Pentru Socialism, iunie 1959 (Anul 10, nr. 1674-1698)
1959-06-04 / nr. 1676
* î Acțiuni de folos obștesc la Beltiug Luna drumurilor. In căttrul lunii drumurilor, activitatea obștească a țăranilor muncitori din comuna Beltiug, raionul Tășnad, s-a intensificat simțitor. Primul obiectiv al muncilor voluntare de folos obștesc este repararea drumurilor și podețelor. Până în prezent, pe șosea au fost transportați aproximativ 60 m.c. pietriș. Membrii Întovărășirilor agricole din comună lucrează la amenajarea drumurilor aflate în perimetrul fiecărei întovărășiri. Inițiativa de a se lucra astfel aparține președintelui întovărășirii „Petőfi I Sándor“, Mihai Groszhardt. In toate circumscripțiile au fost curățate și desfundate șanțurile de pe marginea străzilor. Drumul către băile Beltiug a fost în întregime refăcut. Preocupați de valorificarea materialelor locale de construcție, membrii comisiei permanente de gospodărie comunală (președinte Ioan Vasai, deputat regional) au deschis o carieră pe râul Crasna. ★ Extinderea electrificării. Una dintre cele mai recente și totodată însemnate înfăptuiri cu caracter obștesc din comuna Beltiug este electrificarea. Zilele acestea se vor face noi lucrări de extindere a rețelei electrice în comună Pînă acum, rețeaua instalată are o lungime de a aproximativ 3.000 metri. Există stîlpi îngropați și sîrmă , procurată pentru extinderea rețelei cu Încă 2.500 metri. . Din inițiativa deputaților Va sile Boldan și Elisabeta Herman, cetățenii din circum jscripțiile in care se va extind ; de rețeaua electrică au confecționat stîlpii necesari cu mijloace proprii. ★ N. TAUTU: „Cătălina -adevărata viață a eroinei Ecaterina Teodoroiu. („Biblioteca ostașului“) 128 pagini —• 2,30 lei. (Editura militară a M.F.A.) * MIHAIL SADOVEANU : Nicoară Potcoavă ~ ed. a III-a („Cutezătorii“). 436 pagini — 9 Iei broșat; 13,40 lei legat. (Editura tineretului). Spre continua întărire economicoorganizatorică a gospodăriilor colective (Urmare din pag. l-a), organele agricole au ținut seama de necesitatea acordării unui asemenea ajutor. Căci numai instruirea tinerelor consilii de conducere în legătură cu organizarea muncii în campaniile curente și ținerea evidențelor contabile, nu constituie un ajutor care să prezinte garanția unei dezvoltări continue economice a gospodăriilor încă din primul an al existenței lor. Este adevărat că au fost alcătuite planurile de producție. Dar la alcătuirea acestora nu s-a ținut seama de posibilitatea creșterii numărului familiilor membre, de existența unor resurse economice interne, de necesitatea ridicării unor construcții economicoase. In comuna Socond a luat ființă o gospodărie colectivă pe la mijlocul lunii februarie. De atunci, numărul familiilor membre și suprafața agricolă a gospodăriei s-au dublat. In prezent, valoarea bunurilor materiale, devenite obștești, este de cîteva sute de mii de lei. Printre altele, hotărît și înscris colectiviștii au în planul de producție cumpărarea unui număr de 300 oi merinoi. Nu numai că n-au fost îndrumați să-și modifice planul în urma creșterii suprafeței agricole, dar nici măcar nu s-a arătat colectiviștilor că, amînînd cumpărarea oilor pînă după recoltarea primelor cantități de furaje, așa cum au hotărît aceștia, se pierd mieii, lîna și mai bine de jumătate din producția de lapte. Conform statutului, pentru animalele de muncă aduse în colectivă fiecare familie este obligată să asigure necesarul de furaje, pînă la recoltatul furajelor, sau pășunat. Așadar, este o încălcare a prevederilor statutului faptul că în Socond, Amati și Jojib s-au cheltuit mii de lei pentru cumpărarea de