Patria, iunie 1932 (Anul 14, nr. 103-124)

1932-06-11 / nr. 110

Anul a XIV-lea No. 110, redacția și ADMINISTRAȚIA Cluj, Strada Regin­a Maria Nr. 36.^ TELEFON: I­i Redactiia tin­ Admin. 13-31 . . . 13-31 DIRECȚIA POLITICĂ: Comiiteti­l de pres­ă al partidului național-tărăn­esc, secția Ardealului. ABONAMENT ANUAL: Profesiuni libere-----------Lei 800 Funcționari — — — „ 700 Autorități și instituțiuni ,, 1000 in sdrâm­­ătate dublu. Lei 3 I TAXA POȘTALĂ PLĂTITĂ I IN NUMERAR­­I­I No. 11178/1929. I Organ al Partidului Național Țărănesc Sâmbătă, 11 Iunie 1932 In aceste vremuri grele nu î se impune numai Tie­­gelui sarcina sa-și facă datoria, ori și care cetățean până la cel din urmă este dator să participe la lupta pentru regenerarea statului jertfind din averea sa, din energia sa și din puterea sa de muncă, pentru ca din efortul colectiv al tuturora să poată răsări binele obștesc. (D. Al. Vaida-Voevod la recepția de la Palat din 8 iunie 1932). Imperativul momentului de fată guvernul­­ iudiv-­Voevod, ch­emat să ad­ulucă afaponie­i Statului șî să sc­­inoade de-a­colo de und­e a fost rupt de mai binie t­e un an firul evoluției noastre politice normale, înseamnă prin însaiii numirea lui, trecerea pe terenul constituționalism­ului. Moște­nirea încurcată pe care a preluat-o de la guvernul „teh­nicienilor­’, cum și situația extrem de dificilă iu bună parte chiar din cauza măsurilor luate de „tehnicieni"fac ca noul guvern să ain­bă în fața sa probleme dintre cele mai greu de rezolvat, care pe lângă priceperea, înțelegerea deplină și patriotismul membrilor­ guvernului, pentru a fi duse la bun sfârșit, cer colaborarea strânsă și izvorâtă din conviingere și iubire de neam, a tutu­ror celor ce doresc făurirea unui vii­tor mai bun p­entru această țară. In declarațiunile d sale asupra eve­nimentelor politice, d. IULIU MA­­NIU, cu limpezimea și lărgimea de ve­deri care-1 caracterizează în tot ceea ce gândește, vorbește sau acționează, a arătat în mod impresionant misiunea istorică, marea m­isiune a guvernului rVlex. Vaida V Voevod. „Desfășurarea evenimentelor în ulti­mul timp — a spus dsa — și guverna­rea nenorocită Iorga­ Argetoianu au în­ceput să sape un abis intre Coroană și națiune. „Misiunea istorică a guvernuului Vai­da este ca nu numai să oprească acest proces dureros, ci și să facă posibilă reconstituirea stilului, care încheagă intr’o singură forță. Coroana și popo­rul. Fiecare cetățean cinstit îl va feli­cita pe d. Vaida de aceasta operă și-i va sta în ajutor, ca s’o realizeze.‘‘ Alături de guvernul dlui Vaida, par­­­tidul național-țărănesc va sta trup și suflet în slujba înaltelor interese ale țării, pentru ca inima națiunii să bată totdeauna alături și aproape, de inima Suveranului ei. Disolvarea parlamentului ieșit din misterioasele și repetatele artificii de calcul ale marelui maestru de cere­monii care­ a fost d. Argetoianu, — după ce teroarea și frauda n’au dat rezultatele așteptate, — pr­in ordona­rea alegerilor libere, înseamnă rein­trarea în evoluția nor­mală și consti­tuțională a vieți politice, ceea ce con­stituie o altă initare a misiunii noului guvern. Nouile alegeri par­lamentar­e vor da Suveranului posibilitatea de-a forma un guvern conform indicațiilor cor­pului elector­al, guvern care după ce viața de stat va fi fost reîndrumată pe calea ei firească, va trim­i la opera de refacere și de reor­ganizar­e a