Patria, octombrie 1931 (Anul 13, nr. 214-237)
1931-10-14 / nr. 225
Anul al Xlll-lea No. 225 REDACȚII ACHIMISTRATIA Cluj, Strada Regina Matia nr. 36. TELEFON Direcțianea .I Redactia și Admin. II-S4 1391 DIRECȚIA POLITICA: Comitetul de presă al partidului național-țărănesc, secția Ardealului. ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere — — Lei 800 Funcționari----------------„ 700 Autorități si institutiuni „ 1600 In străinătate dublu. La 13 Miercuri 11 Octomvrie 1931 „Neamul Românesc" ne asigură zilnic că „partidul iorghistí" se organizează și sporește... — Cum stăm atunci, domnule larga, ca lupta împotriva „partidelor politice"? Disolvarea De ce a scăpat asasinul parlamentului Vulpeanu? Dacă poliția din Cluj merită toată lauda, nu tot așa stă treaba cu alte organe — Culmea ridicolului, la punctul de frontieră Episcopia Bihorului n’avem telefon! Lângă Cluj s’a săvârșit acum câteva zile un asasinat fioros. Un profesor de dans(!!), mai precis de orgii ale unor patimi urâte și ilicite, a perforat, cu un glonte de revolver, craniul u un student universitar. A aruncat apoi cadavrul înțepenit, în Someș, lângă Apahida, folosindu-se de scutul întunecos al nopții ,și apoi s’a întors ca ,și cumi nimic nu s’ar fi întâmplat la Cluj. După isprava criminală a zăbovit în oraș câteva ciasuri, dar târât apoi de o pornire comună tuturor criminalilor de rasă, s’a întors iarăș la locul crimei, probabil pentru a se con iuge că „victima“ a fost sau nu acoperită, fără urme, de valurile tulburi și reci ale apei. Al doilea drum la Apahida l-a făcut cu un taxi de pe piața Clujului, pe care la revenisam în oraș, în fatul dimneții, l-a plătit, generos. Dar nu numai atât. Aceleași bestie umană, care învăța pe oameni, cu puțin înainte, cum să-și îndulcească zilele prin pași ritmici și săltăreți, mai descins odată la Apahida odiosului său renume, de astădată cu rapidul, asistând după cât se afirmă cu cea mai ingenuă curiozitate din lume, la înseși cercetările organelor de urmă?“fie, încunoștiințate despre fiorosul omor încă la orele 8 dimineațaM* Nu împrospătăm aceste amănunte cunoscute publicului cititor din portagiile noastre de până acum vede dragul de a umfla „cronica senzațională" a zilei. Le fixăm încă odată pe hârtie !pentru a constata, în legătură cu urmărirea crimnalului, o serie de fapte, și adevăruri crude, caii denotă, în modul cel mai eclatant, primitivismul mijloacelor materiale grava insuficiență a organelor noașstre de urmărire în cazuri similare. In adevăr, deși postul de jandarmi din Apahida a luat cunoștință de cele întâmplate la ora 8 dimineața, crima n’a fost adusă la imnoștința Chesturii de poliție din Cluj decât abia la orele 2 d. m., adecă cu o vinovată întârziere de ß ore, dornd criminalului» snnința de a se învârti, l încă de două ori și neobservat de nimeni, la locul mâniavei sale fapte. D. chestor Simion Hațieganu însoțit de d. comisar Drăghici a descins — ce-i drept imediat la fața locului, izbutind — spre lauda sa — să restabilească în mai puțin de 2 ore fazele crimei și să identifice pe făptaș cu preciziune. CV Folos însă? Din vina pliitouienilui (se jandarmi profesorul de dans Viili»eanu a avut tot timpul neecesar pentru a o șterge la sănătoasa, apucând drumul ispitor al străinătății și amânând prinderea lui poate pentru totdeauna. Dar nu numai această împrejurare evreidnică de remarcat. Identificându-l pe asasin, chestura din Cluj, care bănuia că Vulpeanu s’a îndreptat spre cel mai apropiat punct de frontieră, a expediat la orele 8 seara o telegramă la Episcopia Bihorului, telegramă menită să-l aducă în laț pe îndrăznețul pervers în chiar momentul trecerii graniței de vest. Știți ce s’a întâmplat în,siî? Din grația organizației noastre poștale, care are refumele pe care i-l cunoașteți, telegrama n’a ajuns la destinație decât în cealaltă zi, adică atunci când asasinil SC găsea de mult pe teritorul ungur“. Veți întreba însă, de ce s’a expidiat o telegramă, când telefonul ar fi putut încunoștința autoritățile dela Episcopia Bihorului imediat? Răspunsul este și aici de-o tragică r«ilitate: PUNCTUL DE FONTIERA AMINTIT N’ARE RIElAßFON! .."