Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)
1971-07-24 / nr. 5439
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN la cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități industriale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Geaușescu, împreună cu soția sa, Elena Geaușescu. Secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț și Ion Stănescu. Este pentru a doua oară în această săptămînă cînd conducători de partid și de stat, în frunte cu secretarul general al partidului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realitățile din economie, cu stadiul îndeplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspectivă ale planului cincinal. Intilnirile de lucru ale secretarului general al partidului cu colectivele de oameni ai muncii, cu tehnicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic efect mobilizator, duc la descoperirea unor soluții mai valoroase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringentă actualitate și de perspectivă, stimulează spiritul creator al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiectului de extindere și modernizare a portului Constanța, cu navigatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Mangalia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agigea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt salutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, către port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară o priveliște dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți maritime românești. In fața Gării Maritime, oaspeții sunt așteptați de un mare număr de muncitori portuari, navigatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă urarea: „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, formată din militari și membri ai gărzilor patriotice, prezintă tovarășului Nicolae Ceaușescu, comandantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Imnul de Stat al Republicii Socialiste România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă compania de onoare. In holul Gării Maritime sunt înfățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul actual al lucrărilor și programul eșalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constănțean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, împreună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de mașini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantierului, alți specialiști din industria constructoare de nave din țara noastră, precum și cercetători și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample explicații în legătură cu obiectivele intrate în funcțiune, cu cele care urmează a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii (Continuare in pag. a 3-a). Anul XXI nr. 5439 * Sîmbată 24 iulie 1971 * 4 pagini — 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța ÎNTÎLNIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de partid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului județean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă exprimăm direct, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, din adîncul inimii cele mai calde sentimați tovarăși. Doresc să încep dresa dumneavoastră, prin a vă aprecum și celor 60.000 de comuniști ai organizației județene, tuturor locuitorilor municipiului și județului Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socialiste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat unele unități din județul și municipiul Constanța, atît în industrie cit și in agricultură. Cunosc, de altfel, mai demult județul Constanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au avut loc aici,, atît în industrie și agricultură, cit și în domeniul științei, învățământului și culturii, în ridicarea bunăstării oamenilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industrial al patriei, iar în curînd va deveni și orașul cu cel mai important șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cit și organizațiile municipiului și comitetul județean vor acționa în așa fel incit programul de dezvoltare a șantierelor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativizarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele cooperative, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute in domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cit și în mecanizarea lucrărilor agricole, pot spune că astăzi județul Constanța se numără printre județele fruntașe în agricultura din România. (Aplauze puternice). Realizările obținute în județul Constanța în dezvoltarea industriei, agriculturii ,și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele, victorii obținute de poporul român în făurirea societății socialiste, în transformarea României într-o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă înaintată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vorbesc de munca depusă de comuniști, de organizațiile de partid, cimente de prețuire ale comuniștilor ,ale tuturor oamenilor muncii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activitatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezența celorlalți conducători de partid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a informat pe oaspeți asupra îndeplinirii planului producției industriale pe primul semestru al aceste comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frunte cu muncitorii. La fel ca întreaga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Partidului Comunist Român, ce corespunde intereselor vitale ale națiunii noastre socialiste. (Aplauze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de viată. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanta. Dacă privim ce s-a construit și se construiește in municipiul și în județul dumneavoastră, putem afirma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înnoitoare și succesele pe care le obținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al patriei noastre, unde să nu se simtă pulsul viu al activității constructive — în industrie, în agricultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se reliefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creșterea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce întreprinde partidul nostru, întreaga sa politică, întreaga sa activitate sunt închinate omului, făuririi fericirii lui. (Aplauze puternice). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comuniștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitorilor din municipiul și județul Constanța pentru felul cum au realizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obținute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dezvoltare a României în anii 1971— 1975. Județului Constanța îi revin sarcini mari; în acest cincinal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantierului naval. Dezvoltarea în domeniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cincinalului. Șantierul naval din Constanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000 tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspundere, a căror îndeplinire presupune luarea tuturor și eforturi susținute din măsurilor partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantierul naval, a conducerii administrative, a specialiștilor, a tuturor lui an, a desfășurării campaniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asupra unor probleme de interes cetățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestindu-și deplina aprobare și adeziune față de documenteleprogram elaborate de conducerea partidului, privind educarea comunistă a maselor, muncesc pentru traducerea lor în viață. A mai luat apoi cuvîntul. Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din port, Alexandru Tunschi, directorul întreprinderii de oamenilor muncii. Nu mai vorbesc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini; el are obligația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șantierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cincinal. Suntem convinși că județul Constanța va realiza sarcinile ce-i revin în întregime în domeniul industriei, că muncitorii, tehnicienii și inginerii nu vor precupeți nici un efort pentru a îndeplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor (Aplauze puternice). In agricultură, județul Constanța are, de asemenea, de îndeplinit un program vast. Suprafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvoltarea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, muncitorii din agricultură, specialiștii, organizația de partid a județului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția animalieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a luat angajamentul că se va obține anul acesta în județ, pe terenurile irigate, o producție de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și, cu acest prilej tovarășii m-au asigurat că, anul acesta, vor obține 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Județul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui să obțină asemenea producții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea mari suprafețe, pînă producții, pe la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuiesc luate toate măsurile ca de pe terenurile irigate să obținem producții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este singura cale de a face ca agricultura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea societății noastre socialiste, la ridicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricultură, organizației de partid din județul Constanța succese tot rețele electrice Constanța: Ion I. Lungu, rectorul Institutului pedagogic, Ion Păun, președintele cooperativei agricole de producție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună, și Marin Croitoru, secretarul Comitetului U.T.G. de la șantierul naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze prelungite, mai mari în realizarea acestor sarcini de cinste. (Aplauze puternice). Sînt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pregătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nivelului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în următorii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale necesită măsuri de pregătire cadrelor — atît a marinarilor, cit a și a cadrelor de comandă, a ofițerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să revenim asupra măsurii privind concentrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cunoștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de organizare. Va trebui să rezolvăm rapid această problemă. Desigur, probleme de pregătire a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoaștețirile conducerii de partid preocupăși de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sectoarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a cadrelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și turismul se încadrează în programul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine necesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de locul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod cos .toate sarcinile ce le conștiințe vin. Pe măsură ce trec anii, societatea noastră se diversifică, pretențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadrelor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Executiv, privind îmbunătățirea activității ideologico-educative în rîndul tineretului, «i întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluționar, am înfăptuit revoluția și am trecut la construirea secretă(Continuare în pag. a 3-a) . CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In depozitul de bușteni al C.E.I.T-platformă Sighetu Marmației. La Oarța de Jos secerișul se termină iar la Băița abia începe. Din motive obiective în multe cooperative agricole, în cele din zona de deal și munte în special, secerișul încă n-a început. In celelalte unități în schimb combinele se deplasează mai alert prin lanuri, dare sunt tot factorii de răspuntimpul în toiul muncii, iar cosașii, secerătorii și legătorii ies cu sutele la lucru. Sunt însă și excepții. Iată de altfel două situații surprinse alaltăieri în părțile Codrului și care vorbesc de la sine despre atenția și neatenția de care se bucură lucrările de recoltare a cerealelor păioase. -.Joi, 22 iulie a.c. la cooperativa agricolă din Oarța de Jos, s-a lucrat intens. La magazia de cereale ca și pe holdele cu grîne cooperatorii, foarte mulți la număr, munceau de zor. In brigada lui loan Bob bunăoară, alături de numeroși secerători se afla și combina mînuită de mecanizatorul Petru Ilieș și deservită cu conștiinciozitate de cooperatorii loan Vașvari și Ioan Bob, care abia pridndeau să manipuleze sacii doldora cu boabe. De asemenea, în celelalte brigăzi de cîmp, alături de brigadierii Petru Vlaicu și Alexa Cristea, munceau în formații de lucru aproape 120 de cosași, strîngători și legători. Ca urmare a unor asemenea susținute strădanii, a preocupării consecvente a tuturor organelor de conducere din comună pentru strîngerea la timp și fără pierderi a cerealelor, secerișul se apropie de sfîrșit. Din 205 ha cu grîu și secară cite au existat în unitate și au fost apte pentru seceriș, pînă alaltăieri seara au fost recoltate 160 ha, iar 40 ha din acestea au fost și treierate. Din păcate însă nu peste tot se întîmplă așa. La cooperativa agricolă din Băița de sub Codru, de exemplu, cu excepția unei combine care mai mult se chinuia decît realiza, alaltăieri nu s-a lucrat de loc. Cu o zi, două în urmă la fel nu s-a recoltat aproape nimic. De altfel joi dupăamiază oricât am umblat n-am întâlnit decît lanuri pustii și grîne răscoapte. Paradoxal, dar la Băița din 200 ha cu grîu și secară, cire există în unitate, piia joi seara n-au fost recoltate din 40 de hectare, adică foarte puțin. Solicitîndu-le să argumenteze situația necorespunzătoare la seceriș, ing. Victor Săbăduș și brigadierii cu care am discutat ne-au răspuns că de fapt nu au ce argumenta, că situația... nu este tocmai tragică. Firește o asemenea replică ne-a surprins și am căutat cu insistentă să aflăm dacă nu cumva tocmai automulțumirea tovarășilor din conducerea unității generează o asemenea rar întîlnită stare de liniște față de recoltarea cerealelor. Dar la Băița nu poate fi vorba de așa ceva. Pe specialistul unității de exemplu, l-am întîlnit lingă combină. Președintele cooperativei fusese și el după cine ni s-a spus acolo, iar, brigadierii erau și ei în lanuri. Cine este totuși vinovat la Băița pentru că nu se seceră ?, Răspunsul este unul singur: cooperatorii. Ei sunt aceia care deși ar trebui și au fost nu odată solicitați să iasă la seceriș, nu se înghesuie la lucru. Jot de fapt în timp ce pdeștenii asudați în grîne, cei din Băița stăteau grupuri, grupuri la taifas, iar alții — și nu puțini la număr — nu merg la, seceriș. Fiindcă „sînt supărați pe conducere". Ioan Pop de la nr. 63, de pildă, este ,,foc de supărat" pentru că i s-a confiscat unul sustras de la C.A.P. Și ca dînsul sînt mulți. Băița e cunoscută ca o comună cu oameni harnici, gospodari. De data aceasta însă băițenii dovedesc exact ceea ce n-ar trebui: că nu sunt în stare să-și adune pîinea și să-și facă datoria de cooperatori. Este neplăcută această apreciere dar atîta timp cu lanurile cu grîne coapte și răscoapte rămin nerecoltate în bătaia vremii alte cuvinte de apreciere nu găsim. Oare organizațiile de partid, comuniștii din Băița, nu sunt în stare să-și dovedească potența și capacitatea ? De ce admit ca un sat întreg să-și neglijeze obligațiile ? MIRCEA POP actualitatea INTERNAȚIONALĂ . ..... ■*.................I *^*"**l"""**"***1~‘**‘**1"**1”—*”**l*”*,M**tttl"IM*M*—*—its *• I Evenimentele din Sudan 0 JAPONIA: Tot mai mulți oameni politici cer normalizarea relațiilor cu R.P Chineză 8 Deschiderea expoziției românești de mașini și utilaje la Moscova ■ Orientul Apropiat [UNK] Informații diverse ■ Caleidoscop