ceea­­ce a dărâmat ,sau a încurcat activi­tatea nefastă a guvernu­lui de teh­nicieni. . Venit în fruntea trebilor țării în­­tr-o vreoaxe de criză economică și fi­­na­nciară aproape neciunoscută pe­ntru îm­prejurăr­i de pace, noul guvern va face toate sacrificiiile pentru a ame­liora prin măsuri ur­gente ur­mările crizei acesteia. Și mai ales pentru îm­piedicarea pr­ocesului de exploatare ,și nerespectarea drepturilor provinciilor, reduse de către centr­alismul cotropi­­tor al guvernului trecut, la situația de colonii. „Acum într’adevăr — după cum se exprimă d. Iudiu Maniu, — soarta po­porului este pusă în mâna lui. Va avea cârmuitorii pe cari singur îi va alege, Ogond țării va aduce roada așa pe cum o va munci mintea luminată și brațul pidernici al colectivității națio­nale“. In fața acestei situații, pentru ca mi­siunea guvernului Vaida Voevod să f­ie împlinită, se cere disciplină, solidari­tate și deplina conștiință a importanței vremurilor pe care le traversăm. R­ân­­durile noastre nu le putem încheia mai bine, decât repetând cuvintele impre­­siomante ale dim IULIU MANIU, ca­re referindu-se la datoria momentului de față a spus următoarele : „In special partidul națion­al-țără­­­nesc va trebui ca în disciplină de fier și în deplină solidaritate sub luminata conducere a dlui Mihalache punând la o parte orice considerații locale și vre­melnice, să dea lu­ptă energică dar or­donată pentru du­cerea la viclenie a steagului său, dând pildă și altora cum o națiune de obârșie nobilă știe să-și afirme conștiința sa națională­­ și cetă­țenească, îndeosebi alegătorii din Ar­deal, Banat, Basarabia și Bucovina, trebuie să-și dea­­ seama că este ocazia chtât de bine venitâ să-și dea mâna în Lupta electorală ca prin rezultatul ale­­­­gerilor să-și asigure drepturile și inte­­­­resele juste ale acestor provincii scă­zute in contra voinței des exprimată a Regelui, la rangul de colonii. Alegă­torii din aceste provincii îndeosebi tre­buie să fie mânați de instinctul lor să­nătos a se înșirui în jurul steagului partidului național-țărănesc și în ju­rul acțiunii sale electorale pentru scăpa pe Majestatea Sa Regele de sfă­­­tuitorii de până acum cari au adus țara împreună cu toate provinciile în situația dezastruoasă în care se gă­sește. Toată iubirea de neam, toată con­vingerea, tot fanatismul și tot spiritul de jertfă, trebui puse în acțiune pentru bunul sfârșit al acestei campanii elec­torale și pentru triumful ideilor cari au condus totdeauna partidul nostru și dela biruința cărora depinde viitorul țării. Guvernul să respecte legile, alegăto­rii, ordinea și să se examineze conștiin­țele.^ Este imperativul nu numai politic dar și național al m­omentului d­e­ față. —0X0— Covani al Regelui câtre volun­tarii ardeleni decorați cu medalia „rerdinano I.“ , BUCUREȘTI, 10. — Cu ocazia­ zilei de 3 lun­n­e Jlaj. Sir Regele a adresat valinitați­­lor ard­eleni­ decorați cu me­daiUia „Ferdi­nand“ următorul mesagiu: „In 8 Iunie 1917 voi ați depus jurăman­­tul, cei dir dâi legionari ardeleni și bănățeni cari atunci ați plecat la luptă când cea mai mare parte a țării era cotropUă de dușmani. Cu voință tare ați pornit la lupta de desro­­bire și ați reunit neamul. Doresc ca aceaș suflet deschis și aceeași încredere pe care ați avut-o înainte de aceasta cu 15 ani când ați depus jurământul, să vă­ conducă ,și pe mai departe pentru a vă putea desvolta munca pentru viitorul strălucit al Neamului nostru. ^ —0X0— ^ _ Disolvarea parlamentului BUCUREȘTI. 