Pentru Socialism, iulie 1971 (Anul 21, nr. 5419-5445)

1971-07-24 / nr. 5439

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN la cursul zilei de vineri, cele mai reprezentative unități indus­triale ale municipiului Constanța — portul și Șantierul naval — au fost vizitate de secretarul ge­neral al partidului, tovarășul Nicolae Geaușescu, împreună cu­­ soția sa, Elena Geaușescu. Se­cretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășii Ma­nea Mănescu, Paul Niculescu-Mi­­zil, Maxim Berghianu, Florian Dă­­nălache, Janos Fazekas, Petre Lupu, Dumitru Popescu, Vasile Vîlcu, Petre Blajovici, Mihai Ge­re, Ion Ioniță, Vasile Patili­­neț și Ion Stănescu. Este pen­tru a doua oară în această să­p­­tămînă cînd conducători de partid și de stat, în frun­te cu secretarul general al parti­dului, iau contact, în județul și municipiul Constanța, cu realită­țile din economie, cu stadiul în­deplinirii sarcinilor de producție, cu modul cum sunt transpuse în practică obiectivele de perspecti­vă ale planului cincinal. Intilnirile de lucru ale secretaru­lui general al partidului cu colecti­vele de oameni ai muncii, cu teh­nicieni și specialiști din industrie și agricultură au un puternic e­­fect mobilizator, duc la descope­rirea unor soluții mai­ valo­roase, pentru soluționarea unor probleme importante, de stringen­tă actualitate și de perspec­tivă, stimulează spiritul crea­tor al oamenilor muncii. S-a vădit aceasta cu prisosință în dialogul secretarului general al partidului cu realizatorii proiec­tului de extindere și moderniza­re a­ portului Constanța, cu navi­gatorii, cu muncitorii portuari, cu constructorii de nave. Pe întregul traseu, de la Man­galia Nord și pînă la Constanța, în comunele 23 August și Tuzla, la Eforie Sud, Eforie Nord, Agi­­gea și Lazu, tovarășul Nicolae Ceaușescu și ceilalți conducători ai partidului și statului sunt sa­lutați cu multă căldură de mii și mii de cetățeni. La Constanța, coloana oficială se îndreaptă, prin strada Traian, că­tre port. Este zona de unde, spre mare, se desfășoară o priveliște dominată de pădurea de catarge și macarale a modernei porți ma­ritime românești. In fața Gării Maritime, oaspe­ții sunt așteptați de un mare nu­măr de muncitori portuari, navi­gatori, constructori navali. Pe o mare pancartă este înscrisă ura­rea: „Bine ați venit în mijlocul nostru, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu". Se aplaudă îndelung, se ovaționează pentru Partidul Comunist Român, pentru secreta­rul său general, pentru ceilalți conducători de partid și de stat. O companie de onoare, forma­tă din militari și membri ai găr­­zilor patriotice, prezintă tovară­șului Nicolae Ceaușescu, coman­dantul suprem al forțelor noastre armate, onorul. Se intonează Im­nul de Stat al Republicii Socialis­te România. Tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă com­pania de onoare. In holul Gării Maritime sunt în­fățișate, cu ajutorul unor planșe, machete și fotografii, stadiul ac­tual al lucrărilor și programul e­­șalonat de dezvoltare a portului și a Șantierului naval constăn­­țean, program ce, cu un an în urmă, a fost dezbătut tot aici, îm­preună cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Sunt de față ministrul industriei construcțiilor de ma­șini, Ioan Avram, colectivele de conducere ale portului și șantie­rului, alți specialiști din indus­tria constructoare de nave din țara noastră, precum și cercetă­tori și proiectanți ai institutelor de specialitate. Se dau ample ex­plicații în legătură cu obiective­le intrate în funcțiune, cu cele care urmează­ a fi realizate în cursul acestui cincinal. Dialogul generează propuneri și sugestii (Continuare in pag. a 3-a). Anul XXI nr. 5439 * Sîmbată 24 iulie 1971 * 4 pagini — 30 bani VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU în portul și pe Șantierul de construcții navale Constanța ÎNTÎLNIRE CU ACTIVUL JUDEȚEAN DE PARTID După vizitarea întreprinderilor economice