Pentru Socialism, septembrie 1971 (Anul 21, nr. 5472-5497)

1971-09-26 / nr. 5494

2 Ritm alert, dar nu în dauna calității (Urmare din pag. 1) ultima instanță, greu necondiționat. Nici mecanizatorii nu respectă indicația dată, obligația de a avea la ei buletinul de analiză. Bine că cel puțin acum organele agricole județene se găsesc pe fază luînd pe loc măsuri operative. Privind calitatea lucrărilor la semănat, în scrisoarea adresată de tovarășul Nicolae Ceaușescu organizațiilor de partid și tuturor lucrătorilor din agricultură se subliniază cu tărie: „Semănatul se va executa pe baza ordinului de lucru emis de agronomul șef al cooperativei agricole de producție și de fermierul din întreprinderea agricolă de stat, în care se vor menționa tarlaua, volumul lucrării, termenul de execuție și indicii de calitate, (norma de sămînță, direcția de semănat, adîncimea etc...)". La nici un mecanizator nu s-a găsit un asemenea ordin de lucru. Gheorghe Petri, șeful secției de mecanizare din Oarța de Sus, l-a confundat cu planul operativ al secției, primar de la S.M.A. pe întreaga campanie. De ce nu se respectă o asemenea indicație importantă și fundamentală, privind calitatea și răspunderea pentru soarta producției? Intr-o tarla din hotarul C.A.P. Săsești ne-am oprit lingă două semănătoare aflate în lucru. Nici buletin de analiză a seminței, nici ordin de lucru n-am găsit. La întrebarea noastră, cîtă sămînță se administrează la hectar, mecanizatorul Ioan Pop spunea că 270 kg (soiul București I), Octavian Remeș, celălalt om de la volan susținea că 227 kg, brigadierul de cîmp loan Mercaș, știa de 247 kg. Ce să mai zicem? Fiecare Știe într-alt fel. Nu vom mai insista cu alte exemple. Aplicarea cu rigurozitate a indicațiilor cuprinse în scrisoarea secretarului general al partidului este obligatorie. In concluzia investigației noastre se desprind două chestiuni esențiale: Pe prim plan se cere rezolvarea operativă, dar fără concesii a problemei semințelor. Nici un bob de grîu neselectat și fără buletin de analiză să nu ajungă în cutia mașinilor de semănat. Constatarea de la început cu ritmul satisfăcător este valabilă. Dar cu o mențiune, pînă se epuizează (și asta în curind) terenul eliberat și pregătit. In cîteva unități (Bicaz, Corni) nici n-a început culesul porumbului. Dacă nu se iau măsuri energice în acest sens, va surveni o stagnare la semănat. Ceea ce nu trebuie să se întîmple. Forțele existente în cooperative trebuie îndrumate și dirijate în așa fel ca toate acțiunile să fie sincronizate în vederea realizării simultane a sarcinilor multiple aflate la ordinea zilei. Sectorul de industrializare a lemnului Tăuții de Sus. Aspect din depozitul de bușteni. PENTRU SOFT ATISM SPORT Divizia națională de box Motorul Arad-C.S. Baia Mare 9-13 Excelentul rezultat obținut de pugiliștii băimăreni a fost realizat grație unei comportări meritorii avute în ring de către fiecare component al echipei. Boxerii noștri au luptat cu multă dîrzenie pentru a învinge un adversar redutabil pe care nu reușiseră niciodată anterior să-l învingă pe propriul teren. Punctele băimărenilor au fost cîștigate de Receanu Dobăeș, Cristian, Hreniuc, Ruszneak, Matyus și Nagy. Deosebit de apreciate de publicul local au fost evoluțiile lui Cristian (victorie prin abandon în prima repriză) și Matyus (victorie prin K. O.). Gazdele au obținut la puncte înfrîngerea lui Gh. Toth, Man și A. Toth datorită unor evoluții mai clare ale boxerilor Mihalek, Moț și Ardeleanu. Calificarea în primele opt echipe ale țării și evoluția lor viitoare în primul eșalon vor depinde de rezultatul ultimei etape care se va desfășura la Satu Mare cu Voința. Să fie boxul prima echipă divizionară care va păși în „A"? Cu această victorie obținută în deplasare, băimărenii și-au depus ferm candidatura pentru cîștigarea seriei. Programul următor al gazdelor îi favorizează deoarece trei etape consecutiv vor boxa în ringul de la Sala sporturilor cu Voința Satu Mare, A.S.A. Cluj și Motorul Arad. I. MARINESCU EDUCAȚIA SOCIALISTA (Urmare din pag. 1ția de răspundere pe care o deține în societate, să devină un factor politic activ, militant convins al construcției socialismului. In acest sens la Exploatarea minieră Nistru s-a reușit închegarea unui puternic și unitar colectiv muncitoresc, dar cu încă numeroase rezerve și potențiale umane insuficient valorificate. A pune în valoare energiile