10. — Azi va apare în Mo­­nitorul Oficial decretul de dizolvare al Par­­lamentului. Data nonilor alegeri nu a fost incă fixată. Se crede totuși că ele vor avea loc între 15 și 20 iulie. —0X0— CLUJ, 10. — „Ia clipa tristei sur­­priiuderi“ câml ü­ lui’ga s’a trezit din nou simplu particular, cu geantă și cu umbreluță, când acele „notabilități naționale“ ca domnii Cristi și Buzdu­gan, au fost trimiși la vetrele lor, iar d. Argetoianuu ajunsese în ridicola confuzie de a spune funcționarilor din Ministerele conduse de din când adio­când la revedere, țara a primit o posibilitate de largă respirație. Fap­tul că guve­rnul Iorga a plecat invo­când, cu slăbiciune, ceea ce altă dată invoca drept tărie, adică lipsa unei organizații puternice de partid, justi­fică întru toate gestul regal, iar ata­curile piezișe caii apar în „Neamul Românesc“ sunt doar accente de ge­lozie și de vanitate, caii dovedesc că d. lorga a fost și rămâne un medite­­ranian incorigibil. Iată de ce desvoltarea normală a si­tuației politice de azi nu o mai poate tulbura nimic și nimenea. „Ajunge zilei greutatea ei“, a spus d. Ion Mi­halache la ședința comitetului execu­tiv al partidului național-țărănesc și toți oamenii de bună credință din a­­ceastă țară trebuie să înțeleagă cât biui simț și câtă mustrare se cuprinde în această laconică sentință a Scrip­turii... GuveaTiul dlui Vaida Voevod, nu promite și nu afișează programe pe în­tinsul țării. Ultimul prestigitator po­litic a fost d. Argetoianu. Acest gui­­vern, își îndreaptă efortul lui cinstit ca pentru a doua oară în țara româ­nească corpul electoral să-și poată de­semna conducătorii lui firești. De a­­ceea el a făcut tot posibilul pentru a lua un caracter de concentrare. Da­că ambiții prea mari, socoteli prea mărunte și invidioși fără de margini au împiedicat acest lucru, personali­tatea din­ Vaida și partidul național­­țărănesc pe care se reazimă formațiu­nea de guvern, sunt o garanție nu nu­mai suficientă, dar și unică în țara noastră pentru efectuarea alegerilor libere. D. Ion Mihalache a ținut să stabilească acest fapt la ședința co­mitetului executiv dela București când a declarat solemn: „prefer să ieșim înjumătățiți din alegeri, decât să obținem­ majori­­tați sdrobitoare prin scamatorii sau prin demagogie“. Aceasta cu atât mai mult cu cât par. național-țărănesc își dă seama că a făcut un act de mare jertfă, pri­mind puterea după care nu a umblat cu mijloacele liberalilor, în actualele împrejurări de deconjugura realizate de către „mâna de oameni“ ai dinn Iorga. Cunoaștem starea de spirit de la țară și știm că massele sufragiului u­­ni­versal, se îndreaptă spre partidul no­ștru­ ca niște naufragiați spre o co­­rapie salvatoare. Enervarea lor ajun­­si­ de la un grad apropiat plictiselii din mizerie, care prevestește furtuna. Iată de ce instaurarea ordinei de drept, la care a pășit guvernul Vaida, încolțește din nou încrederea în inimi și câștig­ă bunăvoința generală pen­tru refacerea acestei țări, bătută nu de Dumnezeu, ci de către oameni. D. Mihalache­ a subliniat ne­­esita­­tea ca în fruntea administrației să fie elemente de o desăvârșită valoare: în­ceputul s-a făcut în chipul cel mai fe­ricit, listele de prefecți având pentru fiecare județ, oameni locali, cu un trecut nepătat iar nu