Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)
1932-06-11 / nr. 110
Anul a XIV-lea No. 110, redacția și ADMINISTRAȚIA Cluj, Strada Regina Maria Nr. 36.^ TELEFON: Ii Redactiia tin Admin. 13-31 . . . 13-31 DIRECȚIA POLITICĂ: Comiitetil de presă al partidului național-tărănesc, secția Ardealului. ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere-----------Lei 800 Funcționari — — — „ 700 Autorități și instituțiuni ,, 1000 in sdrâmătate dublu. Lei 3 I TAXA POȘTALĂ PLĂTITĂ I IN NUMERARII No. 11178/1929. I Organ al Partidului Național Țărănesc Sâmbătă, 11 Iunie 1932 In aceste vremuri grele nu î se impune numai Tiegelui sarcina sa-și facă datoria, ori și care cetățean până la cel din urmă este dator să participe la lupta pentru regenerarea statului jertfind din averea sa, din energia sa și din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obștesc. (D. Al. Vaida-Voevod la recepția de la Palat din 8 iunie 1932). Imperativul momentului de fată guvernul iudiv-Voevod, chemat să adulucă afaponiei Statului șî să scinoade de-acolo de unde a fost rupt de mai binie te un an firul evoluției noastre politice normale, înseamnă prin însaiii numirea lui, trecerea pe terenul constituționalismului. Moștenirea încurcată pe care a preluat-o de la guvernul „tehnicienilor’, cum și situația extrem de dificilă iu bună parte chiar din cauza măsurilor luate de „tehnicieni"fac ca noul guvern să ainbă în fața sa probleme dintre cele mai greu de rezolvat, care pe lângă priceperea, înțelegerea deplină și patriotismul membrilor guvernului, pentru a fi duse la bun sfârșit, cer colaborarea strânsă și izvorâtă din conviingere și iubire de neam, a tuturor celor ce doresc făurirea unui viitor mai bun pentru această țară. In declarațiunile d sale asupra evenimentelor politice, d. IULIU MANIU, cu limpezimea și lărgimea de vederi care-1 caracterizează în tot ceea ce gândește, vorbește sau acționează, a arătat în mod impresionant misiunea istorică, marea misiune a guvernului rVlex. Vaida V Voevod. „Desfășurarea evenimentelor în ultimul timp — a spus dsa — și guvernarea nenorocită Iorga Argetoianu au început să sape un abis intre Coroană și națiune. „Misiunea istorică a guvernuului Vaida este ca nu numai să oprească acest proces dureros, ci și să facă posibilă reconstituirea stilului, care încheagă intr’o singură forță. Coroana și poporul. Fiecare cetățean cinstit îl va felicita pe d. Vaida de aceasta operă și-i va sta în ajutor, ca s’o realizeze.‘‘ Alături de guvernul dlui Vaida, partidul național-țărănesc va sta trup și suflet în slujba înaltelor interese ale țării, pentru ca inima națiunii să bată totdeauna alături și aproape, de inima Suveranului ei. Disolvarea parlamentului ieșit din misterioasele și repetatele artificii de calcul ale marelui maestru de ceremonii care a fost d. Argetoianu, — după ce teroarea și frauda n’au dat rezultatele așteptate, — prin ordonarea alegerilor libere, înseamnă reintrarea în evoluția normală și constituțională a vieți politice, ceea ce constituie o altă initare a misiunii noului guvern. Nouile alegeri parlamentare vor da Suveranului posibilitatea de-a forma un guvern conform indicațiilor corpului electoral, guvern care după ce viața de stat va fi fost reîndrumată pe calea ei firească, va trimi la opera de refacere și de reorganizare a ceeace a dărâmat ,sau a încurcat activitatea nefastă a guvernului de tehnicieni. . Venit în fruntea trebilor țării într-o vreoaxe de criză economică și financiară aproape neciunoscută pentru împrejurări de pace, noul guvern va face toate sacrificiiile pentru a ameliora prin măsuri urgente urmările crizei acesteia. Și mai ales pentru împiedicarea procesului de exploatare ,și nerespectarea drepturilor provinciilor, reduse de către centralismul cotropitor al guvernului trecut, la situația