constănțene, în Sala Sporturilor din localitate a avut loc o adunare cu activul de par­tid din județ. Adresîndu-se tovarășului Nicolae Ceaușescu, celorlalți conducători de partid și de stat, tovarășul Vasile Vîlcu, membru al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului ju­dețean Constanța al P.C.R., a spus: Avem astăzi plăcutul prilej să vă­­ exprimăm direct, iubite tova­rășe Nicolae Ceaușescu, din a­­dîncul inimii cele mai calde sen­­timați tovarăși. Doresc să încep dresa dumneavoastră, prin a vă a­­precum și celor 60.000 de comuniști ai or­ganizației județene, tuturor lo­cuitorilor municipiului și județu­lui Constanța, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat și a guvernului României socia­liste. (Aplauze puternice). In aceste zile, am vizitat une­le unități din județul și munici­piul Constanța, atît în industrie cit și in agricultură. Cunosc, de altfel, mai de­mult județul Con­stanța — încă din anii imediat următori eliberării țării, precum și din anii mai apropiați — și pot să apreciez marile realizări, transformările actinei care au a­­vut loc aici,, atît în industrie și agricultură, cit și în domeniul științei, învățământului și cultu­rii, în ridicarea bunăstării oame­nilor muncii. Astăzi, Constanța este un puternic centru industri­al al patriei, iar în curînd va de­veni și orașul cu cel mai impor­tant șantier naval al României. Sper că atît organizațiile de partid de la șantierul naval, cit și organizațiile munici­piului și comitetul județean vor acționa în așa fel incit pro­gramul de dezvoltare a șantiere­lor navale din Constanța să se realizeze cel puțin la termenele planificate, dacă nu chiar ceva mai devreme. (Aplauze puternice). Constanța a fost prima regiune în care s-a terminat cooperativi­zarea agriculturii (Vii aplauze). Sunt de atunci 14 ani. Am vizitat acum cîteva zile unele coopera­tive, o întreprindere de stat, o stațiune agricolă de cercetare și am putut constata cu satisfacție succesele remarcabile obținute in domeniul agriculturii — atît în ce privește recoltele la producția vegetală, rezultatele în zootehnie, cit și în mecanizarea lucrărilor a­­gricole, pot spune că astăzi ju­dețul Constanța se numără prin­tre județele fruntașe în agricul­tura din România. (Aplauze pu­ternice). Realizările obținute în județul­­ Constanța în dezvoltarea indus­triei, agriculturii ,și în celelalte domenii de activitate fac parte integrantă din mărețele, victorii obținute de poporul român în fă­urirea societății socialiste, în transformarea­­ României într-o ța­ră cu o industrie dezvoltată, cu o agricultură în plin progres, cu o știință și cultură socialistă îna­intată. (Vii aplauze), înfăptuirile din județul dumneavoastră vor­besc de munca depusă de comu­niști, de organizațiile de partid, cimente de prețuire ale comuniș­tilor ,ale tuturor oamenilor mun­cii din județul Constanța, pentru eforturile pe care le depuneți, pentru ajutorul neprecupețit pe care ni-l acordați, pentru grija cu care vă interesați de activi­tatea noastră. Salutăm, de asemenea, prezen­ța celorlalți conducători de par­tid și de stat, care vă însoțesc în această vizită cu multiple și profunde semnificații pentru noi. In continuare vorbitorul a in­format pe oaspeți asupra îndepli­nirii planului producției industri­ale pe primul semestru al aces­te comitetul județean de partid, de toți oamenii muncii, în frun­te cu muncitorii. La fel ca întrea­ga noastră clasă muncitoare, ca întregul nostru popor, ei traduc în viață neabătut politica Parti­dului Comunist Român, ce cores­punde intereselor vitale ale na­țiunii noastre socialiste. (Aplau­ze puternice). Aveți, fără îndoială, realizări și în ridicarea nivelului de via­tă. Tovarășul Vîlcu s-a referit aici la condițiile de trai tot mai bine create oamenilor muncii din județul Constanta. Dacă pri­vim ce s-a construit și se con­struiește in municipiul și în ju­dețul dumneavoastră, putem a­­firma că Constanța ilustrează în mod