•■Jt.. » ' X. studieze acum ce'-i îndrejit*'aceste adevăruri crude, uluitoare, dar, repetăm, exacte și judece dacă ne putem sau nu mândri cu ajuiratul nostru de urmărire a criminalilor sau ba. " Căci opinia publică, ,profund iidignată de ușurința cu care a evaporat din ț ură mișelul ,și criminalul profesor le dans este în drept să suotesteze din răsputeri împotriva acestor „adevăruri“ și să ceară atât inundata lor pedepsire exemplară cât și înlăturarea lor. o soundițiune sine qua non a ieșirii din impasul greu și caraghios în care am ajuns, esto, disolvarea Parlamentului. Imediat filiisonii iátmului noii, sau alte capacități ocazionale, ne vor obiecta, satul arde și baba se piaptănă, acum vii cta cu disolvarea parlaemntului camid e vorbă de soluționarea atâtor probleme grave! Se pot face alegeri acum !?in acest haos! Și totuși, stărui asupra acestei condițiuni, nu se poate realiza nimic serios în sensul rezolvirii crizei, făsa disolvarea momentană a r*arlamentului ,și fără noui alegeri. ■ Nu vreau să mă refer la pilde străine, cum în Spania chiar după o revoluție s’au publicat noui alegeri, cum s’a întâmplat asta în Franța chiar simiHlriul unui razboiu, pe timpul când o bună parte a țării m-i împănată dic trupe dușmane, cum numai reia în Anglia, în vârtejul unei crize ginzave, a fost disolvat parlamentul, cum în Germania se întâmplă acelaș lucru. Nu înțelegem deci pentru ce nu s’ar putea disolva parlamentul chiar la noi, unde cel ales de curând a fost ales între împrejurări arhicunoscute. Actualul guvern nu se bucură de încrederea națiunii. Rezultatul gerilor așa făcute cum au fost, alecu fraude, furturi, teroare, totuși n’a dat decât majoritate relativă pentru listele guvernamentale. Dar în voturile majorității sunt a se calcula și voturile liberalilor și ale germanilor, precum și ale comuniștilor, fără de care guvernul n’avea nici majoritatea recerută de lege, adică avea <u chiar o infimă minoritate. Pentru ca să nu vorbim de falsificările de ultima oră, săvârșite la Ministerul de interne. De atunci încoace, guvernul a pierdut orice dram de popularitate, și este de-a dreptul odios la țară. D. ministru al Ardealului nu este ascultat de populație, decât daca promite că statul va asana datoriile agricole. Ia: d. prim-ministru al țării, a fost nevoit să spună unei delegații de țărani, că „nu plătiți“, fiindcă altuu in trelea nu scăpa de ei. Toate partidele politice, dar absolut toate, cer schimbarea regimului. Prin urmare este limpede, că acest regim trebuie să plece , va pleca. Dar este absurd să-și imagineze cineva un alt guvern ieșit din actuala majoritate. Atunci? Se ventilează și ideia unui guvern de concentrare. Cu actualele majorități? Un guvern de concentrare se poate forma, dar bazat pe raportul real de forțe, care nu se poate stabili decât în alegeri libere, complet libere, conduse de un guvern neutru electoral, sau condus de cel mai popular partid din țară. Dar nu pentru acest motiv, adică nu ca o premisa a formării unui cabinet de concentrare, se cm-e disolvarea parlamentului. Sunt de rezolvit, și lîincă graduri, probleme vitale pentru țară. Cum își închipuie cineva că aceste probleme se vor rezolvi de către acest guvern incapabil, fără prestigiu și răuvăzut în străinătate? Deci nu ca o condițiune de acaparare a puterii, nu ca un act de ostilitate față de actualul