aventurieri de căpătuială, strămutați din o provincie în alta, pentru ca să dispară și ul­tima jenă față de aceia caii îi contro­lează zilnic. Criza politică prin care am trecut în ultimul timp dovedește că pentru vremurile de azi, singura garanție, a unei continuități în viața statului este regimul constituțional. A fost si­lit să o recunoască aceasta și d. lorga precum și alți visători la roadele ede­­niste ale unei dictaturi. Dacă vret­o­­­d­ată regimul constituțional a avut­­ defecte și scăderi, ultima guvernare s-a r­eabilitat pe deplin. Or în țara noastră, acest regim, de pe urma că­ruia Franța se bucură de o deplină stab­ilitate în interior, nu își găsește garanția decât în spiritul trad­ițional al partidului național-țărănesc. El singur a făcut și face alegeri li­bere­. El a adus din străfundurile câmpii­lor noastre noi r­ezerve de energie și de bun simț. In mijlocul acestei națiuni, conta­minate de toate turpitudinile bizanti­­obștești acest partid este oare­cum nismului și capabilă de toate virtuțile un popor nou, pe care nu­ l-a cunoscut încă bine, nici unul din filfisonii, li­beralismului de tot felul, cari mișună la București. Numai acest partid, a putut să se dovedească de apărător conștient al muncii tuturor claselor sociale din a­­ceastă țară. Sub aceste auspicii deschide d. Vai­da Voevod, lupta electorală, în spiri­tul unei per­ferate libertăți de care nu se înd­oiesc decât farizer­ii și minci­noșii, aceia cari au trăit totdeauna la periferia zestrei morale cu care este dăruit acest popor. Septim­iu Sever. Situația In Inia nnor noni aleUcrl libere — GDV cmul electoral i­i a lui Aleiandru Vaida voevod, aduce cu € 1­0 atmosfera de pericolă oncilifalc politica $1 o garanție nediscutala a respectării tatoror drepturilor cetatenești — Amd trecut d. Iorga venise la putere pe motiv că nu are partid. In cursul guvernării cu toate acestea a disolvat un oarecare grep care îl jena ,și care manifest mereu preten­­țiu­ni. In momentul plecării, fostul președinte, își­­ scuza slăbiciunea prin lipsa unei organi­zații de partid. Or „Neamul Românesc“, de azi amintește prietenilor lui că la București Casa Partidu­lui este deschisă la ore anumite.­­ Așa ceva se cheamă un partid româ­nesc cu eclipse totale și parțiale. Adoratorii dlui Goga sunt foarte triști că toate speranțele pe cari le-au pu­s în șeful lor au eșuat. Cei mai mulți regretă azi că a intervenit ruptura între poet și mare­șal. S-au și făcut demersuri pe lângă unii a­­verescani credincioși pentru o eventuală în­­;­acare. Și li­ s'a dat următorul răspuns: „Cică Sloim, era în divorț și se tânguia la toată lumea pentru a­șa nenorocire . In definitiv de ce rnvertezi Sloim, îl in­treabă un prieten. — Divorțez pentru că nevasta mea sforăie noaptea. — Ei mai lasă ,și tu. Par­că numai ne­vasta ta sforăie. –Bine bine mai sforăie ele și altele, dar nevasta mea vezi tu sforăie în potud altuia. —0X0— 1­­ i­ult. D. Dem. Chica $l-a re­­m­as postul de la Roma bucurești, 10. — I). Chica fostul mi­nistru de externe a plecat ieri seară în ștri­­nătate. Dsn iși va reocupa postul de mi­nistru plenipotențiar la Roma, care în tim­pul cât a fost ministru de externe nu l-a completat. ^Trepoüpi Ădanarea dela Islaz: II iunie 1848 R­‘­­oUu.iTMii;i­iil 'vm­inteni erau­ mult ma­i no­­rocos^i rtwi­ tz tovarasii tor din­ Moldova. Bine pregati­ți și bine organiziați în zi­ua de .1 i Iunie 1818 ei* * se întreb­esc în m­a­lul ocean Islaz. Eliade Rădulescu­, l Şte­­fa­n Golescu, Nicolae Bălcescu, Ion Bră­­tianu, Rosetti­ .