Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)

1932-06-11 / nr. 110

infrcbDlnfan confortobilcle autobHSC ale soc. Auto-transport ș. a. Cint TARIFE REDUSE SEZONIARE: Cluj—Gherla tour retour 90*— lei Cluj—Des tour retour Î20'- tei Cluj—Bistrița tour retour 250 — tei Cluj—Tg.­Murăș tour ret. 300’ - iei Cluj—Reghin tour retour 320*— tei Orarul de vară al autobuselor Cluj-Dej-Bistrița Legătură în Dej cu Baia-Mare, Sighet, Jibou și Târgul-Lăpușului Cluj—Mociu —Târgul-Murăș CLUJ—SĂRMAȘ, CLUJ-REGHIN; CLU­J-PANTICEU .• CLUJ—BONȚIDA, Ița C S Pl­eacă 18—^ Cluj ^Sosește 815 Sosește 20*5 Y Panticeu W Pleacă6—­­15 OAA ca0 S ca cs Pleacă 16— 11 Cluj 1 k Sosește 930 Sosește 1740 Pleacă 755 od 09 «3 K­OS Pleacă 1 H Cluj ^ Sosește 810 Sosește 19‘® Y Bentida A Pleacă 7­ca0 S Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6—121»16—1830 11 Cluj A Sosește 10"“ gao16"19" Sosește 716 13« 178610061» Pleacă­­,60 76015«­175« Pleacă 7‘*13*«17*«20*« mnelta Sosește 8<6 7*615—17*’> Sosește 8’«1416181«20*« noi Pleacă 816 71614"­7‘­’ Pleacă 8*0— 18"« —­Udi Sosește 8­— — 17— Sosește ga— 191«— DanIagii Pleacă 710— — 16‘« Pleacă gao— 19"«— Ddlicali Sosește 706— — 16«’ Sosește 10>»— 10»«—­­^ Bistrița ^ Pleacă 6­— — L­~ 1 Ora Ora 1 Minute­ Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6— 15-16-18­ ț Cluj : Sosește 880 10" gap 19*» Sosește 7*5 16*­17*0 19*»! Pleacă 8»­-710 178» Pleacă 7.10 16*’­ 17*­­ 19*— M­­UblU Sosește6 ®«8?o 7-0 1780 Sosește 8" 17" 18»« 20" Pleacă 6"" 80-. 7"" 17»"­Pleacă 8«" 17" 18" 20"" 93m­idȘ6i 1 Sose­ște 6-8-720 17— Sosește 10»-19"— — >^ Tg.-Murăș ^ Pleacă— 6­— 15-Legătură la Tg.-Murăș pentru Sighișoara și Odorheiu, la Apahida pentru Dej iar la Cluj pentru Baia-Mare și Sighet 09 £ .£ ' 0 IS ca Ba»eș­ti £ Pleacă 18— 11 Cluj >b. Sosește 815 Sosește Pleacă 1940 1945 «a B­âz ¥ Mociu Pleacă Sosește 635 630 Sosește 2030 >^ Sărmaș ^ Pleacă 545 a» Pleacă 1745 mUblU Sosește 750 Sosește 18'5 >' Reghin P­i 1 Pleacă 530 Secretul succesului nostru se află în buna calitate și prețu­rile ieftine ale mobilelor noastre. Dacă aveți nevoie de mobile cercetați depozitul fabricei de mobile SIChClQ $1 Mil $. A. Târgu-Mureș—București—Brașov. K­INDAllIRA CiniTIRmill No. 13 roman de TUDOR TEODORESCU-BRANIȘTE Editura „Adevărul“, riftaai­­ si ofianidez au imt­rveniit. Hail ii‘a vroit sa m­­ai­­ rețini­ă vasu­l, dar­ în urma­ i­ntermin­­ției aimbasiadei eng­leze pe baza istraduin­țe­­lor biroului de spionaj am­ericani­, s‘a deschis passia­­ din fier a căpit­anului, umde pachetul a fost găsit. Arch­ibald au arestat iji conținutul docum­entelor anunțat la Washin­g­ton. In zi­ua urm­atoare toate ziarele americane au cerut în prima pagină, pentru prima oară ide la război, ca America să între în acțiune împotriva Germaniei. Conținutul documen­­­telor a fost de așa natură, încât a fost clar că se produce o mare întor­sătură­ în războ­iul mondial. Organizația cehă nu a înștiințat direct oficiile americane despre patchotu­l de documente, deo­arece germanii aveau oam­eni la to­ate ministerele din Wash­­ington și ame­nința ca acțiunea să fie aflată de