de colonii. „Acum într’adevăr — după cum se exprimă d. Iudiu Maniu, — soarta poporului este pusă în mâna lui. Va avea cârmuitorii pe cari singur îi va alege, Ogond țării va aduce roada așa pe cum o va munci mintea luminată și brațul pidernici al colectivității naționale“. In fața acestei situații, pentru ca misiunea guvernului Vaida Voevod să fie împlinită, se cere disciplină, solidaritate și deplina conștiință a importanței vremurilor pe care le traversăm. Rândurile noastre nu le putem încheia mai bine, decât repetând cuvintele impresiomante ale dim IULIU MANIU, care referindu-se la datoria momentului de față a spus următoarele : „In special partidul național-țărănesc va trebui ca în disciplină de fier și în deplină solidaritate sub luminata conducere a dlui Mihalache punând la o parte orice considerații locale și vremelnice, să dea luptă energică dar ordonată pentru ducerea la viclenie a steagului său, dând pildă și altora cum o națiune de obârșie nobilă știe să-și afirme conștiința sa națională și cetățenească, îndeosebi alegătorii din Ardeal, Banat, Basarabia și Bucovina, trebuie să-și dea seama că este ocazia chtât de bine venitâ să-și dea mâna în Lupta electorală ca prin rezultatul alegerilor să-și asigure drepturile și interesele juste ale acestor provincii scăzute in contra voinței des exprimată a Regelui, la rangul de colonii. Alegătorii din aceste provincii îndeosebi trebuie să fie mânați de instinctul lor sănătos a se înșirui în jurul steagului partidului național-țărănesc și în jurul acțiunii sale electorale pentru scăpa pe Majestatea Sa Regele de sfătuitorii de până acum cari au adus țara împreună cu toate provinciile în situația dezastruoasă în care se găsește. Toată iubirea de neam, toată convingerea, tot fanatismul și tot spiritul de jertfă, trebui puse în acțiune pentru bunul sfârșit al acestei campanii electorale și pentru triumful ideilor cari au condus totdeauna partidul nostru și dela biruința cărora depinde viitorul țării. Guvernul să respecte legile, alegătorii, ordinea și să se examineze conștiințele.^ Este imperativul nu numai politic dar și național al momentului de față. —0X0— Covani al Regelui câtre voluntarii ardeleni decorați cu medalia „rerdinano I.“ , BUCUREȘTI, 10. — Cu ocazia zilei de 3 lunne Jlaj. Sir Regele a adresat valinitaților ardeleni decorați cu medaiUia „Ferdinand“ următorul mesagiu: „In 8 Iunie 1917 voi ați depus jurămantul, cei dir dâi legionari ardeleni și bănățeni cari atunci ați plecat la luptă când cea mai mare parte a țării era cotropUă de dușmani. Cu voință tare ați pornit la lupta de desrobire și ați reunit neamul. Doresc ca aceaș suflet deschis și aceeași încredere pe care ați avut-o înainte de aceasta cu 15 ani când ați depus jurământul, să vă conducă ,și pe mai departe pentru a vă putea desvolta munca pentru viitorul strălucit al Neamului nostru. ^ —0X0— ^ _ Disolvarea parlamentului BUCUREȘTI. 10. — Azi va apare în Monitorul Oficial decretul de dizolvare al Parlamentului. Data nonilor alegeri nu a fost incă fixată. Se crede totuși că ele vor avea loc între 15 și 20 iulie. —0X0— CLUJ, 10. — „Ia clipa tristei surpriiuderi“ câml ü lui’ga s’a trezit din nou simplu particular, cu geantă și cu umbreluță, când acele „notabilități naționale“ ca domnii Cristi și Buzdugan, au fost trimiși la vetrele lor, iar d. Argetoianuu ajunsese în ridicola confuzie de a spune funcționarilor din Ministerele conduse de din când adiocând la revedere, țara a primit o posibilitate de largă respirație. Faptul că guvernul Iorga a plecat invocând, cu slăbiciune, ceea ce altă dată invoca drept tărie, adică lipsa unei organizații puternice de partid, justifică întru toate gestul regal, iar atacurile piezișe caii apar în „Neamul Românesc“ sunt doar accente de gelozie și de vanitate, caii dovedesc că d. lorga