și alți frun­tași rasteee discur­­s­u­pi însu­fleți­te­, convingân­d întreagă amraten­­ța, că a bătut ceasul libertății și al unirii. Ei cer rafitul,marea idomniilor „regulamiemtari“ și scă­pania țării de apasatoT ș­­i protectorat rus­­esc. La Islaz ei ridică steagul liber­tății, pe care sunt scrise numai trei cuvinte: liber­tate, eg­alitate și frăție. Eliache Rădulescu îl­­­ c­ăd­uiește la repezean­ță l­a constituție, care e primită cu umanitsmitate­ ,și cu nespusă însufle­țire. De la Islaz revoluționarii pleacă în grup comipaet sț txrc București. In drum sunt în­­tâmpinmați pretutindeni cu urale. Un mare număr de oameni se aflătu­ră la ei, așa­ înc­ât totul pare un marș ostășesc. Cetățenii Bucu­reștilor primesi­ pe revoluționari cu flori, cu cântece și chiote de veselie. Intrarea lor în capitala țării ,se preface în nuntă veselă, cu lăutari și cu­ discursuri; însuflețirea pătrun­de chiar și în palat. Bibescu-Vodă se ală­tu­­ră la mișcarea populară și primește fără re­zerve constituția alcătiuită de Eliadie, CRONI­­ar Ziua Eroilor CLUJ. 10. — Ziua­­ Eroilor a fost­­ sărbă­­torită în capitaila Ardealului cu tot fastul cuvenit. N­a­ orele 9 s-au oficiat în toate bi­­sericele ora­șului­i servicii divine pentru po­menirea morților marelui război. La orele 10 toate școalele, reuniunile și asociațiile, în frunte cu autoritățiile m­ilita­re, civile și bisericești, i s-a­u îndreptat spre cimitir, unde un sobor de preoți au celebrat semi­iciul divin, sințind mormintele. La orele 11 jum. d. general Prodan co­mandantul Corpului VI Armată, încon­jurat de ofițerii Statului Major și reprezentanții autorităților civile, a priimiit defiliarea­ trupe­­lor în fața Universitâiiiii­. Cu această ocazie au defilat două batalioane din Reg. 83 Inf., o camixarmie din Flotila Aviației de Gardă,­­d­etașamente din Reg. 32 și 31 Arttilerie pre­cum, ier din Reg. 11 Cava­lerie. Seara orașul a fost feeric tmmînat. —0X0— Argetoianlșl­i Ț­t s’an constiinu in »Uniane aRrard" BUCUREȘTI. 10. — Teri după- mașii a avut loc la tocuința dlui Ottescu con­sfătui­­rea foștilor aderenți ai dlui Argetoianu. Au h­otă­rât în­Uințarea așa zisei Uniuni agrare în fruntea căreia a fi fost alles d. Argetoi­.a­nu, care primind a spus că Un­iunea agrară i’a merge în a­legeri cu un p­rogram­ curat agrar pentru că 85%1o din locuitorii țării sint agricultori și restul de 15% din populație trăiește „pe spatele acestora“, iîîși«./ *=^­^XO— Spionajul Herman in America Interviewul ziarului „Narodni Politika“ cu căpitanul Voska — PRVCA. (Cehj.).­­ Ca și în alte țări, și în Ceho­sovacia presa n.‘a primit de loc fa­vorabil noul guvern german von Papen Unele ziare cehoslovace au schițat portretul noului canceliir, în timp ce numai alte ziare s-au ocupat în mod amănunțit cu ac­tivitatea­­sa în America în timpul războiului mondial. Un articol deosebit de­­ senzațional a publicat în această privință ziarul „Na­­rodni Polît­ i­ka“ care a trimis pe un cores­pondent a­l său la că spi­tanul Voskia, care în timpul războiului a condus biroul cehoslovac de informațiuni luil Mare și­­ care a jucat un rol foarte impor­tant la expulzarea­ f­actorilor subve­rsivi g­ermaniii din America­. Decla­rații­­le lu­i Voska aruncă o­ intereisantă lumină a­­supr­a