oamenilor, forța lor de creație înseamnă, și va însemna și mai mult, în viitor, a contribui la modelarea profilului lor moral, a conștiinței lor înaintate. In dialectica economicului cu politicul, educația ideologică și cultural-educativă realizează conștientizarea pentru fiecare om al muncii a rolului și statutului său în societate. Ca atare, și organele și organizațiile sindicale din fiecare unitate economică sau instituție culturală sunt chemate să-și sporească aportul lor în educarea comunistă, profund partinică, salariaților. Prin mijloacele vaariate ce le au la dispoziție, prin formele eficiente pe care le promovează, prin acțiunile cu larg ecou pe care le întreprind, comitetele sindicatelor trebuie să-și dobîndească un stil de muncă prestigios, concretizat în realizarea sarcinilor de în respectarea disciplinei plan, de producție, în depășirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă, înlăturînd atitudinile de pasivitate și nereceptivitate față de ceea ce promovează nou viata politică, economică și culturală în procesul de continuă perfecționare său și modernizare. Tovarășii Gheorghe Ghișa (U.M.M.U.M.), Mihai Peterman (C.M.M.N.), Ioan Tarța (Flotația centrală), Ludovic Proglr (Grupul de șantiere nr. 1 al T.C.L.M.) au făcut, în intervențiile lor, succinte analize critice ale situației existente în unitățile pe care le reprezintă, arătînd că activitatea de educare politicoideologică la nivel de grupe sindicale trebuie astfel concepută și organizată încît efectele ei să se răsfrîngă pozitiv asupra tuturor salariaților, cărora să le insufle o atitudine combativă față de lipsuri și neajunsuri, să le determine o poziție înaintată față de producție,, față de rezultatele ei, menite a ridica nivelul de viață al întregului popor muncitor. Vorbitorii și-au exprimat convingerea că organele și organizațiile sindicale, sub conducerea și îndrumarea organelor și organizațiilor de partid, în colaborare strînsă cu comitetele de direcție și consiliile de administrație ale întreprinderilor, vor da viață planurilor de măsuri pe care și le-au elaborat, acționînd cu competență și operativitate în soluționarea tuturor problemelor pe care realitatea de zi cu zi le ridică în fața colectivelor de muncă. Numai așa ele își vor dovedi o prezență activă, o viață a lor proprie, exercitînd cu personalitate și autoritate o influență majoră, care să se reflecte în bunul mers al întregii activități din unitatea economică unde ființează. Ideea de conlucrare fructuoasă, materializată în acțiuni comune de amploare, slujind aceluiași țel al ridicării conștiinței socialiste a maselor, a educării lor partinice și militante, a fost subliniată în luările de cuvînt ale tovarășilor Vasile Boboc, președintele Comitetului municipal pentru cultură și artă, Gheorghe Ciobanu, președintele comitetului sindicatului din învățămînt, Nicolae Dogaru, președintele comitetului sindicatului pe sănătate, Virgil Negru, membru în Biroul executiv al Consiliului municipal al sindicatelor. Colaborarea trebuie să ia forme concrete, cu sarcini precis distribuite, argumentînd prin forța exemplului personal modul în care se pretinde a răspunde cerințelor și dezideratelor muncii educative de masă. Mai ales datoria de a finaliza acțiunile propuse de a urmări efectul lor în plasicul conștiinței oamenilor trebuie onorată cu maximă exigentă politică și profesională. In încheierea dezbaterilor plenarei a luat cuvîntul tovarășul Vasile Dancoș, prim-secretar al Comitetului municipal de partid. Apreciind caracterul creator, simțul de răspundere al discuțiilor care, au oferit o sinteză a problemelor și sarcinilor ce preocupă și stau în fata organelor și organizațiilor sindicale din întreprinderile economice și instituțiile culturale ale municipiului, vorbitorul a accentuat necesitatea de a se acționa cu vigoare politică și combativitate revoluționară în transpunerea în practică a planului de măsuri elaborat cu acest prilej din garanție împlinirii lor. Reconsiderarea activității de pînă acum scoate în evideniță faptul că munca cultural-educativă desfășurată de sindicate n-a ținut ritmul cu dezvoltarea economică a municipiului, cu cerințele ce au decurs în plan educativ din această dezvoltare. La fel, baza organizatorică și materială creată în ultimul timp n-a fost suficient valorificată în direcția ridicării conștiinței maselor, formării la oameni a