grăitor transformările înno­itoare și succesele pe care le ob­ținem în toată țara. Nu există astăzi județ, oraș sau sat al pa­triei noastre, unde să nu se sim­tă pulsul viu al activității con­structive — în industrie, în agri­­cultură, în celelalte domenii ale vieții sociale, unde să nu se re­liefeze cu putere preocupările partidului și statului pentru creș­terea bunăstării poporului. Viața demonstrează că tot ceea ce în­treprinde partidul nostru, întrea­ga sa politică, întreaga sa activi­tate sunt închinate omului, făuri­rii fericirii lui. (Aplauze puterni­ce). Aș dori să adresez, cu acest prilej, călduroase felicitări comu­niștilor, muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, tuturor locuitori­lor din municipiul și județul Con­stanța pentru felul cum au rea­lizat sarcinile cincinalului care a trecut, pentru rezultatele obți­nute în primele 6 luni ale noului cincinal. (Aplauze prelungite). Cunoașteți programul de dez­voltare a României în anii 1971— 1975. Județului Constanța îi re­vin sarcini mari; în acest cinci­nal, în județul dumneavoastră se prevede un program de investiții de peste 20 miliarde lei, din care un volum important reprezintă dezvoltarea portului și a șantie­rului naval. Dezvoltarea în do­meniul naval va crește mult față de prevederile inițiale ale cinci­nalului. Șantierul naval din Con­stanța are sarcina ca pînă în 1975 să construiască nave de 60.000­ tone și, în același timp, să înceapă construirea unui vas de 150.000 tone. Acestea sunt sarcini mărețe, de înaltă răspun­dere, a căror îndeplinire presu­pune luarea tuturor și eforturi susținute­ din măsurilor partea organizației de partid județene și a municipiului Constanța, din partea comuniștilor de la șantie­rul naval, a conducerii adminis­trative, a specialiștilor, a tuturor lui an, a desfășurării campaniei de recoltare a griului și a altor lucrări agricole, precum și asu­pra unor probleme de interes ce­tățenesc. El a subliniat apoi, că organizația județeană de partid și toți oamenii muncii din județ, manifestindu-și deplina aprobare și adeziune­ față de documentele­­program elaborate de conducerea partidului, privind educarea co­munistă a maselor, muncesc pen­tru traducerea lor în viață. A mai luat apoi cuvîntul. Ion Voicu, secretar al Comitetului P.C.R. din port, Alexandru Tun­­schi, directorul întreprinderii de oamenilor muncii. Nu mai vor­besc de sarcinile deosebite ce revin Ministerului Industriei Con­strucțiilor de Mașini; el are obli­gația de a lua toate măsurile ca oamenii muncii, colectivul șan­tierului naval să poată îndeplini în cele mai bune condiții marile obiective cuprinse în noul cinci­nal. Suntem­ convinși că județul Con­stanța va realiza sarcinile ce-i revin în întregime în domeniul industriei, că muncitorii, tehni­cienii și inginerii nu vor precu­peți nici un efort pentru a în­deplini și depăși programul ce le stă în față. Se doresc tuturor succes deplin în activitatea lor­ (Aplauze puternice). In agricultură, județul Con­stanța are, de asemenea, de în­deplinit un program vast. Su­prafețele irigate vor fi aici cele mai mari din țară. Constanța va continua, deci, și acum, după cooperativizare, să ocupe locul I în preocupările pentru dezvolta­rea agriculturii. Sîntem convinși că țărănimea cooperatistă, mun­citorii din agricultură, specialiș­tii, organizația de partid a jude­țului, vor munci în așa fel nicit să ocupe locul I și la producția pe hectar și la producția anima­lieră. După cite știu, tovarășul Vîlcu și-a lua­t angajamentul că se va obține anul acesta în ju­deț, pe terenurile irigate, o pro­ducție de 12.000 kg porumb la hectar. Am vizitat unele locuri unde s-au obținut, anul trecut, peste 10.000 kg la hectar și, cu acest prilej tovarășii m-au asi­gurat că, anul acesta, vor obți­ne 12.000 kg. Desigur, e vorba de anumite suprafețe de sute sau, poate, de mii de hectare. Ju­dețul Constanța va avea, însă, la sfîrșitul cincinalului peste 250.000 de