Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)
1932-06-11 / nr. 110
infrcbDlnfan confortobilcle autobHSC ale soc. Auto-transport ș. a. Cint TARIFE REDUSE SEZONIARE: Cluj—Gherla tour retour 90*— lei Cluj—Des tour retour Î20'- tei Cluj—Bistrița tour retour 250 — tei Cluj—Tg.Murăș tour ret. 300’ - iei Cluj—Reghin tour retour 320*— tei Orarul de vară al autobuselor Cluj-Dej-Bistrița Legătură în Dej cu Baia-Mare, Sighet, Jibou și Târgul-Lăpușului Cluj—Mociu —Târgul-Murăș CLUJ—SĂRMAȘ, CLUJ-REGHIN; CLUJ-PANTICEU .• CLUJ—BONȚIDA, Ița C S Pleacă 18—^ Cluj ^Sosește 815 Sosește 20*5 Y Panticeu W Pleacă6—15 OAA ca0 S ca cs Pleacă 16— 11 Cluj 1 k Sosește 930 Sosește 1740 Pleacă 755 od 09 «3 KOS Pleacă 1 H Cluj ^ Sosește 810 Sosește 19‘® Y Bentida A Pleacă 7ca0 S Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6—121»16—1830 11 Cluj A Sosește 10"“ gao16"19" Sosește 716 13« 178610061» Pleacă,60 76015«175« Pleacă 7‘*13*«17*«20*« mnelta Sosește 8<6 7*615—17*’> Sosește 8’«1416181«20*« noi Pleacă 816 71614"7‘’ Pleacă 8*0— 18"« —Udi Sosește 8— — 17— Sosește ga— 191«— DanIagii Pleacă 710— — 16‘« Pleacă gao— 19"«— Ddlicali Sosește 706— — 16«’ Sosește 10>»— 10»«—^ Bistrița ^ Pleacă 6— — L~ 1 Ora Ora 1 Minute Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Ora Minute Pleacă 6— 15-16-18 ț Cluj : Sosește 880 10" gap 19*» Sosește 7*5 16*17*0 19*»! Pleacă 8»-710 178» Pleacă 7.10 16*’ 17* 19*— MUblU Sosește6 ®«8?o 7-0 1780 Sosește 8" 17" 18»« 20" Pleacă 6"" 80-. 7"" 17»"Pleacă 8«" 17" 18" 20"" 93midȘ6i 1 Sosește 6-8-720 17— Sosește 10»-19"— — >^ Tg.-Murăș ^ Pleacă— 6— 15-Legătură la Tg.-Murăș pentru Sighișoara și Odorheiu, la Apahida pentru Dej iar la Cluj pentru Baia-Mare și Sighet 09 £ .£ ' 0 IS ca Ba»ești £ Pleacă 18— 11 Cluj >b. Sosește 815 Sosește Pleacă 1940 1945 «a Bâz ¥ Mociu Pleacă Sosește 635 630 Sosește 2030 >^ Sărmaș ^ Pleacă 545 a» Pleacă 1745 mUblU Sosește 750 Sosește 18'5 >' Reghin Pi 1 Pleacă 530 Secretul succesului nostru se află în buna calitate și prețurile ieftine ale mobilelor noastre. Dacă aveți nevoie de mobile cercetați depozitul fabricei de mobile SIChClQ $1 Mil $. A. Târgu-Mureș—București—Brașov. KINDAllIRA CiniTIRmill No. 13 roman de TUDOR TEODORESCU-BRANIȘTE Editura „Adevărul“, riftaai si ofianidez au imtrveniit. Hail ii‘a vroit sa mai reținiă vasul, dar în urma interminției aimbasiadei engleze pe baza istraduințelor biroului de spionaj americani, s‘a deschis passia din fier a căpitanului, umde pachetul a fost găsit. Archibald au arestat iji conținutul documentelor anunțat la Washington. In ziua urmatoare toate ziarele americane au cerut în prima pagină, pentru prima oară ide la război, ca America să între în acțiune împotriva Germaniei. Conținutul documentelor a fost de așa natură, încât a fost clar că se produce o mare întorsătură în războiul mondial. Organizația cehă nu a înștiințat direct oficiile americane despre patchotul de documente, deoarece germanii aveau oameni la toate ministerele din Washington și amenința ca acțiunea să fie aflată de organizațiile germane. Interviewul său, căpitanul Voska și l-a încheiat prin următoarele: Până la arestarea lui Archibald, americianii au fost incuzți mai degrabă germanilor, având în vedere marele număr de germani și irlandezi, dar din acel moment America, el a reorientat spre Aliați. Curând după aceasta guvernul din Washington a ceamt la Berlin, rechemarea lui von Papen și ,a lui Boy Eda, atașat de marină, iar la Viena, rechemarea arahidorului Dumha. Din documente, guvernul american a aflat între altele că germanii au cheltuit zeci de milioane dolari pentru conruperea presei îjp nimicirea