furaje. Aceste sume puteau fi investite în animale de producție, care, în cursul acestui an, prin producțiile lor, să-și acopere prețul de cumpărare și să aducă venituri bănești colectiviștilor. Contractarea cu statul a produselor agricole prezintă mari avantaje, îndeosebi pentru tinerele gospodării colective. Prin actualul sistem de contractări, producătorilor li se asigură prețuri bune și stabile și posibilitatea obținerii de venituri bănești sub forma avansurilor într-o perioadă a anului cînd nu există multe produse agricole de valorificat. Peste 9.000 lei avansuri bănești au primit colectiviștii din Odoreu pentru legumele și zarzavaturile contractate de pe 3 ha. După aceea, colectiviștii au extins cultura legumelor pe încă două ha. Oare această producție va fi vîndută pe piața liberă? Căci contractul încă nu a fost suplimentat și astfel, colectiviștii au pierdut cel puțin 3.000 lei din care își puteau realiza o bună parte din planul cumpărărilor de porcine. Fără îndoială că acestea, constituie lipsuri de ordin gospodăresc. In legătură cu folosirea cît mai economicoasă a terenurilor, aceasta fiind o chestiune care reclamă o bună pregătire profesională, cuvîntul hotărîtor trebuie să-i spună agronomii.Oare pot afirma agronomii din acest raion că au studiat și propus vreodată renunțarea la o cultură ce se produce numai din obișnuință, dar care nu e rentabilă, și introducerea altei culturi de mare randament economic? In prezent, după zece ani de experiență a activității în cadrul marilor familii colective, este necesar ca gospodăriile colective să întreprindă acțiuni care să ducă la întărirea economică a unităților agricole cooperatist-socialiste. Organizațiile de partid și consiliile de conducere au datoria să analizeze amănunțit condițiile de sol, financiare și în funcție de acestea să îndrume profilarea gospodăriilor spre ramurile și culturile agricole cele mai rentabile. Aceasta va avea ca rezultat o continuă dezvoltare din punct de vedere economic a acestor unități agricole și o necontenită creștere a bunăstării colectiviștilor din acest raion. Stațiune de incubație la Cehu Silvaniei Pentru îmbunătățirea rasei de păsări, în centrul de raion Cehu Silvaniei, s-a amenajat o clădire în care funcționează acum o stațiune de incubație. Cele 8 incubatoare (6 „Cremat“ și două 0. 3 jm.,site), cu care este dotată stațiunea au o capacitate de 3.877 ouă. Peste 8 zile vor ieși primii pui, care vor fi vînduți crescătorilor de păsări din raion. Stațiunea este încadrată cu personal calificat — un tehnician și doi operatori. ----------- Rodnica activitate a unor formații de artiști amatori (De la subredacția din Tășnad). Satul Sărvăzel, aparținător comunei Pir, se află tocmiai la marginea raionului Tășnad, la o distanță destul de mare de centru. S-ar putea crede că în acest sat mic și îndepărtat ar fi inexistentă activitatea culturală. Realitatea însă este alta. La începutul anului școlar 1958— 1959, secția de învățământ și cultură de pe lîngă Sfatul popular raional Tășnad a numit acea învățătoare pe tov. Valeria Gazdag, membră de partid, ca directoarea școlii de 4 ani, și directoare a căminului cultural. De atunci, în fiecare duminică, în cadrul căminului cultural există activitate culturală prezentată fie de echipa căminului cultural, fie de către școlari. De la începutul anului, echipa de teatru organizată de tov. Valeria Gazdag a pus în scenă 4 piese de teatru printre care „Zestrea Ilenuței“, „Comoara“ și altele iar recenta pusă în scenă, fost in prezența unui numeros public, piesa „Paznicul de Tiberiu stelelor“ Vornic. Cu multă măiestrie au interpretat rolurile