hectare irigate și va trebui­ să obțină asemenea pro­ducții nu pe cîteva mii, ci pe zeci și zeci de mii de hectare cultivate cu porumb. Chiar dacă nu anul acesta, dar aș dori să realizăm asemenea mari suprafețe, pînă producții, pe la sfîrșitul cincinalului. Cred că sînt condiții pentru aceasta și trebuiesc luate toate măsurile ca de pe terenu­rile irigate să obținem produc­ții tot mai mari, să obținem cite două culturi, iar la legume chiar trei culturi. Aceasta este sin­gura cale de a face ca agricul­tura să aducă o contribuție tot mai puternică la dezvoltarea so­cietății noastre socialiste, la ri­dicarea bunăstării poporului. Urez tuturor lucrătorilor din agricul­tură, organizației de partid din județul Constanța succese tot rețele electrice Constanța: Ion I. Lungu, rectorul Institutului pe­dagogic, Ion Păun, președintele cooperativei agricole de produc­ție din comuna Castelu, Liliana Bucur, directoarea întreprinderii integrate de lună, și Marin Croito­­ru, secretarul Comitetului U.T.G. de la șantierul naval Constanța. Primit cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea a fost ascultată cu deosebită atenție și subliniată în repetate rînduri de aplauze pre­lungite, mai mari în realizarea­­ acestor sarcini de cinste. (Aplauze pu­ternice). Sînt justificate preocupările de care s-a vorbit aici privind pre­gătirea cadrelor, precum și, în general, privind ridicarea nive­lului de cunoștințe, de cultură al tuturor oamenilor muncii. Fără îndoială, dezvoltarea în urmă­torii ani, într-un ritm rapid, a marinei noastre comerciale ne­cesită măsuri de pregătire cadrelor — atît a marinarilor, cit a și a cadrelor de comandă, a ofi­țerilor de marină. Probabil că va trebui, intr-adevăr, să reve­nim asupra măsurii­ privind con­centrarea într-un singur loc a școlilor de marină. Pregătirea marinarilor și a ofițerilor pentru marina comercială impune cu­noștințe vaste, din multe puncte de vedere superioare celor ce se predau în actuala formă de orga­nizare. Va trebui să rezolvăm ra­pid această problemă. Desigur, probleme de pregăti­re a cadrelor se pun și în alte sectoare. Cunoașteți­rile conducerii de partid preocupă­și de stat privind pregătirea cadrelor de conducere pentru toate sec­toarele de activitate, programul de recalificare și reciclare a ca­drelor, valabil și pentru industrie, și pentru agricultură, și pentru comerț. Fără îndoială că și tu­rismul se încadrează în progra­mul de reciclare și pregătire a cadrelor. Vom adopta în acest sens acele forme care și pe plan mondial se dovedesc eficace și care corespund cel mai bine ne­cesităților dezvoltării activității noastre în diferite domenii. Ceea ce trebuie să ne preocupe este ca, indiferent de formele pe care le vom adopta, indiferent de lo­cul unde vor funcționa diferite cursuri sau școli, să asigurăm cadre bine pregătite, în stare să îndeplinească în mod c­os .toate sarcinile ce le conștiin­țe vin. Pe măsură ce trec anii, societa­tea noastră se diversifică, pre­tențiile cresc, deci și obligațiile cadrelor — la toate nivelele, de jos și pînă sus — cresc. Acesta este sensul măsurilor luate de Comitetul nostru Central privind reciclarea și calificarea cadre­lor, sensul măsurilor adoptate în ultimul timp de Comitetul Exe­cutiv, privind îmbunătățirea ac­tivității ideologico-educative în rîndul tineretului, «i întregului nostru popor. Noi sîntem un partid revoluțio­nar, am înfăptuit revoluția­­ și am trecut la construirea secretă­(Continuare în pag. a 3-a) . CUVÎNTAREA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU In depozitul de bușteni al C.E.I.T-platformă Sighetu Marmației. La Oarța de Jos secerișul se termină iar la Băița abia începe. Din motive obiective în multe cooperative agricole, în cele din zona de deal și munte în special, secerișul încă n-a început. In celelalte unități în schimb com­binele se deplasează mai alert prin lanuri, dare sunt tot factorii de răspun­timpul în toiul muncii, iar