a fost și rămâne un mediteranian incorigibil. Iată de ce desvoltarea normală a situației politice de azi nu o mai poate tulbura nimic și nimenea. „Ajunge zilei greutatea ei“, a spus d. Ion Mihalache la ședința comitetului executiv al partidului național-țărănesc și toți oamenii de bună credință din această țară trebuie să înțeleagă cât biui simț și câtă mustrare se cuprinde în această laconică sentință a Scripturii... GuveaTiul dlui Vaida Voevod, nu promite și nu afișează programe pe întinsul țării. Ultimul prestigitator politic a fost d. Argetoianu. Acest guivern, își îndreaptă efortul lui cinstit ca pentru a doua oară în țara românească corpul electoral să-și poată desemna conducătorii lui firești. De aceea el a făcut tot posibilul pentru a lua un caracter de concentrare. Dacă ambiții prea mari, socoteli prea mărunte și invidioși fără de margini au împiedicat acest lucru, personalitatea din Vaida și partidul naționalțărănesc pe care se reazimă formațiunea de guvern, sunt o garanție nu numai suficientă, dar și unică în țara noastră pentru efectuarea alegerilor libere. D. Ion Mihalache a ținut să stabilească acest fapt la ședința comitetului executiv dela București când a declarat solemn: „prefer să ieșim înjumătățiți din alegeri, decât să obținem majoritați sdrobitoare prin scamatorii sau prin demagogie“. Aceasta cu atât mai mult cu cât par. național-țărănesc își dă seama că a făcut un act de mare jertfă, primind puterea după care nu a umblat cu mijloacele liberalilor, în actualele împrejurări de deconjugura realizate de către „mâna de oameni“ ai dinn Iorga. Cunoaștem starea de spirit de la țară și știm că massele sufragiului universal, se îndreaptă spre partidul noștru ca niște naufragiați spre o corapie salvatoare. Enervarea lor ajunsi de la un grad apropiat plictiselii din mizerie, care prevestește furtuna. Iată de ce instaurarea ordinei de drept, la care a pășit guvernul Vaida, încolțește din nou încrederea în inimi și câștigă bunăvoința generală pentru refacerea acestei țări, bătută nu de Dumnezeu, ci de către oameni. D. Mihalache a subliniat neesitatea ca în fruntea administrației să fie elemente de o desăvârșită valoare: începutul s-a făcut în chipul cel mai fericit, listele de prefecți având pentru fiecare județ, oameni locali, cu un trecut nepătat iar nu aventurieri de căpătuială, strămutați din o provincie în alta, pentru ca să dispară și ultima jenă față de aceia caii îi controlează zilnic. Criza politică prin care am trecut în ultimul timp dovedește că pentru vremurile de azi, singura garanție, a unei continuități în viața statului este regimul constituțional. A fost silit să o recunoască aceasta și d. lorga precum și alți visători la roadele edeniste ale unei dictaturi. Dacă vretodată regimul constituțional a avut defecte și scăderi, ultima guvernare s-a reabilitat pe deplin. Or în țara noastră, acest regim, de pe urma căruia Franța se bucură de o deplină stabilitate în interior, nu își găsește garanția decât în spiritul tradițional al partidului național-țărănesc. El singur a făcut și face alegeri libere. El a adus din străfundurile câmpiilor noastre noi rezerve de energie și de bun simț. In mijlocul acestei națiuni, contaminate de toate turpitudinile bizantiobștești acest partid este oarecum nismului și capabilă de toate virtuțile un popor nou, pe care nu l-a cunoscut încă bine, nici unul din filfisonii, liberalismului de tot felul, cari mișună la București. Numai acest partid, a putut să se dovedească de apărător conștient al muncii tuturor claselor sociale din această țară. Sub aceste auspicii deschide d. Vaida Voevod, lupta electorală, în spiritul unei perferate libertăți de care nu se îndoiesc decât farizerii și mincinoșii, aceia cari au trăit totdeauna la periferia zestrei morale cu care este dăruit acest