pentru a-l dezrobi. Poporul român care a ştiut să birue greutăţile de la 1917 şi a ştiut să clădească Statul unitar cu truda sa, nu prin oligarhie, va fi in stare să făurească şi o Românie civilizată. (Puternice aplauze). In numele Basarabiei salut acest (Continuarea pe pag. *ua)