de proprietăți și vieți într’un timp în care America er a străduit să fie neutrală. (Ceps). —0X0— PATRIA VIATA SPORTIVA Centrul studențesc „Petrus Maior“ din Cluj, în înțelegere cu Uniuinea Națională a Studenților din România, a reușit a aduce la Cluj echipa reprezentativă studențească din Polonia. Joi după masă s’a disputat matcluil între echipele Universitățile din V Varșovia și Cluj. Este pentru prima dată, când o echipă polonă joacă în orașul nostru. MATCflUL. luncope Clujul. In minuta 10 deja, Sepi pasează precis lui Ștefăneșcu, care marchează primul goal. Clujul conduce cu 1:0. In minutul 11 polonezii au ocazia a marca, dar mingea ocolește bara, trecând afară. Jocul continuă variat și periculos la amebele porți. Aceasta mai ales din cauza terenului desfundat. In minuta 22, polonezil, în urma unei acțiuni frumoase, egalează 1:1. Imediat după reîncepere, Lepi conduce cu precizie mingea și de la 25 m. trage ie jos. Mingea, din stâlpul porții se oprește în plasă. Clujul conduce cu 2:1. înaintarea polonezilor lucrează și pe mai departe foarte frumos. Reușește în minutul 31 să egaleze. 2:2. Chiroi, de la C. F. R. Buc, care a întărit echipa Clujului, marchează în minuta 33 inaporabil 3:2.Zbrudan, trece singur spre poarta adversarului, centrează precis și tintefănescu marchează cu capul în minuta 35. Clujul conduce cu 4:2. Polonezii schimbă câțiva jucători. iSurlașiu, marchează al 5-lea goal. In minuta 4L polonezii marchează, și rezultatul primii reprize rămâne 5-3 pentru Cluj. In repriza doua oaspeții modifică puțin echipa. Deasemenea și Clujul, apare pe teren cu veteranul internațional Lazar în poartă. Jocul devine mai spectaculos și mai interesant. Polonezii atacă periculos. Au ocazie a marca în minuta 17, dar Bulzan, salvează. ^ O ieșire periculoasă poloneză, este zădărnicită de Bulzan, care lovește cu pumnul pe unul din oaspeți. Bate eliminat de arbitru. Clujul preseaz. Impresia este că mărește scorul, dar totul se zădărnicește. Din cele câteva i^iri făcute, în repriza doua, polonezii exploatează una, marcând de la 5 in. InaparaMh In minuta 43 Clujul are un unsprezece. De data aceasta își încearcă norocul și Abrudan. Mai rău ca ceilalți,.■aci mingea este îndreptată în mâinile portarului. Rezultatul rămâne 5.4 pentru Cluj. D. dr. Huza a arbitrat bine și corect, resilfolol sporllf a $olmllor Carpafllor Jói, după masă, a avut loc la Arena Sportivă din parcul orașului, festivalul sportiv, aranjat de subsecția de educație fizică a Șoimilor. Tânăra grupare de educație fizică, în ziua de mare sărbătoare națională, a prezentat publicului clujan, demonstrațiuni sportive foarte interesante. După defilarea șoimanelor și șoimilor, a urmat cuvântarea din prof. dr. IngM Hațieganu — inițiatorul și sufletul acestei ideale organizațiuni de educație fizică, de a începe pri a spune că azi sărbătorim cu toată dragostea și devotamentul aniversarea a 2 ani a urcării pe tron a M. S. Regelui Carol II. (Fanfara *^oimilor intonează imnul regal). Dsa spune că trebuie să privim cu încredere în viitor, iar generațiile prezente și viitoare trebuiesc educate în credință, muncă și iubire, numai atunci când ne vom îmbrăca cu toții în platoșa sănătății integrale, neamul nostru va merge înainte. Cultul sănătății este cultul vieții care asigură eternitatea popoarelor. Pe drapelul Șoimilor este scris : „Totul pentru binele neamului“. Din încheie cis, cuvintele: Trăiască M. S. Regele, Trăiască România! A urmat apoi desfășurarea programului sportiv. S’au executat exhibiții de gimnastică suedeză. Au apărat șoimanele in noua lor unniformă, apoi șoimanele liceului de fete