Pentru Socialism, aprilie 1969 (Anul 19, nr. 4723-4748)

1969-04-08 / nr. 4729

In industria locală LĂRGIREA ȘI DIVERSIFI­CAREA PRODUCȚIEI Județul Maramureș dispune de suficiente bogății naturale pentru dezvoltarea neîntreruptă a unită­ților industriei locale, cu intenția de a face cunoscute cititorilor măsurile luate pentru lărgirea și diversificarea activității în ceastă ramură am avut o convor­a­­bire cu tovarășul Vasile Țiplea, inginer șef la Direcția industriei locale a Consiliului popular ju­dețean. — Ponderea industriei locale în viața economică a județului este însemnată, valoarea ei reprezen­­tînd peste 282.000.000 lei, în ca­drul căreia bunurile de consum depășesc proporția de 30 la sută Numărul mare de sortimente — peste 930 — arată că de pe acum s-a ajuns la o diversificare apre­ciabilă a producției. Vă rugăm să ne vorbiți despre lărgirea capaci­tăților de producție ale industriei locale. — Eforturile noastre sînt în­dreptate în primul rînd spre dez­voltarea producției bunurilor de larg consum pentru satisfacerea cerințelor populației. Continua în­zestrare tehnică a întreprinderilor „Băimăreana", „Maramureșeană“, „Iza", a întreprinderii de mate­riale de construcții din Baia Mare și întreprinderii de prefabricate din Ulmeni va permite creșterea și pe mai departe a capacităților de producție. Piața va fi asigurată cu un volum mai mare de produ­se, variate, începînd de la mate­riale de construcție și pînă la o­­biecte mărunte de larg consum. Fabrica de­­ cărămizi din Baia Ma­re și-a mărit capacitatea de pro­ducție; în anul 1969 ea va pro­duce 16 milioane bucăți cărămizi. Secțiile principale de la Limpedea și Seini ale I.M.C. oferă materiale de construcție din andezit ca: pia­tră cioplită și spartă, criblură, blocuri pentru îndiguiri etc. Se află în curs de dezvoltare carie­rele de marmură de la Buteasa și Cufoaia. La sfîrșitul trimestru­lui III al acestui an, va fi pusă în funcțiune fabrica de cahle de teracotă din Baia Mare cu o ca­pacitate de 500.000 unități cahle pe an. Creșterea actualei capacități de producție își găsește expresia și în construirea de noi secții, în lărgirea celor existente. De pildă la întreprinderea „Iza" din Vi­­șeul de Sus se amenajează o ha­lă de tîmplărie în cadrul secției lemn care va permite extinderea producției de mobilă vopsită. Tot la V­ișeul de Sus — prin moderni­zarea unor hale mai vechi — se vor asigura spații corespunzătoa­re pentru secția metal și prestări de servicii către populație. Ast­fel, vor fi create condiții mai bu­ne pentru efectuarea unor repa­ M. HORTENSIA (Continuare în pag. a 2-a). PROMET­ARI DIN TOATE ȚĂRILE, ümIL-VA! ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Duminica pe ogoare 6 aprilie, Zi însorită de primă­vară, cum n-a mai fost de mult. Mecanizatorul Vasile Sidău s-a sculat devreme, a pornit tractorul și s-a dus să continue semănatul sfeclei furajere, așa cum stabilise­ră seara cu inginerul cooperati­vei agricole din Lăpușel (foto­grafia de sus). — Am avut parte de suficiente „duminici" cu ploi și ninsori cînd n-am putut lucra, ne spunea ute­­cistul V. Sidău. Acum cînd e timp frumos nu mai ai răbdare să stai acasă, mai ales că avem atîta trea­bă. Alături de el și tot dis-de­­dimineață, mecanizatorul Gheor­­ghe Leordean, era la datorie și discuta terenul ce urma să fie