guvern, nu ca o consecvență pentru oidogma politică, ci pur și simplu ca o necesitate imperioasă, pentru ieșirea din impasul greu în care ne aflăm, se cere disolvarea Parlamentului. Am auzit că sunt naivi, chiar și iitn rândurile opoziției, cam cred ca există soluție și fără această condițiune. Noi nu credem că există asemenea naivi, mai mult înclinăm să credem, că exiști speculanți (“azi știu că nu se poate altfel, dar preconizează formule, de hatârul unor interese personale. Aceștia vor rămânea în minoritate infimă. Toți cei cari se agită, chemați și nechemați, pentru a da soluții sau pentru a c(i)ntribui mai mult la accentuarea decâțt la risipirea haosului, să o știe, orice s'ar încerca fără a reintrări“ în normal și fără o continuare a vechiului ritm parlamentar și constituțional, rămâne o încercare caraghioasă și sortită să cadă. De(“i disolvare si alegeri noui! 'S WWW®’V Congresul general ui pori. naiioiiui-ioraucsc no se omana — Serviciul nostru special. — BUCUREIAȚI, t.i.dului național-țărănesc Biroul partianunță că Congresul general al partidului nu va suferi nici o amânare. Până la 20 Noemvrie se vor ținea Congresele organizațiilor județene, iar Congresul general al partidului va avea loc pe la mijlocul lunei Denemivrie. Ylilta dini dr. Lnpn t, Io d. Daco — Serviciul nostru special. — BUCUREȘTI, 13. — Consecvent hotărârii Inaie de a vedea pe toți șefii de partide, d. dr. Lupu a făcut ieri o vizită (Univ. Jivca, șeful partidului liberal. Cu prilejul vizitei s'au discutat diferite probleme economice. D. Duca a declarat că este impornm- inflației propusă de d. dr. Lupu și că hil-rep partdid, liberal dezaprobă acest plan. 1. dr. Lupu a părăsit azi Capilala plecând la Sofia unde participă la o consfătuire a partidelor agrariene. ----0X0 - —•X ®“" familii din Casorabiori și mai pot plan datoriile BUCUREGHI. 1.3. — Din Chișianu se amință că acolo s’a constituit Duminică Statul economic țărănesc ,sub prezidenția dlui Bogoș. Țăranii constituiți în această organizație au dclarat în actul de constituire a sfatului, că încetează plata oricăror datorii și ieagă creditorii să aibă răbdare până vor putea plăti. Până nu se va lua o măsură eficace pentru îndreptarea situației agricultorilor, țăranii din Basarabia au declarat rezistența masivă. —OSffl— Descoperirea unei foste organizații comuniste In Dobrogea BUCUREȘTI. 13. — Organele siguranței au dat de urmele uniirii vaste, organnizații comuniste care aveai întinse ra'mifii'atiinii în întreaga Dobroge. Centrul organizației era la Consanița, de unde se trimiteau instrucțiunile secrete. S-au operat numeroase descinderi fismându-se o iudtime de arestări. 1A%A POȘTALA PLĂTITĂ IR NUMERAR NO. 11176/1829 On B i’aliotec Pili,tului Cult Ti; . -Mureș Ordonanță pentru înlesnirea evadării criminalilor AHT. 1. — La fiecare gară și la piesele publice se va instala un automat pentru scoaterea biletelor de tren și altul pentru scoaterea pașapoartelor pe seama criminalilor. AHT. 2. — Cu astfel de ocaziuni se suspendă servici de la oficiile de telegraf. Centrala telefoanelor nu va acorda legătură telefonică decât în cazul dacă parchetul va depune o cansiune in bani și chestorul poliției va da o declarație că nu va aresta pe criminal. AHT. 3. — Conductorii de la CFR sunt preveniți să acorde cilor criminali compartiment separat. Plata acestor compartimente se va face de către Ministerele de Interne și Justiție. PAROM^^ZlI^ „Asasinat Vulpeanu s’a sustras vigilențe organelor de urmărire din cauza că o telesrmă a poliției Cluj n’a ajuns la destinați în timp și criminalul plimbăndu-se la braț cu șeful poliției de la frontieră, a trecut în Ungaria “ (Ziarele) AHT. i. — In caz dacă doi anii criminali se vor refugia în țară, prefectul