Pentru Socialism, octombrie 1970 (Anul 20, nr. 5187-5213)

1970-10-14 / nr. 5198

*1 Anul XX nr. 5198 Miercuri 14 octombrie 1970 4 pagini — 30 de bani început de an în învățămîntul de partid GÎNDIRE VIE ȘI ÎN STUDIEREA POLITICII SPIRIT CREATOR ȘI ÎNFĂPTUIREA PARTIDULUI In activitatea ideologiei a Parti­dului Comunist Român, deschide­rea noului an școlar în învăță­­mîntul de partid constituie un moment deosebit. Intr-adevăr, timpul i-a oferit acestei forme organizate a propagandei noastre o temeinică statornicire, cu im­portante atribuții în procesul­­ de pregătire politico-ideologică științifică a comuniștilor, în pas­și­ta acțiune educațională desfășu­rată, în­­ mod constant de partid în vederea cunoașterii și însuși­rii de către oamenii muncii a ce­rințelor ce decurg din legile o­­biective ale progresului material și spiritual al României socia­liste. Așa cum subliniază docu­mentele Congresului al X-lea al P.C.R. rolul muncii de propagan­dă — și desigur, în cadrul aces­teia a învățămîntului de partid — este de a stimula gîndirea vie a oamenilor, de a-i ajuta să-și explice desfășurarea evenimente­lor și să adopte o poziție justă față de ele, să dobîndească perspectivă clară pe baza con­­­cepției marxist-leniniste asupra dezvoltării societății contempora­ne, să participe activ la înfăptu­irea politicii interne și externe a partidului și guvernului. Perfecționarea învațământului de partid este, în concepția noas­tră, un proces continuu impus de­­ cerințele obiective ale dezvoltă­­­rii societății, de creștere în com­plexitate a sarcinilor pe care le implică opera construcției so­cialiste în cadrul cărora factorul conștient are de îndeplinit un rol tot mai important. Pornind de la o asemenea premisă, Comitetul­­ județean de partid a desfășurat și continuă să desfășoare o susținu­tă activitate îndreptată spre a­­sigurarea întregului sistem al în­­­vătămîntului, o înaltă calitate, • un­­ conținut tot mai bogat de idei, •care să contribuie în măsură cres­cândă la orientarea acțiunilor practice­ în toate domeniile. Dr­ MITROFAN BOCA secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. ganele și organizațiile de partid au sarcina să manifeste o preo­cupare susținută fată de asigu­rarea unei structuri organizatori­ce cit mai corespunzătoare, mai eficiente, combătîndu-se orice ma­nifestare de formalism în orga­nizarea învățămîntului de partid. In acest an se vor organiza ci­cluri de expuneri și cercuri de politică curentă în toate sectoa­rele în care condițiile o cer, cum este, bunăoară, cazul în sectoare­le minier, forestier și construc­ții. Ciclurile de expuneri oferă posibilitatea cuprinderii cit mai bine a membrilor de partid, ca și a altor oameni, în sfera propagan­dei de partid, pentru pregătirea politică și dezvoltarea conștiin­ței lor socialiste. Una din formele fundamentale ale muncii de propagandă — că­reia conducerea partidului nostru îi acordă o deosebită atenție — este informarea politică a comu­niștilor, a tuturor celor ce mun­cesc asupra problemelor activită­ții interne și internaționale partidului și statului, a hotărîrilor a adoptate, precum și asupra dife­ritelor fenomene ce au loc în lumea contemporană. Ca și pînă acum, lunar membri ai Comitetu­lui județean de partid, ai Consiliu­lui popular județean, lectori, pro­pagandiști, activiști de partid și de stat vor organiza expuneri și informări politice în întreprinderi, instituții, comune și sate, lăcașe de cultură, cluburi și cămine culturale. Pentru cei de curînd primiți în partid, precum și pen­tru tineret și cei care se pregă­tesc să­ intre în rândurile partidu­lui se organizează studierea Sta­tutului P.C.R., pentru alții vor funcționa forme de studiere bazelor educației moral-cetățeneș­­­­ti. In general, în organizarea în­vățământului de partid se are în vedere diversificarea formelor de studiu în așa fel incit acesta să aibă un caracter cât mai cu­prinzător, mai atractiv și mai e­­ficient, să crească influența sa e­­ducativă și de mobilizare la în­făptuirea sarcinilor economice și social-culturale stabilite pentru noul plan cincinal. Pentru maiș­tri, tehnicieni, pentru cadrele de specialiști și de