însămînțat. Pînă seara cu sprijinul acestor băieți harnici , cooperatorii din Lăpușel au terminat însămînța­tul sfeclei furajere. Și la Remetea Chioarului, me­canizatorii erau la datorie :Ioan Rusu, Gheorghe Cozmuță și alții au ieșit la arat, pregătind în bri­gada din satul Posta patul germi­nativ pentru cultura inului. — încă 10 ha ne-au rămas ne­­însămînțate cu in, și mîine vrem să terminăm, ne-a declarat, tova­rășul Ioan Fonai, președintele co­operativei. Nu mai avem ce aș­tepta și așa e cam tîrziu. Verifi­­cind parcelă cu parcelă am găsit și cîteva locuri mai zvîntate unde se poate lucra. Ziua de azi nu a fost deci pierdută pentru noi, la Măsuri de acest gen s-au luat și Săcălășeni, Coruia, unde 4 tractoare au fost mobilizate la pre­gătirea solului în vederea însă­­m­înțării porumbului. Din păcate însă, în multe unități agricole timpul frumos nu a scos din autoliniștire consiliile de con­ducere și cadrele de specialiști. La Lucăcești, bunăoară, sămînța pentru cele 5 ha cu sfeclă fura­jeră se află încă în magazie, iar cea de ghizdei Ia... Agroseni Satu Mare. La Mireșu Mare însămînțatul culturilor din epoca întîi este pe terminate. Semințele de in pe 60 ha, cele de ovăz pe 30 ha se află în sol. S-au însămînțat de aseme­nea morcovii, pătrunjelul, ridi­chea de lună, usturoiul, arpagicul Doar... cu trifolienele nu stă bine . Semănăm mîine, ni s-a spus Vorbă să fie. Ce poți face azi, de ce să lași pe mîine ? Mai ales că lucrările sînt așa de întirziate. La majoritatea secțiilor I.M.A. tractoarele stăteau frumos aliniate, și fără țipenie de om în împreju­rimi. Așa s-a întîmplat și la sec­ția de la Recea (vezi fotografia alăturată !...) unde nu puteai găsi nici măcar un singur mecanizator sau cel puțin un paznic. Așadar în foarte multe unități agricole o zi deosebit de bună de lucru a fost pierdută. Păcat. Tre­buie depuse eforturi susținute pentru ca fiecare oră și zi bună de lucru, să fie folosite din plin 1 Text: N. S. DOROI.TAN Foto: I. DEAC In plină acțiune. O zi bună de lucru, dar tractoarele stau. * Ansamblul de stat de cintece și dansuri „Maramureșul“ din Baia Mare a susținut sint* bâtă și duminică spectacole, cu programul „Cîn­­tă Iza, cîntă Mara“ în Buciumi, Valea Chioaru­lui și Groși. Cei peste 800 de spectatori din localitățile amintite au aplaudat călduros evoluția artiști­lor băimăreni. * Teatrul de stat ■ din Oradea, secția ma­ghiară, a prezentat duminică la Baia Mare spectacole cu piesa ,,Căsătorie din interes“. Sub bagheta regizorală a lui Iosif Gabor, in decorurile semnate de Sándor Nagyi au evo­luat actorii Francisc Berenyi, Al. Cseke, Maria Racz, Adalbert Gulacsi, Andrei Vándor, Frigyes Baloczi, Ilona Toth Kovács și alții.­­ Elevii Școlii popu­lare de artă (clasa picto­rului Ilie Cămărășan) au deschis, la 2 aprilie, in sala Casei de cultură a sindicatelor din Baia Mare, o expoziție in care 17 artiști amatori ex­pun aproape 100 de lucrări de pictură, grafică, sculptură și ceramică. * O altă expoziție cu peste 60 de lucrări ale cercului de artă plastică al Casei pionieri­lor din municipiul Sighetul Marmației este găzduită in holul cinematografului Dacian din Baia Mare. * Din Poiana Codrului, profesorul Gheorghe Șter ne anunță că orchestra de muzică ușoară a Casei de cultură a sindicatelor din Baia Ma­re a prezentat un reușit program la clubul