organiza­țiile germ­­ane. Interviewul său, căpitanul Voska și l-a încheiat prin următoarele: Până la arestarea lui Archibald, americianii au fost inc­­u­zți mai degrabă germanilor, având în vedere marele număr de germani și irlandezi, d­ar din acel moment America, el a reorientat spre Aliați. Curân­d după aceasta guvernul din Was­hington a ceamt la Berlin, rechemarea lui von Papen și ,a lui Boy Ed­a, atașat de marină, iar la Viena, rechemarea arahidorului Dum­­ha. Din documente, guvernul american a aflat între­­ altele că germanii au cheltuit zeci de milioane dolari pentru conruperea presei îjp nimicirea de proprietăți și vieți în­­tr’un timp în care America er a străduit să fie neutrală. (Ceps). —0X0— PATRIA VIATA SPORTIVA Centrul­ studențesc „Petrus Maior“ din Cluj, în înțelegere cu Uniuinea­ Națională a Studenților din România, a reușit a aduce la Cluj ech­ipa repre­zentativă studențească din Polonia. Joi după mas­ă s’a disputat mat­­cluil între ech­ipele Universitățile din V Var­șovia și Cluj. Este pentru prima dată, când o echipă polonă joacă în orașul nostru. MATCflUL. lun­cope Clujul. In minuta 10 deja, Sepi pasează precis lui Ștefăneșcu, care marchează primul goal. Clujul conduce cu 1:0. In minutul 11 polonezii au ocazia a marca, dar mingea ocolește bara, trecând afară. Jocul continuă variat și p­ericulos la amebele porți. Aceasta mai ales din cauza terenului desfundat. In minuta 22, polonezil, în urma u­­nei acțiuni frumoase, egalează 1:1. Imediat după reîncepere, Lepi con­duce cu precizie mingea și de la 25 m. trage i­e jos. Mingea, din stâlpul por­ții se oprește în plasă. Clujul condu­ce cu 2:1. înaintarea polonezilor lucrează și pe mai departe foarte frumos. Reu­șește în minutul 31 să egaleze. 2:2. Chiroi, de la C. F. R. Buc, care a în­tărit echipa Clujului, marchează în minuta 33 inaporabil 3:2.­­Zbrudan, trece singur spre poarta adversarului, centrează precis și tinte­­fănescu marchează cu capul în mi­nuta 35. Clujul conduce cu 4:2. Polonezii schimbă câțiva jucători. iSurlașiu, marchează al 5-lea goal. In minuta 4L­ polonezii marchează, și rezultatul primii reprize rămâne 5-3 pentru Cluj. In repriza do­ua oaspeții modifică puțin echipa. Deasemenea și Clujul, apare pe teren cu veteranul interna­țional Lazar în poartă. Jocul devine mai spectaculos și mai interesant. Polonezii atacă peri­culos. Au ocazie a marca în minuta 17, dar Bulzan, salvează. ^ O ieșire periculoasă poloneză, este zădărnicită de Bulzan, care lovește cu pumnul pe unul din oaspeți. Bate eliminat de arbitru. Clujul pre­seaz. Impresia este că mărește scorul, dar totul se zădărni­cește. Din cele câteva i^iri făcute, în repriza doua, polonezii exploatează una, marcând de la 5 in. InaparaMh In minuta 43 Clujul are un unspre­zece. De data aceasta își încearcă no­rocul și Abrudan. Mai rău ca ceilalți,­­.