conducere funcționa cursuri de studiere vor problemelor economice, specifice a ramurilor respective. La nivelul municipiilor Baia Mare și Sighetu Marmației vor lua ființă cursuri cu durată de 2—3 ani destinate membrilor consiliilor de adminis­trație și comitetelor de direcție care vor studia probleme actuale puse de partid în domeniul orga­nizării științifice a producției și a muncii,, creșterii eficienței eco­nomice. Participanții la aceste cursuri sunt grupați pe ramuri in­dustriale în vederea asigurării u­­nor dezbateri cit mai la obiect a problemelor, pentru a se solda studiul efectuat cu rezultate cât mai eficiente. Pentru­ cadrele de conducere din Centrala minelor și metalurgiei neferoase va lua ființă o secție de sociologie in­dustrială. Universitatea serală de marxism-leninism își extinde și în acest an facultățile la Baia Mare și Sighetu Marmației. Pe lângă Cabinetul județean de partid funcționează noi cercuri de tip superior de studiere a economiei, filozofiei, socialismului științific, cercurile de ateism, estetică, po­litică internațională. Problema fundamentală care­ ­ Continuare în pag. I ÎN INTERIORUL ZIARULUI : Fișietv juridic : Obligațiile unită­ților la angajarea pensionarilor , în loc de carambol. A scăzut numărul accidentelor de circulație [□] însemnări: Hei — rup! Pe Someș P Sport ÎNSEMNĂRILE OFIȚER DE SECURITATE Someșan se în­ ■ [UNK] [UNK]­tîlni cu B. la barul domnul res­taurantului, sub „ciuperca­­ înste­lată". banalități. Discutară Era mai multă lume; ■ nu bănuiau să fie urmăriți, ascultați­— Bravo, Somi. Ai început să sclipești! — ii zise domnul B. și ciocniră paharele cu co­niac, îmi placi, rău. Ești ci­neva ! — Cred că n-ai motiva să mă dojenești. Omul prinde „ex­periență“ în muncă, în practica. Teoria fără practică e vace, nu ?! ■— Numai să nu te încrezi, ucenicule! Trecură cîteva sferturi de oră. Băură serios. Someșan își sim­țea capul greu. Vedea încețo­șat. Merseră de la bar în sala de mese a restaurantului. Mîn­­cară cite un grătar și băură ba­re. — Te-ai gîndit, poate la vreo recompensă — îl sîcîi domnul B. — Ei, ce crezi ? Nu merit ? Hîc... Dacă ai materializa ce­va, n-ar , strica... Crezi că o mie e de ajuns? Am și pierdut-o la pocher. Aleluia. Bani-s ochiul dracului. Ai știut ? Nu ? Uite, acum știi... Cu­ crezi că merit, după „informațiile“ date ? — Ei, nu fi rău. La urma ur­mei ești în mîna mea, scum­puie ! Someșan tresări. Nu se aș­tepta la atîta mojicie și obrăz­nicie. Se crezuseră parteneri „e­­gali". Trezindu-se, își aminti, deodată, că nici nu știe cine-i domnul B., de unde vine, „inte­resele“ cui le servește. Vorbea franceza, germana, engleza. Se descurca bine în românește. II cuprinse o greață privindu-l in­sistent pe domnul B„ deși era un om tînăr~ și frumos la înfă­țișare, un tip la „modă“ cu per­ciuni și păr lung, lățos, pe ca­­re-l aranja cu dichis, in clipa aceea de luciditate, regreta profund că l-a cunoscut. Gîndul îl apăsa ca o povară de plumb. Vroia să zică ceva, să strige, dar se opri. H (Hi) am Domnul B. își aranja „buzuna­rele" vestei, în­­vîrtea ceva aco­lo, bricheta, sau dracu știe ce! Se „juca" în felul ■ [UNK]«■ [UNK] [UNK]« acesta de fiecare dată cînd se în­tîlneau. — Nu fi naiv, „aliatule“ — îl liniști. Ai intrat în hotă­­r­a­­buie să joci. Și să joci bine — îi zise apăsat, hotărît, aspru. Ca să nu te îneci la mal. Știi tu ca cine... Uite, aici, încă o mie. Lasă, nu fii nervos. Menajea­­ză-te, fii blind. Avem încă tre­buri serioase de realizat. Nu-i timp de pierdut.. . VAIER CARAMAN (Continuare în pag. a 3-a) LEGĂTURILE“ ODIUMUL BLOB SOSIREA PREȘEDINTELUI CONSILIULUI DE STAT NICOLAE CEAUȘESCU LA NEW YORK De NEW YORK 13 (Agenpres). — la trimișii speciali: Pre­ședintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lucrările sesiunii jubiliare a Organizației Națiu­nilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit tova­rășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secre­tar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, și Corneliu Mănescu, ministrul a­­facerilor externe. Avionul prezidențial a aterizat pe aeroportul internațional „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întâmpinării