utemiștii Augustin Molnár, Gh. Ardelean, Cornelia Silaghi, Pop și alții. Florica Dar activitatea artiștilor amatori nu se rezumă numai la teatru, deoarece mai există și o echipă de dansuri formată din 12 persoane, care a reușit să ajungă, deși tînără, faza raională, ocula pând locul II. De asemenea, în cadrul căminului cultural funcționează un cor mixt format din 30 de persoane. La această activitate culturală ce se desfășoară în acest sat, pe lingă Valeria Gazdag tov, o contribuție de seamă a adus și tov. Florica Dohan, învățătoare. Activitatea culturală din acest sat a contribuit într-o măsură însemnată la cooperativizarea agriculturii satului, piesele de teatru fiind strîns legate de transformarea socialistă a agriculturii, de organizarea muncii, in sectoarele socialiste. Colectivul de artiști amatori din satul Sărvăzel este hotărît să continue și pe mai departe activitatea cultural-artistică, nu numai cu ocazia unor concursuri, ci în tot cursul anului și in special să-și intensifice activitatea în campania de vară la treieriș. Nicolae Rațiu In satul Șindrești, raionul Șomcuta Mare, prin contribuția voluntară a cetățenilor s-a construit o școală nouă. In clișeu: Școala nouă din Șindrești. Foto:L Goga Faza raională a concursului grupelor sanitare la Grădina Morii din Sighet s-a desfășurat recent faza raională a celui de-al V-lea concurs al grupelor sanitare de Cruce Roșie, la care au participat 19 grupe din întreprinderi, sectorul socialist al agriculturii, cartiere și instituții, în care au fost cuprinși circa 400 echipieri. După întreceri viu disputate, juriul a stabilit următorul clasament: I. grupa sanitară de la cooperativa „Unitatea“, II. grupa sanitară din cartierul Xenopol și III. grupa sanitară din circumscripția Birsana. Aceste grupe au primit diplome,iar cea clasată pe primul loc a primit in plus o cupă și steagul de fruntașă pe raion. Mențiuni au fost acordate grupelor sanitare din G.A.S. Sighet,circumscripția Coștiui, G.A.S. Săpînța și circumscripția Giulești. Dumitru Știrb corespondent Și la Tășnad au avut loc zilele acestea întrecerile din cadrul fazei raionale a celui de-al V-lea concurs al grupelor sanitare de Cruce Roșie. Au luat parte 6 grupe, dintre care s-au evidențiat — situîndu-se pe locul I — grupa sanitară de cartier din Supuru de Jos. Rezultate bune a obținut și grupa sanitară de cartier din Tășnad, cea a cooperativei „Progresul“ și cea din G.A.C. Acîș. Dr. Viorel Vălean corespondent Dintre cele 9 grupe sanitare care au luat parte la concursul ce s-a desfășurat la Tg. Lăpuș, pe locul I s-a situat grupa sanitară de cartier din Mănăștur, care a primit cupa și steagul de fruntașă pe raion. Locurile II și III au fost ocupate de grupa sanitară de cartier din Tg. Lăpuș și de cea din G.A.C. din Vima Mică. Nicolae Toma corespondent ★ ★ * rcHTRisweiM.ism. Curteu păpușii Din inițiativa secției regionale de învățămint și cultură, zilele trecute s-a deschis in cadrul Teatrului de păpuși din Baia Mare un curs de 8 zile cu instructorii artiști ai caselor raionale de cultură din regiunea noastră. Conducerea cursului a fost încredințată regizorului artistic E. Cimpeanu de la Teatrul de Stat din Baia Mare. Lecțiile teoretice vor fi urmate de aplicații practice. La sfirșitul cursului, instructorii artistici vor prezenta in Baia Mare un spectacol pentru cei mici. O dată cu organizarea acestui curs se trece la extinderea artei păpușărești la toate raioanele regiunii noastre, unde, încă în cursul acestei veri, se vor înființa formații de păpuși. Inițiativa teatrului de păpuși băimărean ca fiecare actor mînuitor să sprijine cîte o formație