cosașii, secerătorii și legătorii ies cu sutele la lucru. Sunt însă și excepții. Iată de altfel două situații surprinse alaltăieri în părțile Codrului și care vorbesc de la sine despre atenția și neatenția de care se bucură lucrările de recoltare a cerealelor păioase. -.Joi, 22 iulie a.c. la coopera­tiva agricolă din Oarța de Jos, s-a lucrat intens. La magazia de cereale ca și pe holdele cu grîne cooperatorii, foarte mulți la nu­măr, munceau de zor. In brigada lui loan Bob bunăoară, alături de numeroși secerători se afla și combina mînuită de mecanizato­rul Petru Ilieș și deservită cu conștiinciozitate de cooperatorii loan Vașvari și Ioan Bob, care abia pridndeau să manipuleze sa­cii doldora cu boabe. De aseme­nea, în celelalte brigăzi de cîmp, alături de brigadierii Petru Vlai­­cu și Alexa Cristea, munceau în formații de lucru aproape 120 de cosași, strîngători și legători. Ca urmare a unor asemenea susți­nute strădanii, a preocupării con­secvente a tuturor organelor de conducere din comună pentru strîngerea la timp și fără pier­deri a cerealelor, secerișul se a­­propie de sfîrșit. Din 205 h­a cu grîu și secară cite au existat în unitate și au fost apte pentru se­ceriș, pînă alaltăieri seara au fost recoltate 160 ha, iar 40 ha din acestea au fost și treierate. Din păcate însă nu peste tot se întîmplă așa. La cooperativa agri­colă din Băița de sub Codru, de exemplu, cu excepția unei com­bine care mai mult se chinuia decît realiza, alaltăieri nu s-a lu­crat de loc. Cu o zi, două în urmă la fel nu s-a recoltat a­­proape nimic. De altfel joi după­­amiază oricât am umblat n-am în­tâlnit decît lanuri pustii și grîne răscoapte. Paradoxal, dar la Băița din 200 ha cu grîu și secară, cire există în unitate, piia joi seara n-au fost recoltate d­­i­­n 40 de hectare, adică foarte puțin. Solicitîndu-le să argumenteze situația necorespunzătoare la se­ceriș, ing. Victor Săbăduș și bri­gadierii cu care am discutat ne-au răspuns că de fapt nu au ce argumenta, că situația... nu este tocmai tragică. Firește o asemenea replică ne-a surprins și am căutat cu in­sistentă să aflăm dacă nu cumva tocmai automulțumirea tovarăși­lor din conducerea unității gene­rează o asemenea rar întîlnită stare de liniște față de recolta­rea cerealelor. Dar la Băița nu poate fi vorba de așa ceva. Pe specialistul unității de exemplu, l-am întîlnit lingă combină. Pre­ședintele cooperativei fusese și el după cine ni s-a spus acolo, iar, brigadierii erau și ei în lanuri. Cine este totuși vinovat la Băița pentru că nu se seceră ?, Răspunsul este unul singur: co­operatorii. Ei sunt aceia care deși ar trebui și au fost nu odată so­licitați să iasă la­ seceriș, nu se înghesuie la lucru. Jot de fapt în­ timp ce pdeștenii asudați în grîne, cei din Băița stăteau grupuri, grupuri la taifas, iar alții — și nu puțini la nu­măr — nu merg la, seceriș. Fiindcă „sînt supărați pe condu­cere". Ioan Pop de la nr. 63, de pildă, este ,,foc de supărat" pentru că i s-a confiscat unul sustras de la C.A.P. Și ca dînsul sînt mulți. Băița e cunoscută ca o comună cu oameni harnici, gospodari. De data aceasta însă băițenii dove­desc exact ceea ce n-ar trebui: că nu sunt în stare să-și adune pîinea și să-și facă datoria de cooperatori. Este neplăcută aceas­tă apreciere dar atîta timp cu­ lanurile cu grîne coapte și răs­coapte rămin nerecoltate în bă­taia vremii alte cuvinte de apre­ciere nu găsim. Oare organizațiile de partid, comuniștii din Băița, nu sunt în stare să-și dovedească potența și capacitatea ? De ce admit ca un sat întreg să-și neglijeze obliga­țiile ? MIRCEA POP actualitatea INTERNAȚIONALĂ­­ . ..... ■*.................I *^*"**l"""**"***1~‘**‘**1"**1”—*”**l*”*,M**tttl"IM*M*—*—its *• I Evenimentele din Sudan 0 JAPONIA: Tot mai mulți oameni politici cer normaliza­rea relațiilor cu R.P Chineză 8 Deschiderea expoziției românești de mașini și utilaje la­­ Moscova ■ Orientul Apropiat­­ [UNK] Informații diverse ■ Caleidoscop

Next