fa­bricii de sticlă unde artiștii băimăreni au fost călduros aplaudați de­ aproape 200 de muncitori și de familii ale acestora. Cu același program, orchestra băimăreană a fost oaspetele locuitorilor din orașul Tg. Lăpuș. * Peste 200 de țărani din Bozinta Mare s-au intilnit, duminică, cu o brigadă științifică con­dusă de profesorul Dumitru Mureșan din Baia Mare. * O scrisoare sosită la redacție, semnată de Irimie Mureșan, ne anunță că din inițiativa comitetului sindicatului de la Uzina „1 Mai" Ferm­eziu s-a înființat un curs de inițiere­ mu­zicală a copiilor sub conducerea cunoscutului dirijor al fanfarei, Andrei Suciu. Din 52 de amatori înscriși, au fost selecțio­nați, conform aptitudinilor, 40 de copii. După două luni de activitate, rezultatele sînt mulțu­mitoare și se speră că tînăra formație va putea avea o primă confruntare cu publicul în cinstea celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei. * Expunerile „Natura și evoluția soarelui", „Ce știm despre apariția religiei și ateismului“ „Semnele cerești și tălmăcirea lor adevărată“, .„Legătura dintre familie și școală, factor im­portant în educarea copiilor“, s-au bucurat de o largă audiență în localitățile Recea, Săsar Valea Borcutului și Băița. * Numeroși țărani din cartierul Iapa au a­vut duminică un inte­resant dialog pe teme a­­gricole, gospodăreșt­ii medicale cu membrii brigăzii științifice a ca­sei municipale de cultu­ră din Sighetul Marmației.­­ Sîmbătă și duminică formațiile artistice de amatori ale Casei de cultură din orașul Vișeul de Sus au susținut spectacole la Borșa (formația de muzică ușoară), la Ruscova (for­mația de muzică populară și dansuri) și la se­­diă, unde formația de teatru a prezentat piesa „Mușcata din fereastră".­­ După o vacanță plăcută, ieri au început școlile. In pauze, numeroși elevi și-au împărtă­șit reciproc impresiile. Din ele am reținut, prin­tre altele, că peste 40 de elevi ai Școlii gene­rale nr. 11 din Baia Mare au întreprins o fru­moasă excursie prim­­ară unde au vizitat mo­numente de artă, muzee, locuri pitorești din Capitală, Sinaia, Brașov, Cîmpina, Tg. Mu­reș, Cluj etc. * La Baia Mare a ieșit ieri de sub tipar primul număr al revistei „Zimbrul", editată de Liceul din orașul Vișeul de Sus. In paginile ei sînt publicate versuri, proză, critică literară, articole privind istoria Maramureșului, activita­tea școlară și extrașcolară a elevilor vișoveni, Dupa o vacanță frumoasă, plină de fărtfifie, ieri elevii s-au reîntors la cursuri dornici sa acumuleze noi cunoștințe. 4 Anul XIX nr. 4729 ★ Marti 8 aprilie 1969 * 4 pagini — 30 bani NOBLEȚEA UNEI PROFESII Fiecare meserie își are rolul ei social bine determinat, far­mecul și răspunde­rea sa morală, dar dintre toate aceea de-a alina suferințe­le oamenilor, de-a veghea la sănătatea lor mi se pare cea mai nobilă. Cuvinte­le aparțin unui me­dic și mi le-am re­amintit ieri, cu oca­zia Zilei sănătății, zi în care „oamenii în alb" au trecut în re­vistă bilanțul reali­zărilor în domeniul ocrotirii sănătății pu­blice, sarcinile ce le revin în acest im­portant domeniu, așa cum izvorăsc ele din recentele Directive ale C.C. al P.C.R. Intr-adevăr, mi­siunea de medic im­pune un înalt uma­nism și demnitate, bunătate și noblețe sufletească, înțelege­re. Acestor ca­lități anii noștri le-au adăugat noi dimensiuni. In