Reg. Maria. Conducerea a avut-o d. prof. S. Ilieșiu. S’au făcut demonstrații de gimnastică la aparate , cai, paralele și in&id. Aoi, grupa compusă din Rindea, Ginea, Gruciu în frunte cu excelentul Morariu au executat figuri de toată frumusețea. Au urmat apoi sărituri la aparate. S’a disputat apoi, un match de widler-ball, între echipele „Seminarul Pedagogic și Șoimii. Seminarul îl câștigat partida cu 8:2. Matchul a fost condus de d. prof. T. Faur. Unul din punctele cele mai interesante a fost gimnastica la pământ. Aci a al>ătut d. Albin Morariu, alături de puternicul Ionel Arnăutu, executând exerciții de toată frumusețea. Au urmat apoi dansuri naționale, sub conducerea dini Mie Oltealul. Din cauza timpului nefavorabil și a ploii ce a durat toată ziua, probele de atletică ușoară nu s’au puitut desfășura. Frumoasa serbărie s’a terminat cu defilarea în fața tribunei și cu omagiul drapelului. —O S-O— match cu echipa România. footboll Dalicrsllolco Cluj-oalicrskaia Varșovia s—4 (S—3) Prima echipă polonă de football la Cluj — studențească din Polonia-Rooania Vineri după masa, la orele 7 jum., e ecipa reprezentativă Universitară de football a Poloniei, va susține un Vo. â9 Tipogtrafia Naționala IP Furnizează tot felul de tipărituri pentru oficii publice și militare, pentru bănci și particulari și anume: Circulare, memorande, gignete, hârtii de scrisori cu antet, plicuri cu antet, afișe, programe, invitări la petreceri, bilete de visită, bilete de logodnă și de cununie, liste de escompt, obligațiuni, registre, bilanțuri, prospecte, statute, etc. Primește spre tipărire tot felul de broșuri, opuri literare. Este una dintre cele mai mari tipografii românești din Ardeal prevăzută fiind cu cele mai moderne caractere de litere și mașini de cules. întemeierea unei rând populare cooperative a Românilor am Cnit ideea cooperativa iși găsește aplicațiuni tot mai largi în feluritele domenii de activitate economică. Acolo unde a pătruns spiritul cooperativ se preface in timp scurt starea economică a populației, se desvoltă simțul de solidaritate, morala și cultura se răspândesc mai repede și mai temeinic. Înțelegerea interesului obștesc se adâncește. Criza economică și morală a sdruncinat așezări și credințe vechi, coborând în minți și suflete neliniștea căutării unei noui orientări, a unui nou echilibru. Forțele transformatoare diin societate acționează astăzi într-un ritm viguors, îndreptându-se spre limanuri a căror apropiere nu o vedem, ci doar o simțiim. Lumea e închiriată să pornească spre două tărâmuri deopotrivă de nesigure și de ineficace : comunismul și capitalismul feroce al coalițiilor, al dominării celui cu buzunarul plin și pumnul tare, amândouă căptușite cu silnicii de tot felul. „Lumea nouă“ care nu va ieși, de bună seamă, din nimic, nici din lovituri și sugrumări va fi acolo unde libertatea nu va fi nesocotită, unde instinctele primare nu vor răbufni, unde dragostea de om și iminuitate nu va fi o vorbă goală, unde solidaritatea celor buni va rodi spre binele obștii, va fi acolo unde spiritul și acțiunea cooperatistă se vor împleti cu rosturile și destinul unei societăți. In țara noastră instituții vechi de credit s'au ruinat, băncile populare cooperative au dovedit, în fața crizei, cea mai mare rezistență, rămânând, cu fruntea sus, în tranșeele luptei economice. Organizarea viitoare a creditului pentru țărani și orășeni va trebui să aibă temeiuii sociale, iar nu de strict egoism speculator. O instituție care e chemată, să folosească celor mulți trebuie să fie pătrunsă de spirit social, să aibă conducere democratică. Statul român a înțeles însemnătatea socială