fostului atașa­t militar von­ Papen și de ac­eea le redăm mai jos într'o succintă re­­­­a­tațre, făcân­d în același timp c­unoscu­t citi­torilor pe­­ autorul lor. Al doilea vollum al memoriilor eminentu­lui publicist englez H. W. Steedl, cupirinde în­tre alt­ele și u­rimătoarea scenă. Intr-o după amiază, pe la mijlocul lui Septembre 1915, când m-aim pregătit toc­mai­ să ies din c­asă, am găsit în­­ pragul ușii pe un străin cu o înfă­țiș­are cam ciudată. O figură mijlocie, ne­­rap­ă, acoperită cu p­r­af, o față de tip «emi­• tata­r, în general părea un pas­ pe prea puțin­­ dezirabil". „Sunteți domnul Steed? a întrebat etrăi­­nul cu o exprimare șî int­onație fără Îndo­ială americană. „Da“, am­ -răspuns. „Cine­­,sunteții?“ .. „Sunt Voska“ a răspuns. _ _ ■­ „Nu vă cunoștc“, am spus: „Ce doriți?“ „Am pentru dvs. o știre dela d. profesor". „Dela care prof­esor?“ „Mas­ariilt.“ ș­i­„Intrați“. Voiska a intra­t­­ și a început: „Simt Voska, ■ fruntaș all Asociației Na­ț­ionale Cehe­ din America, cetățean american“. Și în prezent Steed­­ descrie cum­ Voska i-a predat știrea de la i M­asaryk,­­că Rușii trag cu ama a­supra Cehilor și Slovacilor, ca­ri se predau în mod voluntar, și chiar când dau semn Ru­șitori cu batista­. Steed arvea să înștiințeze­ i» Ruși intr’um fel oa­recare și să găsească o­­ cale prin care Cehii și Slovacii să poată ajunge în partea­­ rusească. înfățișarea lui Voska nu i-a inspirat luii Steed o mare încredere. Voska i-a­ explicat însă că­­ de la Fraga­ la­ Lond­ra a făcut un­ drum­­ de 5 zile și 5 nopți, că nu s-a­­­ putut rade și că a chior­uiit puțin, deoarece în calea prin Germania și a însemnat cu grijă fiecare tun german și fie­­ca­re trupă militară pe ca­re a­ avânut-­o mer­gând sp­re Vest. Această înregistrare a pu­tut să o­­ aducă cu bine în Angl­ia­. Datele ce i-au fost date de­­ Masary le avea­­ ascunse între tă­lpi­le ghetelor sale. A ma­i adogat că merge în­ America să sprijine cauza albiți­­lor­, deoarece Cehii își pot recuceri liberta­tea numai­­ prin triumful aliaților. * Interviewul lui Voska­­ în „Niarod­ni I’oni­­tika“ poate fi­­ consider­at ca un roman, a­ i cărui începuți a fost scri­s -de­­ Steed. Voska a spus: "ă in America am intrat în l­egături cu am­­­bas­ada eng­leză­­ din Washbin­gton, pentru c­are am avut o recoman­da­ție­­ de la Steed­­ din Lon­dra. Cu oficiile engleze am fost în­­ continuă legătură. Am creat o organizație confiden­­țială a luptei ceh­oslovace exte­rne, în care ■au intrat și Cehii de la Consula­tul și Amba­­ssada austriacă. Fiica mea Vila a deveni se­cretară în biroul de spionaj german. Mai târziu s­-a înființat un birou­­ de spionaj ceh sulb mimelie­­ de „Pnouliaogr­aph Company“, în care a fost­­ aid­usă în fie­ca­re seară, poșta ce sosea din Ge­rman­ia și Austro-Ungaria. Organizația a avut oameni de î­ncrede­re in toate orașele mai m­arii din America. Englezii au sprijiniit această organizație și au cola­­borat cu ea­ în­­ mod int­ensiv. Ei au fost sin­­gurii dintre aliați care au avut o bună or­ganizație secretă,­­care a putut cel puțin în­­frunta într-o mare măsură, or^nizațiile se­­secrete germane. încă l­a începutul lui 1915 am știut despre orice plan a­l organizațiilor germ­ane sau austro-unngare. Mulți bărbați cehi s-au aflat pe vasele, care importau din America miat­erial pentru aliați și a­ceșt­ia au salvat multe vase­­ de la pierderea ce a fost