de amatori de la casele de cultură, va asigura nu numai continuitate în această muncă, ci și o simțitoare îmbunătățire a calității spectacolelor. Ioan Berciu Pregătiri pentru noua recoltă La baza de recepție din Ur*meni se lucrează intens la pregătirea magaziilor in vederea primirii noii recolte. Reparațiile, spoirea în interior și exterior la magazie și la pătule sînt pe terminate. Lucrînd în regie proprie, conducerea bazei (șef. tov Moisa Maier) luptă pentru a executa aceste lucrări la un preț de cost cît mai redus. Astfel, față de sumele prevăzute pentru reparații, s-a făcut o economie de peste 3.500 lei. In această muncă s-au evidențiat Vasile Covaci și Vasile Orosz. Vedere interioară a halei de mecanică grea de la fabrica de mașini și vagoane „Unio" •, din Satu Mare. La gospodăria agricolă colectivă „Petőfi Sándor“ din comuna Botiz, se construiește un grajd nou pentru adăpostirea în mai bune condiții a animalelor. Cerințe cetățenești justificate Cartierul I.V. Stalin este unul dintre noile cartiere ale orașului Baia Mare, construit, ca și multe altele, prin grija regimului nostru democrat-popular. Aici locuiesc în prezent sute și sute de familii de muncitori, tehnicieni, ingineri și funcționari de la întreprinderile și instituțiile din oraș. Alte sute de muncitori vor veni să populeze acest cartier, deoarece în curs de finisare și de construcție sunt multe blocuri cu sute de apartamente. După cum se vede, numărul locuitorilor cartierului crește pe zi ce trece. Dar nu despre creșterea numerică a locuitorilor este vorba în acest articol, ci despre felul cum s-au îngrijit de aprovizionarea acestora organizațiile comerciale locale. In prezent, în acest cartier există numai un mic centru de distribuire a pîinii și un și mai mic magazin Alimentara, la care gospodinele pentru ca să poată cumpăra ceva sunt nevoite să piardă timp prețios. Cu toate că unele din blocurile noi construite au și încăperi special destinate magazinelor, acestea stau nefolosite. In prezent există 4 asemenea localuri în care s-ar putea deschide foarte bine încă un magazin Alimentara, un magazin Aprozar, care in cartier lipsește, un mic magazin textil cu diferite mărunțișuri, un centru de distribuire a cărnii etc. In felul acesta soțiile muncitorilor, gospodinele din acest cartier, n-ar mai fi nevoite să plece după orice cumpărături în centrul orașului sau în piață. Ar avea toate aceste lucruri la îndemînă. N-ar fi rău dacă s-ar studia și posibilitățile de înființare in acest cartier a unui restaurant. .Ar fi de asemenea bine dacă și U.R.C.M. s ar studia problema extinderii unităților de deservire în apropiere sau chiar în cartier. Credem că ar fi un lucru bun și folositor. Aceste cerințe pe deplin justificate ale cetățenilor aduc după sine si o întrebare: de ce organele și organizațiile comerciale din oraș n-au in privința extinderii rețelei comerciale mai multă inițiativă? Acestei probleme va trebui să i se dea o importanță mai mare, punîndu-se accent pe extinderea rețelei comerciale, nu numai în centrul orașului, ci și spre cartierele muncitorești. O altă cerință a cetățenilor acestui cartier se adresează conducerii Trustului regional de construcții. Constructorii au muncit până în prezent bine, au dat în folosință sute de apartamente frumoase înainte de termen, dar au uitat — și asta cam de mult — să pietruiască și să asfalteze aleile ce s-au creat între blocuri și în incinta blocurilor. Din această cauză aceste alei atunci cînd plouă sînt pline întotdeauna de apă și noroi. In locul noroiului, dacă aleile ar fi asfaltate, pe marginea lor cetățenii ar putea sădi flori, care