și națională a cooperației sprijinind-o pe diverse cade și legea convex’sîmei datoriilor agricole avantajează băncile populare. Românii din Cluj, aparținând tuturor profesiunilor, vor înființa o bcncă populară cooperativă, cu sprijinul necondiționat al Uniunei cooperativelor din Ardeal. Adunarea de constituire se va ține Duminecă, 12 Iunie, ora 4 p. m., în palatul vechi al Camerei de comerț. Se pun bazele unei instituții de folos obștesc în jurul căreia trebuie să se strângă toți românii acestui oraș în care conștiința ,și simțirea românească să se afirme viguros în realizări practice economico-sociale. Prof. dr. Victor Jinga, Preș. Uniunei coop, din Ardeal. Serbârlic de sfârșit de an la școalele secundare din Cluj. La liceul „Regina Maria“ Sărbătorirea dlui director Nicolae Bogdan — Serbarea de sfârșit de an a liceului de fete „Reginna Maria“ ele astădată a întrecut cadrele obișnuite, fiind în acelaș timp și o sărbătorire a unui director Nicolae Bogdan cu prilejul trecerii la pende. Deschiderea serbării a fost făcută de însuși directoruil sărbătorii, care în cadrele unei cuvanizări de oase și mișcătoare de inimi și-a schițat activitatea depusă la această școală de primul rang din 1919 până azi. Dsa a făcut o amânuțită explicie a rezultatelor obținute în acest timp ,atât pe teren școlar, cât și educativ și disciplinar, ■reuișind să ridice prestigiul școalei mai ales prin felul cumi atoso Neutiele, liceului s-au prezentat la examenul de bacalaureat. Apelează la profesoare, cerându-se ca și ipe viitor să caute să pătrundă în sufletele elevelor prin iubire și să mențină și pe viitor legătura cu părinții elevelor. Din partea corpului profesoral a răspunns sărbătoritului dr. prof. Bel care în cuvinte bine simțite a zugrăvit meritele sărbătoritului. Nespus de înduioșătoare au fost cuvintele de adio adresate de eleva Leuca V. el. VII A. A urmat cuvânturile râul,ai bun al absolventelor, rostit de eleva Baltariu Ileanu cl. VII, căreia i-a răspuns dna E. Ursu dirigrația cl. VII dând elevelor îndemnuri părintești pentru intrarea lor în viață. Din partea ministerului dna insp. gen. Lachi Costin a adus omagii sărbătoritului, arătând activitatea ce el a desfășurat-o ca om de școală. A urmat un program foarte bogat și bine reușit, câteva coruri admirabile, conduse cu pricepere de dna dr. Nistor. Au recitat poezii elevele: E. Grimm, Comloșan, Atachi și Rusu E. Monologul „Barbu Lăutarul“ a fost admirabil predat de eleva Euge Ilia Baciu din cl. VI. Au mimat exercții de gimnastică ritmică și dansul Romana. Din partea, părinților a vorbit d. IV. Cristea. După acestea s-a făcut împărțirea premiilor, premiate fiind următoarele eleve: CL I A.: Giuglea Florența, Costin Ionela, Goron Lucia și Pop Doina, cl. I. B.: Papilian Michaela, Dumitrescu Maria, Popov Rodica, Marima., Valeria, cl. 11 A.: Temelie Lucia, Figdor ludita, Bornemisa Lucia, Pescariu Vioriei, Förderlberg Cireșian, Doinișa Letiția, Suleian Sofia, cl. 11 B.: LVeinberger Magdalena, Ilelluan Selma,, Cioban Rozalia, cl. Ill A.: Tormiș Volumuia, Bretan ludita, Borza Viorica, Minescu Georgeta, Lenghei Valeriia, cl. Ill B.: Lörencz Getruda, Horvath Eva, Pizo Elisabeta, cl. IV A.: Horghin Natalia, Postelnicii Cornelia,, Pop Valeria, Radu Cornelia, Demian Georgina, cl. IV B.: Culea Maria, Elizeu Ana, Steiner Indita, cl. V. A.: Ștefănescu Cî. Sanda, Romemissa Ileana, Mitrea Marii, Ciocan Aurelia, cl. V. B.: Gherman Anița, Buzdugan Lucia, Rebreanui Lucia, cl. VI A.: Gadidov Vasiuca, Popescu Tlesuia, Popescu Lucia, Holom Elisabeta, Isailă Maria, cl. VI B.: Scitiier Viorica, cl. ViI A.: Lepca Viorica, Griiiiin Elia, Lapedatu