acest sens gra­iul cifrelor este cît se poate de semni­ficativ. Insă ceea ce rămîne pe prim­­plan este grija, a­­tenția mea ca și solicitudi­nare este primit omul care se adresează medicu­lui. Și în acest sens exemplele nu lip­sesc. ★ ...Era pe la sfâr­­­șitul lunii ianuarie a.c. Minerul Ioan Ținta e transportat în stare gravă la secția chirurgie a Spitalului din Baia Mare. Diagnosticul: amputație traumati­că aproape comple­tă a mîinii drepte. Era amenințat cu pierderea mîinii res­pective. Primul a­­jutor acordat la lo­cul de muncă, promptitudinea trans­portului de urgență au constituit însă factori care l-au de­terminat pe chirur­gul Pavel Marton sa încerce o tentativă: a trecut la reîmplan­­tarea mîinii. Rezul­tatul? După 14 zile Ioan Ținta a părăsit spitalul vindecare, pe cale de în pre­zent degetele și-au preluat mișcarea. .Peste două luni zile de reporter de-acum înainte își va putea relua lo­cul în cîmpul mun­cii", ne cu vădită informează satisfac­ție medicul chirurg. Cazul amintit nu e singular. Ana Cioci din Tăuții Mă­­gherăuș, victima u­­nui grav accident de circulație, Edita Costin și mulți alții, beneficiind de promp­titudinea unei asis­tențe medicale ca­lificate, au părăsit acest spital vinde­cați. Așa că nume­roasele scrisori de mulțumire sosite deo­potrivă pe adresa conducerii spitalu­lui, cît și a redac­ției ziarului nostru, își găsesc pe deplin explicația. Iar prin­tre cei care le me­rită îi mai putem a­­minti pe chirurgii Oliviu Gligor, La­­dislau Szombati, pe sora Magdalena O­­priș, asistenta A­­niela Paraschiv etc. Și tot aici se cuvi­ne să cităm servi­ciul reanimare și te­rapie intensivă, da­torită îngrijirii ajutorului și speciale a­­cordate bolnavului atît înainte cît și după operație. Dată fiind impor­tanta care se acordă asistenței medicale de urgență, spitalul nostru e profilat tocmai pe acest specific — ne relata Valer Dragoș, rectorul unității, di­­n orice moment — mă refer noaptea și în sărbători — 7 ca­dre de diferite spe­cialități pot acorda ajutorul cuvenit. In afară de acestea, 2 medici fac așa-zisa gardă la domiciliu, putînd fi chemați la orice oră în ca­zuri de intervenții chirurgicale... Printre ★ dispensa­rele de întreprindere cu bune rezultate în muncă se numă­ră și cel de la E.M. Nistru. Prin ce s-a evidențiat? Prin sta­bilitatea cadrelor, competența lor pro­fesională și tradu­cerea în fapt a me­­dicinei specifice la care se adaugă și o dotare corespun­zătoare cu aparatu­ra și instrumentarul necesar. La dispensar, In­terlocutorul nostru e medicul Zenoviu Cor­dea. Aflăm că îm­plinește în curînd 3 ani de cînd lucrează aici, după ce în prealabil, după ter­minarea facultății, lucrase 3 ani ca in­tern clinic în cadrul I.M.F. Cluj. Pe lân­gă asigurarea a­­sistenței medicale la nivelul exploatării miniere, această u­­nitate mai acordă asistență locuitori­lor satului și fores­tierilor din trei ex­ploatări apropiate. ȘT. BELLU (Continuare în pag. a 3-a) Adunare festivă consacrată Zilei sănătății ieri după-amiază, în sala Tea­trului de stat din Baia Mare, avut loc o adunare festivă con­­­sacrată Zilei sănătății din Repu­blica Socialistă România. La adunare au participat lucră­tori din domeniul sănătății din Baia Mare, reprezentanți ai con­ducerilor instituțiilor medicale, numeroși invitați. De asemenea, au mai luat parte