■aci mingea este îndreptată în mâi­­nile portarului. Rezultatul rămâne 5­.4 pentru Cluj. D. dr. Huza a arbitrat bine și corect, resilfolol sporllf a $olmllor Carpafllor Jói, după masă, a avut loc la Are­na Sportivă din parcul orașului, fes­tivalul sportiv, aranjat de subsecția de educație fizică a Șoimilor. Tânăra grupare de educație fizică, în ziua de mare sărbătoare națională, a prezen­tat publicului clujan, demonstrațiuni sportive foarte interesante. Dup­ă de­filarea șoimanelor și șoimilor, a ur­­m­at cuvântarea din­ prof. dr. IngM Hațieganu — inițiatorul și sufletul a­­cestei ideale organizațiuni de educa­ție fizică, de a începe pri a spune că azi sărbătorim cu­ toată dragostea și devotamentul aniversarea a 2 ani a urcării pe tron a M. S. Regelui Carol II. (Fanfara *^­oimilor intonează imnul regal). Dsa spune că trebuie să pri­vim cu încredere în viitor, iar genera­țiile prezente și viitoare trebuiesc e­­ducate în credință, muncă și iubire, numai atunci când ne vom îmbrăca cu toții în platoșa sănătății integrale, neamul nostru v­a merge înainte. Cul­tul sănătății este cultul vieții care a­­sigu­ră eternitatea popoarelor. Pe dra­pelul Șoimilor este scris : „Totul pen­tru binele neamului“. Din încheie cis, cuvintele: Trăiască M. S. Regele, Trăiască România! A urmat apoi desfășurarea progra­mului sportiv. S’au executat exhibiții de gimnastică suedeză. Au apărat șoimanele in noua lor unniformă, apoi șoimanele liceului de fete Reg. Maria. Conducerea a avut-o d. prof. S. Ilie­­șiu. S’au făcut demonstrații de gimnas­tică la aparate , cai, paralele și in&id. Aoi, grupa compusă din Rindea, Gin­ea, Gruciu în­ frunte cu excelentul M­o­­rariu au executat figuri de toată fru­musețea. Au urmat apoi sărituri la a­­parate. S’a disputat apoi, un match de widler­-ball, între echipele „Semina­rul Pedagogic­ și Șoimii. Seminarul îl câștigat partida cu 8:2. Matchul a fost condus de d. prof. T. Faur. Un­ul din punctele cele mai intere­sante a fost gimnastica la pământ. Aci a al>ătu­t d. Albin Morariu, ală­turi de puternicul Ionel Arnăutu­, exe­cutând exerciții de toată frumusețea. Au urmat apoi dansuri n­aționale, sub conducerea dini Mie Oltealul. Din cauza timpului nefavorabil și a ploii ce a durat toată ziua, probele de atle­tică ușoară nu­ s’au puitut desfășura. Frumoasa serbărie s’a terminat cu defilarea în fața tribunei și cu oma­giul drapelului. —O­ S-O— match cu echipa România. footboll Dalicrsllolco Cluj-oalicrsk­ai­a Varșovia s—4 (S—3) Prima echipă polonă de football la Cluj — studențească din Polonia-Roo­ania Vineri după masa, la orele 7 jum., e ec­ipa reprezentativ­ă Universitară de football a Poloniei, va susține un Vo. â9 Tipogtrafia Naționala IP Furnizează tot felul de tipări­turi pentru oficii publice și militare, pentru bănci și parti­culari și anume: Circulare, memorande, gignete, hârtii de scrisori cu antet, plicuri cu antet, afișe, programe, invitări la petreceri, bilete de visită, bilete de logodnă și de cununie, liste de escompt, obligațiuni, registre, bilan­țuri, prospecte, statute, etc. Pri­mește spre tipărire tot felul de broșuri, opuri literare. Este una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal prevă­zută fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules. întemeierea unei rând populare cooperative a Românilor am Cnit ideea cooperativa iși găsește