popor. Septimiu Sever. Situația In Inia nnor noni aleUcrl libere — GDV cmul electoral ii a lui Aleiandru Vaida voevod, aduce cu € 10 atmosfera de pericolă oncilifalc politica $1 o garanție nediscutala a respectării tatoror drepturilor cetatenești — Amd trecut d. Iorga venise la putere pe motiv că nu are partid. In cursul guvernării cu toate acestea a disolvat un oarecare grep care îl jena ,și care manifest mereu pretențiuni. In momentul plecării, fostul președinte, își scuza slăbiciunea prin lipsa unei organizații de partid. Or „Neamul Românesc“, de azi amintește prietenilor lui că la București Casa Partidului este deschisă la ore anumite. Așa ceva se cheamă un partid românesc cu eclipse totale și parțiale. Adoratorii dlui Goga sunt foarte triști că toate speranțele pe cari le-au pus în șeful lor au eșuat. Cei mai mulți regretă azi că a intervenit ruptura între poet și mareșal. S-au și făcut demersuri pe lângă unii averescani credincioși pentru o eventuală în;acare. Și li s'a dat următorul răspuns: „Cică Sloim, era în divorț și se tânguia la toată lumea pentru așa nenorocire . In definitiv de ce rnvertezi Sloim, îl intreabă un prieten. — Divorțez pentru că nevasta mea sforăie noaptea. — Ei mai lasă ,și tu. Parcă numai nevasta ta sforăie. –Bine bine mai sforăie ele și altele, dar nevasta mea vezi tu sforăie în potud altuia. —0X0— 1 iult. D. Dem. Chica $l-a remas postul de la Roma bucurești, 10. — I). Chica fostul ministru de externe a plecat ieri seară în ștrinătate. Dsn iși va reocupa postul de ministru plenipotențiar la Roma, care în timpul cât a fost ministru de externe nu l-a completat. ^Trepoüpi Ădanarea dela Islaz: II iunie 1848 R‘oUu.iTMii;iiil 'vminteni erau mult mai norocos^i rtwi tz tovarasii tor din Moldova. Bine pregatiți și bine organiziați în ziua de .1 i Iunie 1818 ei* * se întrebesc în malul ocean Islaz. Eliade Rădulescu, l Ştefan Golescu, Nicolae Bălcescu, Ion Brătianu, Rosetti .și alți fruntași rasteee discursupi însuflețite, convingând întreagă amratența, că a bătut ceasul libertății și al unirii. Ei cer rafitul,marea idomniilor „regulamiemtari“ și scăpania țării de apasatoT și protectorat rusesc. La Islaz ei ridică steagul libertății, pe care sunt scrise numai trei cuvinte: libertate, egalitate și frăție. Eliache Rădulescu îl căduiește la repezeanță la constituție, care e primită cu umanitsmitate ,și cu nespusă însuflețire. De la Islaz revoluționarii pleacă în grup comipaet sț txrc București. In drum sunt întâmpinmați pretutindeni cu urale. Un mare număr de oameni se aflătură la ei, așa încât totul pare un marș ostășesc. Cetățenii Bucureștilor primesi pe revoluționari cu flori, cu cântece și chiote de veselie. Intrarea lor în capitala țării ,se preface în nuntă veselă, cu lăutari și cu discursuri; însuflețirea pătrunde chiar și în palat. Bibescu-Vodă se alătură la mișcarea populară și primește fără rezerve constituția alcătiuită de Eliadie, CRONIar Ziua Eroilor CLUJ. 10. — Ziua Eroilor a fost sărbătorită în capitaila Ardealului cu tot fastul cuvenit. Na orele 9 s-au oficiat în toate bisericele orașuluii servicii divine pentru pomenirea morților marelui război. La orele 10 toate școalele, reuniunile și asociațiile, în frunte cu autoritățiile militare, civile și bisericești, i s-au îndreptat spre cimitir, unde un sobor de preoți au celebrat semiiciul divin, sințind mormintele. La orele 11 jum. d. general Prodan comandantul Corpului VI Armată, înconjurat de ofițerii Statului Major și reprezentanții autorităților civile, a priimiit defiliarea trupelor în fața Universitâiiiii. Cu această ocazie au defilat două batalioane din Reg. 83 Inf., o camixarmie din Flotila Aviației de Gardă,detașamente din Reg. 32 și 31 Arttilerie precum, ier din Reg. 11 Cavalerie. Seara orașul a fost feeric tmmînat. —0X0— Argetoianlșli Țt s’an constiinu in »Uniane aRrard" BUCUREȘTI. 