tovarășii Mitrofan Boca, secretar al Co­mitetului județean Maramureș al P.C.R., Ioan Vijdeluc, prim-secre­­tar al Comitetului municipal Ba­ia Mare al P.C.R., Alexandru Cri­șan, președintele Consiliului ju­dețean al sindicatelor. Adunarea a fost deschisă de tovarășul Aurel Feștilă, secretar al Comitetului municipal de partid. Luînd cuvîntul in con­tinuare, dr. Nicolae Dogaru, pre­ședintele comitetului sindicatului lucrătorilor din rețeaua sanitară, a făcut o expunere referitoare la succesele obținute în cadrul municipiului pe linia ocrotirii să­nătății publice. Dînd o înaltă a­­preciere acestor rezultate, în nu­mele ministrului sănătății, tova­rășul dr. Constantin Opriș, direc­torul Direcției sanitare județene, a adresat calde felicitări lucrători­­lor din sănătate. In numele personalului co-sanitar din municipiul medi­ Baia Mare, participanții la adunare au adoptat cu deosebit entuziasm o telegramă adresată Comitetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU. In încheierea festivității, asis­tența a urmărit un program cul­tural-artistic prezentat de for­mațiile artiștilor amatori din rețeaua sanitară. Cronici, comentarii, clasamente și rezulta­te din republican campionatul de fotbal (diviziile B și C) „Cupa Maramureș" la handbal Volei. Voința a Ugat­­ comod... Minerul? Start atletic cîș­dar Numele Okinawei, principala insulă a arhipelagului Ryukyu, care de-a lungul anilor a deve­nit simbolul inechității în rela­țiile americano-japoneze, a în­ceput să constituie una dintre problemele externe prioritare ale noii administrații a S.U.A. „Ce facem cu Okinawa?" este întrebarea la ordinea zilei care preocupă Casa Albă, Pentago- Corespondență nul și Departamentul de Stat. Intensificarea mișcării de protest din întreaga Japonie îm­potriva ocupației americane a Okinawei, care aduce grave știrbiri independenței și suve­ranității țării, campania în curs pentru strîngerea a 33 de mi­lioane de semnături împotriva Tratatului de securitate japo­­no-american, grevele munci­torilor japonezi de la bazele a­­mericane din constituie pentru această insulă Washington serioase motive de îngrijorare. Președintele Consiliului pentru problemele Okinawei, prof. No­­bumoto Obama, a avertizat S.U.A. că „Okinawa este tu­moarea malignă a relațiilor ja­pono-americane care trebuie ex­tirpată înainte de a se dovedi fatală". „Extirparea" ei se poa­te face numai prin retragerea celor 50.000 de militari ameri­cani de pe insulă, demontarea celor circa 100 de baze și insta­lații militare existente și reîn­tregirea suveranității Japoniei prin abolirea ocupației ame­ricane asupra întregului arhi­pelag Ryukyu. Pentru a preveni luarea de către Casa Albă a unei hotă­­rîri contrare opiniilor Coman­­damentului mixt al șefilor de state majore, Pentagonul a îna­intat recent președintelui Ni­xon un raport prin care, după cum arată „New York Times", „insistă pentru menținerea cît mai mult timp posibil a actua­lului statut al Okinawei, a com­plexului de baze militare de acolo care costă miliarde de dolari și, în special, a dreptu­lui Statelor Unite de a stoca arme nucleare pe această insu­lă". Judecând însă gravele impli­cații pe care le-ar putea avea o asemenea politică asupra re­lațiilor americano-japoneze, u­ C. ALEXANDROAIE corespondentul Agerpres la Washington (Continuare în pag. a 4-a)

Next