a avut loc în fața salonului oficial, unde erau arborate drapelul de stat al României și steagul Organi­zației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de delegații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați la O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lu­crările sesiunii Adunării genera­le." Potrivit protocolului O.N.U. re­zervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, președintele Nicolae Ceaușescu a fost salu­tat pe aeroport, în numele secre­tarului general U Thant, de șeful ceremonialului, Siman Korl­, iar în numele primarului New Yor­­kului, John Lindsay, de reprezen­tantul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii dele­gației române la sesiunea ordi­nară O.N.U., Nicolae Ecolescu, adjunct al ministrului afaceri­lor externe, Maria­­ Groza, vice­președintă a Marii Adunări Na­ționale, ambasadorul Costin Mur­­gescu, Gheorghe Diaconescu, re­prezentantul permanent al Româ­niei la Națiunile Unite, și Corne­liu Bogdan, ambasadorul țării noastre la Washington. Ziariști americani,­­ corespon­denți străini, reporteri ai prin­cipalelor posturi de radio, tele­viziune și cinematografie au con­semnat­ momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor repre­zentanților presei, președintele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus președintele Nicolae Ceaușescu — pentru participa la sesiunea jubiliară a a Organizației Națiunilor Unite. Apreciem că Organizației Na­țiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurarea unei lumi de cooperare și de pace. Vin pentru prima oară în Sta­tele Unite și aș dori să adresez poporului american un salut căl­duros. MONTREAL 13. — Trimisul special, Liviu Bodescu, transmite: In continuarea călătoriei spre New York, avionul prezidențial a fă­cut în seara zilei de 12 octombrie o escală la Montreal, unde to­varășul Nicolae Ceaușescu și per­soanele care îl însoțesc au rămas peste noapte. Pe aeroportul din Cu prilejul participării la reu­niunea jubiliară, sper să am po­sibilitatea de a vizita unele cen­tre ale Statelor Unite ale Ame­ricii și să am o întâlnire cu pre­ședintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, președintele Nicolae Ceaușescu a­ mulțumit re­prezentantului municipalității Nerv, Yorkului, șefului O.N.U., tuturor celor protocolului prezenți­ pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplomați­lor români au oferit buchete de flori tovarășului Nicolae Ceaușes­cu și soției sale, Elena Ceaușescu.. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiu­nii române la Națiunile Unite, re­ședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și ai soției sale, pe timpul șederii la­ New York. Marți după-amiază, președinte­le Nicolae Ceaușescu va avea­ întrevederi cu președintele ce­lei de-a 25-a sesiuni a Adunării­ Generale a O.N.U., Edward Ham­bron și cu secretarul general al O.N.U.# U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. Montreal, înalții­­ oaspeți au fost salutați, în numele guvernului canadian, de Jean Pierre Cote, ministru, și de alte persoane ofi­ciale. Au fost prezenți Bucuxn Șchiopu, ambasadorul Republicii Socialiste România în Canada, și membri ai ambasadei. Paralel cu efectuarea celorlalte lucrări agricole se cere RITM INTENS LA RECOLTATUL CARTOFILOR Raportat la posibilitățile exis­tente în județul nostru, ritmul lucrărilor de însămînțare a ce­realelor de toamnă s-a intensi­ficat în ultimul timp, a căpă­tat dimensiuni acceptabile, a­­proape de cerințe. Cu aceeași cadență și intensitate se desfă­șoară în majoritatea unităților agricole cu caracter pomicol și legumicol și strînsul și valori­ficarea fructelor și­ legumelor. Toamna însă, lucrările agricole care trebuie efectuate cu ma­ximă operativitate sînt mult mai numeroase, mai diverse. Dintre acestea, strînsul, depozi­tatul și valorificarea cartofilor prezintă însă o stringentă acui­tate. In cooperativele agricole din județul nostru, acțiunea de re­alIK­LUl 9.1 a Ll lila Ui ț­i vatri­coltare a cartofilor nu a căpătat încă, din păcate, amploarea cu­venită. Avem de cules recolta de pe numai 1.040 hectare, a­­ceasta raportată la forța de muncă