Silvia, Aurite Octavia, Mureșan Silvia, Băltoriu Ileana cl. V. B.; Borzei Veturia, Atadi Anniski, Băltianu Mariana, Riusu Elena. Pontru cercetășie: Demetrescu Stolhuia. tu/met. Bere Aiisla la pahar zilnic proaspătă se găsește la BODEGA ȘI RESTAURANTUL Szilagyi Cluj, Str. Regina Maria Nr. 12. LUIBAU, 11 Jub. Iul UT. No. 110. Doua premii de cdfe 21000 Lei Fondul Ionel N. Umeu, Cluj, PUBLICATIONE Banca Ilieacu S. A. ca adiministratoare a fontului „Ionel N. Iliescu“ publică concurs pentru acordarea a două premii în valoare de câte 25.000 Lei fiecare. Solicitatorii trebuesc să întrunească următoarele condiții vni: 1. Premiul I de Lei 25.000 se va acorda celui mai bine clasificat A distență și purtare dintre absolvențiii români ai Școalei superioare de comerț din Cluj, care s-a dedicat comerțulii practic. 2. Premiul al doilea de lei 25.000 se va acorda acelui mediu român care a publicat în cursul anului 1931 cea mai bună lucrare despre mialardiile de oase de felul „Pot“ de care a suferit defunctul în viață. Solicitatorii vor înainta cererile însoțite de dovezile cerute, Direcțiunei Banca Iliescu S. A. din Cluj până la data de 20 iulie a. c. Se notează că premii de acest fel se acordă în fiecare an. Acordarea premiilor se va face de către Direcțiiunea Băncii care va cere avizul Direcțiunei Școalei Superioare de Comerț din Cluj și unei comisiuni de medici. Ziarele românești sunt negate a publica gratuit prezenta publicitate. Cluj, la 2 iunie 1932. ,ss. Victor Iliescu BANCA ILIESCU, S. A.sis. Dr. Pop. SINGURUL LOC de procurare pentru grădinile artistice, flori pt. covoare (Tepiliflora) IOSIF TUROS Cluj, Calea Victoriei No. 94/b. Trandafiri înalți și pitici în diferite culori excelente, trandafiri tăiați, buchete și tot felul de flori în permanență, cu prețuri reduse. Convocare Sovinii acționari al „Băncii Ajutorul“ 3. A. f.liuj, se convoacă prin aceasta la. ADUNAREA GENERALA EXTRAORDINARA pe ziua de 21 iunie 1932 orele 10 a. mi. în biuroul societății cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Deschideim și constituirea adunării. 2. Raportul Comsiliului de administtrație asunpra situației creată societății prin logiia pentru asanarea datoriilor agricole. 3. Autorizarea Consiliului de administrație — că, întru cât nu ,s’ar afla, mijloace poLitiie pointtru asanarea și consolidarea solității — să poată cere lichidarea judhyara. 4. Moidificarea, statutelor șî în special,a articolelor: 2, 12, III, 20, 24, 26, 27, 2«, 33, 36 ,și 37 eventuial și altele. 5. Propuneri în cadrul sitattutelor. C. Inchiderrea adunăriii generale extraordmnare. In caz că pe ziua de 21 Iunie 1932, nu se lîntalnește numărul de acționari cerut de Statute, pentru a putea aduce hotărâri valide, prin aceasta ,se convoaică o nouă adunare generală extraordinară, pe ziua de 29 Iunie 1932, un uaeriaș tocat, la aceeasș oră și cu acefstui ordine de zi, când se vor putea lua hotărâri valide cu orice număr de acționari prezenți conform art. 16 din statute. Cluj, la 3 iunie 1932. Consiliul de administrație »»♦ [UNK] [UNK] [UNK]»♦»♦ [UNK] [UNK]»♦ [UNK] [UNK] [UNK]»♦»»♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]»♦O nc 11ama CSICS Hikri cmmisiM " ' BAUE32AMO EPISCOPEȘII lângă Oradea BAIE DE NĂMOL cu apă termală, sulfuroasă, 24 C ® conținând radium, contra rheumă, gută sciatică, artrită, tromboză, boli femeiești sudoare. Secție specială amenajată pentru suferinzii de boale nervoase. Cură medicală și de recreație Balcilcondesi Plaja PI al a fle concurs. Penziune la început de sezon. Cl. 1.140 lei. Cl. II. 120 lei. Prospecte se pot cere dela Direcțiune. Restaiurantal orth. coser.