pregătită în multe cazuri de von Papen. Ac­țiunea­­ de distrugere a fost­­ dusă pe deo­parte prim bombe, așezate în vastele aliațilo­r, pe de alta p­rin ca­psule inflan­abile ascu­nse în de­pozite. Orginal­izați­a a știut aproape de­spre toate atentatele pregătite și în modul acesta a salivat nu numai multe vase aliate, dar și marite fabrici americane, care au produ­s armament pentru aliați, precum­­ șii multe vieți ale cetățenil­or armeri­cani. De aceea gu­vernul american, pe un tim­ os neutral,, a tole­rat activitatea noaisitră. Wilson a fost direct informat despre toate acestea“. Și­­ m­­ai i­n­teresantă este însă descrierea lui Voska­ asupra modului cum a fost prins zia­ristul american Archhibaild,­­care a servit Ca­spian g­ermian și­­ cum au fost captu­ra­te do­­­cum­e­ntele,­­în berz­a cărora și von Papen a­­trebuit să fie­­ reclamat­e din­ Statele­ Unite. Archibald a fo­st plătit de­ guvernul din Ber­lin, spre a­­ organiza conferințe și tot el avea să tram­sporte în America toate­­ documentele comipromițătoa­re, ca­­ diferite conturi ,ale lui von P­apen, ale amibasiadorului Bernis­dorf și am­­basadorul­ui austriac Dumte. Vaska spune despre aceasta: Aceste­­ docum­ente au fost dovezii­­ ale fap­telor lor criminale, ca arunca­rea în aer a podurilor de cale ferată dintre America și Canada­, peste care treceau tre­­­nu­rile cu armamierit pentru aliați, otrăvirea de cai ce a­u fost destinați pentru a­rmatele aliate, aruncarea în aer­­ de fabrici de m­uni­­ți­uni,­­inteendioanea­­ de vapoare ș­i în­­ sfârșit idifierite rap­oa­rte ale a­mbasadorilor și atașa­ților militari, dintre ca­ri cel­­‘u.­­r.inc .­t, cu­prins fi a­ iimiosul proect al pro­vocării și finan­țării g­reve­i generale în toate fabricile de mu­­niținnl din America­. Prin aceste document­e a fost­­ și o scrisoare a lui von Papen în­­ care i­on Pap­em se exprima cu un mare respect despre guvernul din V­asibiu­,St­eon și despre Wilson și a nu­mit pe americani „Jankeyi trimipiți“ (Stupid Jankee­s). Conținutul scriso­­riii a avut un as­tfel de ca­ra­cter, că până a­­tunci încă nici un diplomat nu a­ vorbit cu astfel de dispreț­­ despre țara și națiunea, în care a­­ reprezentat pe guvernul său. Ameri­­ca a fost pe atunci neutrală și dacă aiu s'ar fi întâm­plat ca aceste documente să fie des­coperite, se­­ poa­te că intrarea în războia a­ Americii­­ nu s-ar fi produs. Archibald a­ fost urmărit. Unul din funcționarii­­ cehi a știut ce documente importante s-e află ascunse la consulatul general; sea­ra la­­ cina­­ de d­isipăr­­­u­ire între Archibald și funcționarii germani,­­au fost trimiși pentru servire doi chelneri cehi. Pachetul cu documentele în chestiune a fost predat lui Arc­hibol­d pe vapor de un fun­cționar ceh. Organiziației cehă ar fi putut provoca confiscarea­­ pachetului încă în por­tul­­ american, însă a lăsat pe Archibald cu­ doc­um­­ejn­iele so­ie să­­ plece cu vasul olandez. Ghestia a fost d­iștiințată a­m­iraității engle­ze. Prin un ordin al ei­­ a p­lecat din America un va­s en­glez, care­­ a ajuns în Europa cu 4 zile înainte și a avut cu sine o descriere a pachetului în chestiune. Vasul olandez fost oprit în apropiere de țărm­ul englez de pe miralul Hall. Vasul a fost cercetat timp de două zile, dar pachetul nu a fost găsit. Archi- I­b­a^nl a­ fo­­st cetățenan american și a călătorit un v­as ne-auni și de aceea guvernele amc- •

Next