ar da imediat alt aspect cartierului. Credem că tovarășii de la T.B.C. vor fi de acord cu cele de mai sus și nu vor mai aștepta alte îndemnuri la rezolvarea acestei probleme. Fiindcă vem vorba de alei, trebuie să spunem că ele sunt destul de multe și că multe sunt blocurile construite de-a lungul lor. In prezent, aceste alei n-au nici nume și nici măcar un număr (Aleea A, B, C etc.)' Numere au in schimb blocurile. Blocul 1, 2, 3, 4, etc., etc. Un cetățean străin care-și caută un cunoscut, să zicem de la blocul 6, apartamentul 2, trebuie să-l caute cam mult timp. Nu mai vorbim de factorii poștali care și ei, cu toată bunăvoința de a transporta scrisorile la timp, se mai încurcă. Ce-i de făcut? Un lucru foarte simplu. Sfatul popular orășenesc trebuie să se îngrijească ca aleile din cartierul „I.V. Stalin“ să primească un nume, iar blocurile un număr. Lucru foarte ușor, care, dacă s-ar pune in aplicare, in cel mai scurt timp, ar aduce după sine mulțumirile tuturor cetățenilor din cartier. I. TUDOR *A^**WVW V.'WAVMWv* /VW*A a,VVWWVWVWWWVW^AAA La dispoziția celor mici In dorința de a pune la dispoziția celor mici îmbrăcăminte corespunzătoare zilelor de vară, meșteșugarii de la cooperativa „Unitatea“ din Sighet au produs în ultima lună, în afara sarcinilor de plan, articole pentru copii în valoare de peste 10.000 lei. La confecționarea lor, cel mai de seamă aport l-au adus Ghizela Jurja, Ana Ghenț și Vera Raisz, care muncind cu indeminare au reușit ca într-un timp relativ scurt să confecționeze 400 bucăți de chiloți pentru copii, precum și 300 bucăți pulovere de bumbac. h' 4 Iunie If") — I....... ■ I RECTIFICARE Inscripția clișeului din pagina a 3-a, coloana 6—7 a ziarului „Pentru Socialism“ nr. 1675, se va citi: „Elevii școlii de 7 ani nr. 2 din Baia Mare, construiesc o seră în curtea școlii“. Cînd nepăsarea își face loc în conducerea șantierului Colectivului de muncă al șantierului de construcții T.C.M.M. Baia Borșa, i-a fost încredințată realizarea a o serie de obiective industriale, construcții de locuințe muncitorești etc. — obiective care au o importanță deosebită pentru dezvoltarea industriei miniere în acest centru minier. La Baia Borșa, colectivul acestui șantier a construit o flotație, zeci de apartamente pentru muncitori, iar în prezent s-a încredințat construirea unei centrale termice, a unui atelier mecanic modern, a unui grup social pentru muncitorii de la Rotație și alte lucrări de acest gen. Intr-o fază mai mult sau mai puțin avansată, lucrările se desfășoară îndrumate de ingineri și tehnicieni constructori, crescuți și educați în anii regimului nostru, capabili de a se achita de sarcinile ce le-au fost încredințate. Nu vom analiza felul în care înaintează aceste lucrări, ne vom opri însă să vedem felul cum este gospodărit acest șantier, modul în care sînt folosite și gospodărite materialele puse la dispoziție, într-un cuvînt, spiritul gospodăresc al conducerii șantierului. De cum ai ajuns pe șantier, prima impresie este aceea că în urmă cu cîteva ore s-a produs o inundație. Aceasta nu prin faptul că ar exista băltoace prin care să nu poți răzbate, ci datorită utilajelor și în special materialelor ce sunt împrăștiate pe întregul șantier. Cum s-ar zice, îți face impresia că te afli pe un șantier părăsit. Stivele de cărămizi, care au fost aduse pe șantier cu un an sau doi în urmă, au fost depozitate într-un foc necorespunzător, iar în momentul de față sterilul și apa de la Rotație au început să le cuprindă și să se macine. Privite de la distanță cărămizile arată destul de bine, fiindcă stivele de pe margine au fost clădite din cărămizi