10. — Teri după- mașii a avut loc la tocuința dlui Ottescu consfătuirea foștilor aderenți ai dlui Argetoianu. Au hotărât înUințarea așa zisei Uniuni agrare în fruntea căreia a fi fost alles d. Argetoi.anu, care primind a spus că Uniunea agrară i’a merge în alegeri cu un program curat agrar pentru că 85%1o din locuitorii țării sint agricultori și restul de 15% din populație trăiește „pe spatele acestora“, iîîși«./ *=^^XO— Spionajul Herman in America Interviewul ziarului „Narodni Politika“ cu căpitanul Voska — PRVCA. (Cehj.). Ca și în alte țări, și în Cehosovacia presa n.‘a primit de loc favorabil noul guvern german von Papen Unele ziare cehoslovace au schițat portretul noului canceliir, în timp ce numai alte ziare s-au ocupat în mod amănunțit cu activitateasa în America în timpul războiului mondial. Un articol deosebit de senzațional a publicat în această privință ziarul „Narodni Polît ika“ care a trimis pe un corespondent al său la că spitanul Voskia, care în timpul războiului a condus biroul cehoslovac de informațiuni luil Mare și care a jucat un rol foarte important la expulzarea factorilor subversivi germaniii din America. Declarațiile lui Voska aruncă o intereisantă lumină asupra fostului atașat militar von Papen și de aceea le redăm mai jos într'o succintă reatațre, făcând în același timp cunoscut cititorilor pe autorul lor. Al doilea vollum al memoriilor eminentului publicist englez H. W. Steedl, cupirinde între altele și urimătoarea scenă. Intr-o după amiază, pe la mijlocul lui Septembre 1915, când m-aim pregătit tocmai să ies din casă, am găsit în pragul ușii pe un străin cu o înfățișare cam ciudată. O figură mijlocie, nerapă, acoperită cu praf, o față de tip «emi• tatar, în general părea un pas pe prea puțin dezirabil". „Sunteți domnul Steed? a întrebat etrăinul cu o exprimare șî intonație fără Îndoială americană. „Da“, am -răspuns. „Cine,sunteții?“ .. „Sunt Voska“ a răspuns. _ _ ■ „Nu vă cunoștc“, am spus: „Ce doriți?“ „Am pentru dvs. o știre dela d. profesor". „Dela care profesor?“ „Masariilt.“ și„Intrați“. Voiska a intrat și a început: „Simt Voska, ■ fruntaș all Asociației Naționale Cehe din America, cetățean american“. Și în prezent Steed descrie cum Voska i-a predat știrea de la i Masaryk,că Rușii trag cu ama asupra Cehilor și Slovacilor, cari se predau în mod voluntar, și chiar când dau semn Rușitori cu batista. Steed arvea să înștiințeze i» Ruși intr’um fel oarecare și să găsească o cale prin care Cehii și Slovacii să poată ajunge în partea rusească. înfățișarea lui Voska nu i-a inspirat luii Steed o mare încredere. Voska i-a explicat însă că de la Fraga la Londra a făcut un drum de 5 zile și 5 nopți, că nu s-a putut rade și că a chioruiit puțin, deoarece în calea prin Germania și a însemnat cu grijă fiecare tun german și fiecare trupă militară pe care a avânut-o mergând spre Vest. Această înregistrare a putut să o aducă cu bine în Anglia. Datele ce i-au fost date de Masary le avea ascunse între tălpile ghetelor sale. A mai adogat că merge în America să sprijine cauza albiților, deoarece Cehii își pot recuceri libertatea numai prin triumful aliaților. * Interviewul lui Voska în „Niarodni I’onitika“ poate fi considerat ca un roman, a i cărui începuți a fost scris -de Steed. Voska a spus: "ă in America am intrat în legături cu ambasada engleză din Washbington, pentru care am avut o recomandație de la Steed din Londra. Cu oficiile engleze am fost în continuă legătură. Am creat o organizație confidențială a luptei cehoslovace externe, în care ■au intrat și Cehii de la Consulatul și Ambassada austriacă. Fiica mea Vila a deveni secretară în biroul de spionaj german. Mai târziu s-a înființat un birou de spionaj ceh sulb mimelie de „Pnouliaograph Company“, în care a fost aidusă