însoțit de primarul orașului de reședința, îl va aștepta pe criminal la gară, cu un buchet de flori. La frontieră, ei ,se bucură de favoarea de-a nu li se cerceta bagajele. Șeful poliției de frontieră ii va primi cu ceaiu cald, merinde pe drum, țigarete și zaharicale. AHT. C. — Cei cari vor contraveni la aceste articole, vor fi aspru amendați. Și 2^arțiștii cari cu toate măsurile preventive luate, vor pune mâna pe criminali, vor fi omorati din post. Pentru autenticitate: ARAL CUAZf Cuvioasa Paraschiva 114 Octombrie K14 Cuvioasa Paraschiva s-a náscut în satul Epival, din Tracia, în zilele împăratului Andronic Paleologul. Era fiica unui creștin fruntaș din acel sat, om de bun neam și temător de Dumnzeu. , incă In zilele copilăriei ea a urmat cărările Evangheliei, Intinzamii", însemnate ajutoare celor săraci și năpăstuit. Iar când a ajuns fată mare ,s-a dus la Constantinopol, ca să cerceteze bisericile acestui oraș și să se îndulcească și aici de cuvintele vieții de veci. De la Constantinopol a trecut la Calcedon, iar de aici la heraclea, unde a petrecut vreme de cinci ani lângă biserica Preasfintei Născătoare, în rugăciuni și fapte biune. Dorința ei însă era să călătorească la Ierusalim, ca să vadă locul unde a pătimit și s'a înmormăntat Mântuitorul. Cu ajutorul Celui Prea înalt această dorință i s-a împlinit. larde la Ierusalim s‘a dus în pustiul Iordanului, unde și-a petrecut zilele vieții postind și rugându-se. După aceste nevoințe pustnicești s'a dus apoi la Jope, iar de aici, urcându-se pe o corabie s'a îndreptat spre Constantinopol. mai cercetat odată sfintele biserici ale Capitalei imperiului roman-bizantin, apoi,s'a retras în satul Calicratia, unde peste doi ani și-a dat sufletul în mâinile ziditorului său la 14 Octomvrie 12 210, îngropată fiind lângă biserica acelui sat. In anul 1221 moaștele ei au fost transportate la Ivrnavia, iar mai târziu la Belgrad și apoi la Constantinopol. Sultanul Murat al II-lea a dat voie lui Vasile Lupu, domnul Moldovei, să transpoarte aceste sfinte moaște în biserica Sfinților Trei Ierarhi din Iași. In ziua de 13 iunie 1641 moaștele Cuvioasei Paraschiva au fost așezate în această biserică, iar mai târziu în biserica Sfintei Mitropolii a Moldovei, in zilele războiului de întregire Bulgarii și-au pus în gând să le răpească și să le ducă in Bulgaria, dar vitejia soldaților români a împiedicat pătrunderea dușmanului iu pământul Moldovei. Cronicar D. prof. N. lorfia in (Ine cursnn in âorbonn BUCUREȘTI. 13. — Am anuntat că d. Nicolae Iorga președintele Consiliului de miniștrii, va pleca în cuzănd din Paris. Călătoria în grabă proectată a primului ministru are ca pretext ținerea unor cnr aici la Senbrim și preluarea diplomei homoiáíi paussn a Universității din Paris. Data plecări dirii lorqa nu Ua Uxat incă și nici durata absenței lui din țară nu se cuooaște. Nu sunt fonduri pentru operațiunile de totalizare a datelor recensământului populației — D. Sabin Manuilă, directorul general al recensământului, a hotărât să demisioneze — BUCUREȘTI. 13. — Direcțiunea reensământului populaței din ministerul unuiTCÎL din lipsă de fonduri a fost menoită să-și înceteze activitatea. Prin ai•ec.,sta invetează și lucrările de totaltizare a datelor culese cu prilejul recensământului general al populației din iarna trecută. Operațiunea de așa mare importantă, care a costat sume considerabili*, va fi deci fără nici un folos pentru (art. 1). dr. Mahm Manuilă, care nici după repetate infrervenții n’a putut să convingă infr actualii guvernați de necesitatea recensământului și n’a putut să între în i o.sesiunea sumelor ce au fost votate de itarlamenii pe seama recensământului, a hotărât să demisioneze. Până acum s’au publicat următoarele date asupra