întregi. la mijloc însă cărămizile sunt mărunțite, ca urmare a neglijenței cu care au fost ele transportate pe șantier (e vorba de cele cca. 20.000 buc. cărămizi depozitate lîngă grupul social). Aceasta în ceea ce privește cărămizile. In legătură cu varul, situația e și mai proastă. In toamnă, cînd pe șantier a sosit o mare cantitate de var, el a fost depozitat într-o cameră a noului atelier. Cu timpul, acesta și-a mărit volumul făcînd să crape chiar pereții atelierului. S-a luat atunci măsura (de către șeful șantierului bineînțeles) să fie scos din atelier afară sub cerul liber, iar ulterior i s-a făcut un acoperiș de scînduri. Și de atunci maldărul de var a rămas uitat, iar astăzi nu mai poate ști nimeni cît mai este. Risipa putea fi înlăturată dacă varul ar fi fost stins la aducerea lui pe șantier. Dar cine să o facă? Șantierul are totuși cîteva gropi de var: una pe șantier și una în gara Borșa — unde mai are un depozit de materiale. Aici situația este mai bună: în loc să fie lăsat varul să se risipească, s-a stins în groapa de var, dar groapa săpată în apropierea unei clădiri ce trebuia demolată a fost acoperită de moloz, fără să intereseze pe cineva că înăuntru se mai găsesc 4—5.000 kg de var. Este un lucru binecunoscut că cimentul este un material de construcție important. Cei de pe șantierul din Baia Borșa nu au dus lipsa acestuia. Din contră. Se vede pe semne că au prea mult, altfel nu se poate explica de ce în magazia de ciment din Borșa plouă peste cele 8—10 vagoane de ciment. — Se simte lipsa de hîrtie gudronată, spune șeful de șantier, ing. Adrian Cunea. O fi, nimeni nu spune că nu. Dar oare nu se simt la prețul de cost cele 1.000—1.200 kg de ciment care se preface în bulgări în magazie? Pe șantierul de la Baia Borșa există maiștri și tehnicieni. Unul din ei, tov. Spătaru, maistru de execuție, care auzind vorba despre risipă a exclamat: — Șantierul nu e laborator! Foarte adevărat! Nu știm însă dacă tov. maistru Spătaru ar putea da o explicație tot așa de „bună“ referitoare la cele cîteva camioane de nisip și pietriș, care s-au risipit în jurul betonierei. Nu de alta, dar acest material ce a fost adus tocmai de la Năsăud putea fi gospodărit ca lumea, să nu fie risipit tocmai pe șantierul din Baia Borșa. După declarațiile maistrului respectiv, e „explicabilă“ clasa risipă de materiale. Că conducerii șantierului îi este indiferentă această situație, ne dovedește starea în care se află șantierul... Ca pe oricare șantier există și la Baia Borșa un magaziner, care răspunde de buna gospodărire și de folosirea materialelor. Văzînd această risipă, Dumitru Brebu, magazinerul șantierului, s-a plîns șefului de șantier, cerîndu-i să se ia măsuri. — Scrie pe hîrtie tovarășe! i-a răspuns acesta. Și magazinerul a scris. Dar măsuri totuși nu s-au luat. — Nu avem paznic decit noaptea în depozitul de la Borșa, tovarășe inginer, s-a plîns magazinerul în altă zi. — Dumneata răspunzi de materiale, rezolvă singur! i s-a răspuns. Și cu astfel de răspunsuri și „măsuri“, caută conducerea șantierului să rezolve problema risipei de materiale. Se pun pe drept cuvînt întrebările: de ce nu sînt trași la răspundere cei vinovați de această situație? De ce nu ia măsurile necesare conducerea grupului de șantier al T.C.M.M. din Baia Mare? Iată cîteva întrebări la care în loc de răspuns, se simte nevoia unor măsuri concrete împotriva acelora care privesc nepăsători risipa de materiale pe șantier, fără să simtă răspunderea care li s-a încredințat de a a avea grijă de avutul obștesc, de gospodări chibzuit fiecare gram de materiale, fiecare ban al poporului. * T. BULGARE \