apli­­cațiuni tot mai largi în­ feluritele do­menii de activitate economică. Acolo unde a pătruns spiritul cooperativ se preface in timp scurt starea economi­că a populației, se desvoltă simțul de solidaritate, morala și cultura se răs­pândesc mai repede și mai temeinic. Înțelegerea interesului obștesc se a­­d­âncește. Criza economică și morală a sdrun­­cinat așezări și credințe vechi, cobo­rând în minți și suflete neliniștea căutării unei noui orientări, a unui nou echilibru. Forțele transformatoa­re diin societate acționează astăzi în­­tr-un ritm viguors, îndreptându-se spre limanuri a căror apr­opiere nu o vedem, ci doar o simțiim. Lumea e înch­iriată să porn­ească spre­­ două tă­râmuri deopotrivă de nesigure și de ineficace : comunismul și capitalismul fer­oce al coalițiilor, al dominării ce­lui cu buzunarul plin și pumnul tare, amândouă căptușite cu silnicii de tot felul. „Lumea nouă“ care nu va ieși, de bună seamă, din nimic, nici din lovituri și sugrumări va fi acolo unde libertatea nu va fi nesocotită, unde instinctele primare nu vor răbufni, unde dragostea de om și iminuitate nu va fi o vorbă goală, unde solidari­­tatea celor buni va rodi spre binele obștii, va fi acolo unde spiritul și ac­țiunea cooperatistă se vor împleti cu r­ost­urile și destinul unei societăți. In țara noastră instituții vechi de credit s'au ruinat, băncile populare cooperative au dovedit, în fața cri­zei, cea mai mare rezistență, rămâ­nând, cu fruntea sus, în tr­anșeele luptei economice. Organizarea vii­toare a creditului pentru țărani și o­­rășeni­ va trebui să aibă temeiuii so­ciale, iar nu de strict egoism specu­lator. O instituție care e chemată, să folosească celor mulți trebuie să fie pătrunsă­­ de spirit social, să aibă con­ducere democratică. Statul român a înțeles însemnătatea socială și națio­nală a cooperației sprijinind-o pe di­verse cade și legea convex’sîm­ei dato­riilor agricole avantajează băncile po­pulare. Românii din Cluj, aparținând tu­turor profesiunilor, vor înființa o bc­ncă populară cooperativă, cu spri­jinul necondiționat al Uniunei coope­rativelor din Ardeal. Adunarea de constituire se va ține Duminecă, 12 Iunie, ora 4 p. m., în palatul vechi al Camerei de comerț. Se pun bazele unei instituții de folos obștesc în ju­rul căreia trebuie să se strângă toți românii acestui oraș în care conștiin­ța ,și simțirea românească să se afir­me viguros în realizări practice eco­­nomico-sociale. Prof. dr. Victor Jinga, Preș. Uniunei coop, din Ardeal. Serbârlic de sfârșit de an la școalele secundare din Clu­­j. La liceul „Regina Maria“ Sărbătorirea dlui director Nicolae Bogdan — Serbarea de sfârșit de an a liceului de fete „Regin­na Maria“ ele astădată a întrec­ut cadrele obișnuite, fiind în acelaș tim­­p și o sărbătorire a unui director Nico­lae Bogdan cu prilejul trecerii la pende. Deschiderea serbării a fost făcută de în­­­suși directoruil sărbătorii, care în cadrele unei cu­vanizări de oase și mișcătoare de inimi și-a schițat activita­tea depusă la ace­astă școală de pri­mul rang din 1919 până azi. Dsa a făcut o amân­­uțită explicie a