în fiecare seară, poșta ce sosea din Germania și Austro-Ungaria. Organizația a avut oameni de încredere in toate orașele mai marii din America. Englezii au sprijiniit această organizație și au colaborat cu ea în mod intensiv. Ei au fost singurii dintre aliați care au avut o bună organizație secretă,care a putut cel puțin înfrunta într-o mare măsură, or^nizațiile sesecrete germane. încă la începutul lui 1915 am știut despre orice plan al organizațiilor germane sau austro-unngare. Mulți bărbați cehi s-au aflat pe vasele, care importau din America miaterial pentru aliați și aceștia au salvat multe vase de la pierderea ce a fost pregătită în multe cazuri de von Papen. Acțiunea de distrugere a fost dusă pe deoparte prim bombe, așezate în vastele aliaților, pe de alta prin capsule inflanabile ascunse în depozite. Orginalizația a știut aproape despre toate atentatele pregătite și în modul acesta a salivat nu numai multe vase aliate, dar și marite fabrici americane, care au produs armament pentru aliați, precum șii multe vieți ale cetățenilor armericani. De aceea guvernul american, pe un tim os neutral,, a tolerat activitatea noaisitră. Wilson a fost direct informat despre toate acestea“. Și mai interesantă este însă descrierea lui Voska asupra modului cum a fost prins ziaristul american Archhibaild,care a servit Caspian germian și cum au fost capturate documentele,în berza cărora și von Papen atrebuit să fie reclamate din Statele Unite. Archibald a fost plătit de guvernul din Berlin, spre a organiza conferințe și tot el avea să tramsporte în America toate documentele comipromițătoare, ca diferite conturi ,ale lui von Papen, ale amibasiadorului Bernisdorf și ambasadorului austriac Dumte. Vaska spune despre aceasta: Aceste documente au fost dovezii ale faptelor lor criminale, ca aruncarea în aer a podurilor de cale ferată dintre America și Canada, peste care treceau trenurile cu armamierit pentru aliați, otrăvirea de cai ce au fost destinați pentru armatele aliate, aruncarea în aer de fabrici de munițiuni,inteendioanea de vapoare și în sfârșit idifierite rapoarte ale ambasadorilor și atașaților militari, dintre cari cel‘u.r.inc .t, cuprins fi a iimiosul proect al provocării și finanțării grevei generale în toate fabricile de muniținnl din America. Prin aceste documente a fost și o scrisoare a lui von Papen în care ion Papem se exprima cu un mare respect despre guvernul din Vasibiu,Steon și despre Wilson și a numit pe americani „Jankeyi trimipiți“ (Stupid Jankees). Conținutul scrisoriii a avut un astfel de caracter, că până atunci încă nici un diplomat nu a vorbit cu astfel de dispreț despre țara și națiunea, în care a reprezentat pe guvernul său. America a fost pe atunci neutrală și dacă aiu s'ar fi întâmplat ca aceste documente să fie descoperite, se poate că intrarea în războia a Americii nu s-ar fi produs. Archibald a fost urmărit. Unul din funcționarii cehi a știut ce documente importante s-e află ascunse la consulatul general; seara la cina de disipăruire între Archibald și funcționarii germani,au fost trimiși pentru servire doi chelneri cehi. Pachetul cu documentele în chestiune a fost predat lui Archibold pe vapor de un funcționar ceh. Organiziației cehă ar fi putut provoca confiscarea pachetului încă în portul american, însă a lăsat pe Archibald cu documejniele soie să plece cu vasul olandez. Ghestia a fost diștiințată amiraității engleze. Prin un ordin al ei a plecat din America un vas englez, care a ajuns în Europa cu 4 zile înainte și a avut cu sine o descriere a pachetului în chestiune. Vasul olandez fost oprit în apropiere de țărmul englez de pe miralul Hall. Vasul a fost cercetat timp de două zile, dar pachetul nu a fost găsit. Archi- Iba^nl a fost cetățenan american și a călătorit un vas ne-auni și de aceea guvernele amc- •