numărului populației din țară: Muntenia: 4,026,007 locuitori; Transilvania: 3,217.147 locuitori; Basari“abia: 2,865.506 locuitori; Moldova: 2,413.323 locuitori; Uziana și Banatul: 2,329.747 iliacuitori; Maramurășul: 1.516.472 locuitori; Oltenița: 845.903 locuitori; Bucovina: 811.332 locuitori. Totalul locuitorilor României este de: 18.025.437. Dintre județe cea mai mare populație Ü are, județul Ilfov împreună cu Capitala București; 992.416 locuitori. Urmează Bihorul cu 508.159 și Timiș-Torontalul cu 500.416 locuitori. Cele mai mici județe sunt Câmpulung, Făgăraș, Suceava, Fălciu, Odorheiu și Putna. .Județul Făgăraș are 86.481 locuitori. —exu— Reifiificarea casâtoriei et: ADELINA ISTRA1E 1tiei Țările de-a considera (Âsătoria drept ] un simplu episod în Aiații femeii și ,încă, un episod, caire poate să' și lipsească, subt niște . siml'C artiificialit ăi[i. Omul e o sființă soc fiailă, I .care ca om nu poate 'brăi d’PC.M în societiate, iarr societatea nu, «e poate iarargina fără .familia. Introducerea amorului liiber vizați de socialiștii extremiiși va desființa, maii întâi familia, apoi societatea. Dați femeii toate drepturile politice și sociale, câte,și le revendică. Dacă nu-i veți da și adevărata căsilicxide, nu i-ați dat nimic. Feministele extremiste cer eliberarea femeii de sub jugul căsătoririei. Acestea sund uități că problema femeinină a ajuns la ordinea zilei tocmai pe urma, seziderii ai urmărului căsătoriilior, Iliman îh an „căsătorria va deveni tot mai rară”, prorocește dna Mairița. (1. Butuneanu în cartea sa întitulată, Femeia” și prin urmare,, din criza căsătoriei a răsărit problema, feminină. Cum să, se soluționeze criza ? Ne-o spun unele cărți de Iiropiagavidă, feministă, die«ființându-se căsători’ia, și creându-se astfel de condiții sociale, încât, femeia, să se poată susținea singură și, așadar, să nu mai simtă nevoia de-a se răsăstori. Vina scăderii numărului căsătoriilor poarta lineonntestăbil bărbații. E interpelant lau văr, că femininstele doctrinaire desvinovățesc. 'pe aceștia, vinovați. Ele ispun, că , pe 'bărbați,, traiul mai greu și cerințele tot mai multe a,'ii vieții îi consitrâng 'săi rămâmă celibxitar’i*'. Clauza ielibatarismuluii bărbaților ar fi așadar insuficiența condițiilor de existență. Știm însăi,că în toate straiturile societății condițiile de existență sunt grele. E grea situația muuncitoriului de fabrică, a țăranului plugar, sau proletar, a comercianțtului și a burghezului. Cu toate acestea, vehbaitarismul a luat proporții îngrijorătoare numai în rândurile burghezimei, ori,, mai bine zis, a clașei, mijlociți și a celei așa-numite „înalte”. .Știim ,apoi, că e dositul de mare numărul acelor bărbați, cari căsătoriți fiind și mai susținând ,și câțiva copii.i, trăiesc totuși din venitele cele late un celibatar de aceeaș poziție asociată). Traiul acestora, firește, nu e fără de griji. Ei poartă cu răbdare greutățiile vieții, viiața lor ,se scurge greu,,, dair cu grăbire,copiii lor cresc ,mari, iar după o voințăi »buciumată ei au satisfacțiia de-a ți^dea cu ochii, că n’au făcut zadarnic umbră' pământului. Cauzele adevărate ale celiibatarisimului si int două : dorul de-a 'trăi făr'ă prea mari ,sforțăiii ș’i— exiagerarii pretenții'lor. Asupra 'Celei dintâi nu etăruim, pentru ca dorul trai,Ilui fără griji eleva cu totul neomenesc. Cu 'Soldații cari se retrag ele pe câmpia d'Ciuplă,, nu se ,plutește ,să ne batem capul. Stău lui'in 'numai asupra celor cu pretenții exagerate, 'din categoria a doua. In zilele noastre există mulți oameni, cai'i se C'i'ed cel puțin cu un cer mai mari decumt sunt în realitate. Asfel de oameni își închipuiesc, iă în juriul lor se învârte pământul, inventând pentru cazul căsătoriei condiții deu'dreptul irealizabile. Stăiruiind cu încăpăținare, că 'ei numai 'în condițiile acelea s’ar putea căsători,,, ori rămân celibatari până la sfârșitul viețiii, ori încheie custorii de ionvenție, tot atât de amoraile, ca și celibattarismul. Un celiibatar susținea deunăzi sius ,și tare, că el numai aișa s’ar putea căsători fărî știrbirea ,,rangului” și poziției sale sociale, dacă .