rezultatelor obținute în acest timp ,atât pe teren școlar, cât și educativ și disciplinar, ■reuișind să ridice prestigiul școalei mai ales prin felul cumi atoso Neutiele, liceului s-au prezentat la examenul de bacalaureat. Ape­lează la profesoare, cerându-se ca și ipe vii­tor să caute să pătrundă în sufletele eleve­lor prin iubire și să mențină și pe viitor legătura cu părinții elevelor. Din partea corpului profesoral a­ răspunns sărb­ătoritului dr. prof. Bel­­ care în cuvin­­­te bine simțite a zugrăvit meritele sărbăto­ritului. Nespus de înduioșătoare au fost cuvintele de adio adresate de eleva Leuca V. el. VII A. A urmat cuvântur­­ile râul,ai bun al absolventelor, rostit de eleva Balta­­riu Ileanu cl. VII, căreia i-a­ răspuns dna E. Ursu­ dirigrația cl. VII dând elevelor îndem­nuri părintești pentru intrarea lor în viață. Din partea mini­ste­r­ului dna insp. gen. La­­ch­i Costin a adus omagii sărbătoritului, ară­tând activitatea ce el a desfășurat-o ca om de școală. A urm­at un program foarte b­o­gat și bine reușit, câteva­ coruri admirabile­, conduse cu pricepere de dna­ dr. Nistor. Au recitat poezii elevele: E. Grim­m­, Comloșan, Atachi și Rusu E. Monologul „Barbu Lăuta­rul“ a fost admirabil predat de eleva Eu­ge­ Ilia Baciu din cl. VI. Au mimat exercț­ii de gimnastică ritmică și dansul Romana. Din parte­a, părinților a­ vor­bit d. IV. Cristea. Du­­pă acestea s-a făcut împărțirea prem­iilor, premiate fiind următoarele eleve: CL I A.: Giuglea Florența, Costin Ionela, Goron Lu­­cia și Pop Doina, cl. I. B.: Papilian Mich­aela, Dumitrescu Maria, Popov Rodica, Marima., Valeria, cl. 11 A.: Temelie Lucia, Figdor lu­­dita, Bornem­isa Lucia, Pescariu­ Vioriei, Förderlberg Cireșian, Doinișa Letiția­, Su­leian Sofia, cl. 11 B.: LVeinberger Mag­dalena, Ilel­­luan Selma,, Cioban Rozalia, cl. Ill A.: To­­rmiș Volumuia, Bretan ludita, Borza Viorica, Minescu Georgeta, Lenghei Valeriia, cl. Ill B.: Lörencz Getruda, Horvath Eva, Pizo Elisa­­b­eta, cl. IV A.: Horghin Natalia, Postelnicii Cornelia,, Pop Valeria, Radu Cornelia, De­­mian­ Georgina, cl. IV B.: Cu­­lea Maria, Eli­zeu Ana, Steiner In­dita, cl. V. A.: Ștefăn­escu Cî. Sanda, Romemissa Ileana, Mitrea Mari­i, Ciocan Aurelia, cl. V. B.: Gh­erman Anița, Buzdugan Lucia, Rebreanui Lucia, cl. VI A.: Gadidov Vasiu­ca,­ Popescu­ Tlesuia, Po­­pe­scu Lucia, Holom Elisabeta, Isailă Ma­ria, cl. VI B.: Scitiier Viorica, cl. ViI A.: Lepca Viorica, Griiiiin Elia, Lapedatu Sil­via, Aurite Octavia, Mureșan Silvia, Bălto­­riu Ileana cl. V. B.; Borzei Veturia, Atadi Anniski, Băltianu Mariana, Riusu Elena. Pon­­tru­ cercetășie: Dem­etrescu Stolhuia. tu/met. Bere Aiisla la pahar zilnic proaspătă se găsește la BODEGA ȘI RESTAURANTUL Szilagyi Cluj, Str. Regina Maria Nr. 12. LUIBAU, 11 Jub. Iul UT. No. 110. Doua premii de cdfe 21000 Lei Fondul Ionel N. Umeu, Cluj, PUBLICAT­IONE Banca Ilieacu S. A. ca adiministratoare a fontului „Ionel N. Iliescu“ pu­blică concurs pentru acordarea a două premii în valoare de câte 25.000 Lei fieca­r­e. Solicitatorii tre­­buesc să întrunească următoarele­­ condiți­­i vni: 1. Premiul I de Lei 25.000 se va acorda celui mai b­ine clasificat A dist­ență ș­i pur­tare dintre ab­solvențiii români ai Școalei su­perioare de comerț din Cluj, care s-a dedi­cat comerțuli­i practic. 