existentă înseamnă foar­te puțin. Și totuși pînă acum cîteva zile lucrările de recolta­re a cartofilor au fost conside­rate cenușăreasa campaniei de toamnă, foarte puține fiind uni­tățile agricole în care coopera­torii, mecanizatorii și specialiș­tii și-au îndreptat atenția și forța de acțiune spre parcelele cu cartofi. Datele statistice e­­xistente la Direcția agricolă ju­dețeană relevă că doar cartofii de pe 351 hectare au fost feriți pînă la ora actuală de intem­perii. Cărui fapt i se datorește a­­ceastă situație? Unii specialiști,­­ președinți și brigadieri din u­­nitățile agricole argumentează neexecutarea lucrărilor de strân­gere a cartofilor pe seama nea­­jungerii la maturitate a acesto­ra. Și, într-un fel, lucrurile așa stau. Cu patru zile în urmă de e­­xemplu, am controlat o parcelă M. NADAȘAN4 (Continuare in pag. a 2-a) ACTUALITATEA INTERNAȚIONALA Activitatea la Națiunile Unite rația sovieto—franceză Crîmpei din munca fores­tierilor vișoveni. Deda- Panoramic sighetean. Car­tierul C.E.I.L. 1 ECVENTE MARAMUREȘENE Angajament anual îndeplinit , străzi însumînd o suprafață de peste 153.000 m.p., reparate și întreținute , drumuri avînd o lungime totală de 546 km., executate lucrări pentru­­ îndiguirea a 46 km de maluri, amenajate, extinse sau întreținute parcuri - însumînd o suprafață de 581 ha. In ajutorul cooperatorilor Din inițiativa Comitetului județean Maramureș al U.T.C. un mare nu­­­­­i­măr de tineri elevi și studenți din municipiul Baia Mare s-a deplasat o duminică la sate, spre a ajuta pe țăranii cooperatori în executarea lucră­­­rilor agricole de toamnă. A­stfel, 50 de elevi ai Liceului Gheorghe Șincai ■ au contribuit la despotmolirea canalelor de la sistemul de irigații al coo­­­­perativei agricole din Sălsig. In aceeași zi 60 de studenți de la Institutul de subingineri au recoltat ■ la C.A.P. Săsar porumbul de pe 2 ha ajutând totodată la transportarea și­­ depozitarea produselor. Studenții de la Institutul pedagogic, împreună cu­­ elevi ai Grupului școlar minier, au participat la culesul porumbului în­­ cadrul I.A.S. Seini. Acțiuni patriotice de mare amploare au avut loc și în orașul Tg. Lăpuș.­­ Astfel, zece autocamioane ale întreprinderilor au transportat și depozitat­­ peste 30 tone fin lingă ferma C.A.P. Tot aici 35 muncitori constructori au executat reparații la grajdurile cooperativei, iar peste 100 de salariați din­­ oraș au cules porumbul de pe o suprafață de 4 ha. Punct sanitar . Locuitorii din satul Cetățele construiesc prin muncă și contribuție vo­­­­luntară un punct sanitar care va fi dat în folosință în primul semestru­­ al anului 1973. Clădirea acestuia, o construcție modernă și spațioasă, va­ adăposti o sală de așteptare, o cameră pentru consultații, punct farma­ ■ ceutri și locuință pentru oficiantul sanitar. Medicul de la centrul de co­­­­mună va organiza act săptămînal consultații pentru locuitorii satului, cadre de muncitori calificați . Alți 126 de muncitori de la exploatările miniere din Baia Borșa, Nis­­­­tru și de la întreprinderea de prospecțiuni și explorări geologice Baia­ Mare au absolvit recent cursuri de calificare devenind mineri de gradul I­II, mașiniști de locomotivă, de trolii transportoare sau sudori. Cu aceștia , numărul celor calificați, de la începutul anului și pînă în prezent, prin fl cursurile organizate de către unitățile aparținind Centralei minelor și me­­­tal­urgiei neferoase Baia Mare se ridică la 683 • Pentru completarea efectivului de muncitori calificați, unităților Cen­­­tralei minelor și metalurgiei neferoase Baia Mare le-au fost repartizați 1­312 absolvenți ai școlilor profesionale. Hiuifiici compatibi­li In pădurile din împrejurimile orașului Baia Sprie a fost descoperită o­­ bogată producție de ciuperci comestibile soiul „Ghebe” (Amileria melea).­­Indată după semnalarea ei s-a trecut în mod organizat la­ recoltare pentru­­ semiindustrializare. Prin Centrul de achiziții Baia Sprie au­ fost deja pre­­­ date peste 1.500 kg., în total aici urmînd­ a fi semiindustrializate numai­ pentru unitățile de alimentație publică din județele Maramureș și Satu j­ Mare peste 3.000 kg asemenea ciuperci. _ fflI II

Next