Și-ar conduce apoi soția înr’o Iorință 'Cu șapte camere și dacăi și ar avea apoi automobilul său, plus, dacă în fiecare 'lun ar putea să petreacă împreună cu adorabila sa soție o lună ori două în streină■tate. Ne întrebăm, își cheltuiesc celibatarii sa■limnil numai pe trebuințele traiului,, inclusiv îmibrăicăiminatea și... lectura? Nu, de o mie de ori nu! In lipsa căminului familiar ei ■ cautăi alte căminuri, ,iar viața lor sexuală e poate mai strașnică decât a bărbaților căsătoriți. Acestea însă costă parale multe, Să iși pună orice celibar mâna. pe inimă (aid- 111 il manaj raa’d excepții) și '.»ăi .spună: câți copii ar putea, să i suați a fii la școală cu banii c('-i rămân del a hrană și. îmbrăcăm'iniip și -a. e.ăifor soartă e să fie 'aruncați în vânt? Gu- Ționștem paguri, când'.etibatau-ul s’a hotărât în fine ,să înșire în ,jugu!” unnei escrlofii cinstite, iar după 'Căsătorie a declarat, că leafa, din timpul celiibatarismului nu-l ajungea ,niciodată, într oicum ,face r'chiar și tiiu'le mici economii. Mincinosul farme' al viciii 'de flăcău toininartec, îl consideiră dreid o P'ngină goală în Istoria vieții sale. Am ară'tați și altă di atât, că adevăratia ca.Uza a proviilteției e cel'ib'atairismul unui mare număr al bărbaților. Prostituția e poate c.'Ol mai mair e rău social din câte'există. Bărbații cred, 'Că vindecarea răului se poate face prin reglementare polițienească, ori meri ica ilegală, iar femeile cer desființarea acestei înitr’adevăr barbare instirații. Se spune fthiar, că prosstituția,, adică, iceea ce însa,.'P..ște jta ori sabândul inferior animalelor necuvântîtoare, ar fi necesară și că adeviăratta cauză a prostitizării femeilor e mazo■ria. . O femeie, carie nu s’a căsătorit la timp din ca'Liza, că n'a avut posibilitatea de-a se scăsători, ajunge,, e adevărat, adeseori în mizerie. Și va ajunge mai ales d.^.-acum înainte. Se prostituiază uneori și lemie, nri s’ar fi putut căsători, dar cauzele prostituției de felul acesta sunt labtele. Le vom găsi foarte ușor, dacă tocmai vrem să le căutăm, în mediul otrăvililuin decadența morală a Zilelor noastre. Problema feminină o va soluționa desființarifil, în realitate, nu numai pe hârtie, a prostituției. lan' prostituția se va desființa îniiii rein'ființa.i’ea, ori, mai' bine zis,, prin Aligaitivitatea căsătoriei. ..această obligativitate nu desființează li'listi-tivrea individuală. Atât bărbații cât și femeile, dacă formai vreau, rămână, necăsă 'toriți,, dar trăgând toate consecințele unui îi'Olărit.ri de acest fel. Femeile să rămână necăsătorite' prin libera lor voință, iar mi jfiu constrângere. Intre 'împrejurările din timpul de față ,femeilor le lipsește tocmai libertatea de-a se 'Casălii Oiri. Cum s’ar pune în practică diigestivitatea generală a căsătoriei? .Din capul locului, căsă l'Oiria nu e numai o datorie a omului către sine însuși, ci și către siMuetate. .tel ce nu și-o împlinește, nu ■ poate avea 'pretenția de“a fi socotit pe picior 'de egalitate •cu cel ce și-o snplinește. De pildă, acela, Kare nu și-a împlinit principala datorrie către stat, la ce să aibă drepturi <riățeniești‘? Ia ce să' fie admis în schijle'le statului'? Ori, dacă tocmai e adimis, d'OCB să 'aibă salar egal cu slujbaș'i căsătoriți? Oamenii cu familie nu aduie oare s..titlu. îndoit: și Invest folos? Prin reg’e, bărbații necăsătoriți ar putea fi (Continuare din pag. 2-a)