2. Premiul al doilea de l­ei 25.000 se va acorda acelui mediu român care a publicat în cursul anului 1931 cea mai bună lucrare despre mialardiile de oase de felul „Pot“ de care a suferit defunctul în viață. Solicitatorii vor înainta cererile însoțite de dovezile cerute, Direcțiunei Banca Ilies­­cu S. A. din Cluj până la data de 20 iulie a. c. Se notează că premii de acest fel se a­­cordă în fiecare an. Acordarea premiilor se va face de către Direcțiiunea Băncii care va cere av­izul Di­­recțiunei Școalei Superioare de Comerț din Cluj și unei comi­siuni de medici. Ziarele românești sunt negate a publica gratuit prezenta publicitate. Cluj, la 2 iunie 1932. ,ss. Victor Iliescu BANCA ILIESCU, S. A.­­sis. Dr. Pop. SINGURUL LOC de procurare pentru grădinile ar­tistice, flori pt. covoare (Tepiliflora) IOSIF TUROS Cluj, Calea Victoriei No. 94/b. Trandafiri înalți și pitici în diferite culori excelente, trandafiri tăiați, buchete și tot felul de flori în permanen­ță, cu prețuri reduse. Convocare Sovinii acționari al „Băncii Ajutorul“ 3. A. f.­liuj, se convoacă prin aceasta la. ADUNAREA G­ENERAL­A EXTRA­ORDINARA pe ziua de 21 iunie 1932 orele 10 a. mi. în biuroul societății cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Deschideim și con­­stituirea adunării. 2. Ra­portul Comsiliulu­i de administtrație a­sun­pra situației creată societă­ții prin logiia pentru asanarea datoriilor agricole. 3. Autorizarea Consiliului de administrație — că, întru cât nu ,s’ar afla, mijloace poLi­­t­iie pointtru­ asanarea și­ consolidarea so­li­­tății — să poată cere lichidarea judhyara. 4. Moidifi­carea, statutelor șî în special­­,a articolelor: 2, 12, III, 20, 24, 26, 27, 2«, 33, 36 ,și 37 even­tuial și altele. 5. Propuneri în cadrul sitattutelor. C. Inch­iderrea adunăriii generale ext­raor­dm­­nare. In caz că pe ziua­ de 21 Iunie 1932, nu se lîntalnește numărul de acționari cerut de Statute, pentru­ a putea aduce hotărâri vali­de, prin aceasta ,se convoaică o nouă adunare gen­erală extraor­dinară, pe ziua de 29 Iunie 1932, un uaeriaș tocat, la­ aceeasș oră și cu acefst­u­­i ordine de zi, când se vor putea lua hotărâri valide cu orice n­u­măr de acționari prezenți conform art. 16 din statute. Cluj, la 3 iunie 1932. Consiliul de administrație »»♦ [UNK] [UNK] [UNK]»♦»♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK]»♦»»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦O n­c 11­a­m­a CSICS Hikri cmmisiM " ' BAUE32AMO EPISCOPEȘII lângă Oradea BAIE DE NĂMOL cu apă termală, sulfuroasă, 24 C ® conținând radium, contra rhe­­umă, gută sciatică, artrită, trom­­boză, boli femeiești sudoare. Secție specială amenajată pentru suferinzii de boale nervoase. Cură medicală și de recreație Balcilcondesi Plaja PI al a fle concurs. Penziune la început de sezon. Cl. 1.140 lei.­­ Cl. II. 120 lei. Prospecte se pot cere dela Direcțiune. Restaiurantal orth. coser.

Next