concepțiilor științifice, înaintate, despre lume și viață. Prin urmare, documentele plenarei trebuie privite ca un cadru corespunzător de acțiune, un punct solid de plecare, deschizînd perspective noi muncii de educație socialistă a salariaților, la înălțimea etapei actuale socialismului în a construcției țara noastră, determinînd schimbări substanțiale în optica asupra rolului conștiinței în viața oamenilor, în procesul edificării ții socialiste multilateral societădezvoltate. a Enunțînd doar faptul că pentru colectivul de muncă al întreprinderii de prospecțiuni și explorări geologice cele trei trimestre ale acestui an au avut efectiv... opt luni și zece zile, afirmăm cu certitudine că un element determinant al succeselor sale economice îi constituie modul judicios, rational în care este folosită baza tehnico-materială întreprinderii. Mai a amintim ca la Maramureș se I.P.E.G. obțin de ani de zile indicatori înalți în ce privește viteza de săpare a lucrărilor miniere și de foraje, fapt care se reflectă pozitiv în creșterea volumului de substanțe minerale utile puse în evidență. In acest Context, considerăm că inserînd discuția purtată recent cu tov. Radu Cotețiu, inginer șef al I.P.E.G., de dezvăluie cîteva aspecte din experiența acestui colectiv. — I.P.E.G. Maramureș conduce întrecerea cu unitățile similare din cadrul M.I.M.P.G. Succint, cum concretizați acest fapt? — In primul rînd, nivelul îndeplinirii sarcinilor de plan reflectă gradul de conștiință, socialistă răspunderea față de muncă a colectiv, este întregului rodul promovării cu succes a tehnicii rodul unei avansate, concepții unitare, al organizării producției și a muncii. Aș sublinia apoi, modul în care valorificăm potențialul productiv al importantului volum de mijloace fixe din dotare— — Pentru că ați amintit de mijloacele fixe, ar fi interesant de știut direcțiile în care acționați asupra acestora și, evident, mărimea rezultatelor dobîndite. — Folosirea intensivă a utilajelor și capacităților de producție este o cerință economică de primă importanță și, ca atare, constituie una din preocupările de căpetenie ale colectivului nostru. Obiectivul nostru principal — volum sporit de rezerve miniere evidențiate — solicită firesc viteze mari de avansare. Or, vreau să arăt că dispunem de mijloace tehnice adecvate. Practic, în galerii încărcarea mecanică acoperă complet volumul de material excavat. Datorită optimizării ciclogramelor de lucru, am ajuns acum să avansăm cu viteze mai mari cu peste 43 la sută decât în 1966, să lucrăm efectiv în multe locuri de muncă de la șantierele noastre (Cavnic, liba, etc.) cu avansări de peste 100 iar la foraje m.l./lună, 145— 150 m.l./lună, este o limită de mult devenită curentă. Mai amintesc că la încărcarea mecanică volumul manipulat acum depășește de peste 2 ori cel realizat cu 5— 6 ani în urmă, iar utilizarea mașinilor de torcretat a atins indicele de 1,95 față de limita maximă. Direcțiile preocupărilor noastre converg către perfecta organizare a producției și a muncii în fiecare punct de lucru. — După cum știm, la I.P.E.G. se reclamă destul de puțin lipsa pieselor de schimb. care este cauza? — N-aș vrea să se creadă că „înotăm 11 în piese de schimb. Avem destule repere la care ducem lipsă.' In bună măsură însă, recunosc, am anihilat această carență și pot să spun că numai pe seama autodotării, a căutărilor de acoperire a unor piese lipsă, din producție proprie. Atelierul mecanic, reorganizat, ne asigură reparația și întreținerea, în bună măsură preventivă, la o gamă variată de utilaje. Am găsit resurse pentru a confecționa local ,piese diverse pentru „Atmos" compresoare și „M.G.5", carotiere duble, piese sau subansamble altădată aduse din import. In scopul asigurării continuității producției, la depozitul de utilaje avem creat un stoc rezervă tehnică de utilaje menținut în stare de permanent imediată funcționare, de intervenție, încheiem aici discuția cu inginerul șef al I.P.E.G.-ului, gîndindu-ne la faptul că experiența acestei unități — componentă a G.M.N. Baia Mare — se poate extinde. Dacă s-ar studia raportul dintre dotarea atelierelor de grup de la unitățile miniere și volumul prestațiilor efectuate, inclusiv cel al pieselor de schimb realizate, s-ar vedea cîtă capacitate potențială stă neutilizată. Ing. GH. D Potențialul mijloacelor fixe-o importantă rezervă de creștere a producției îndemn patriotic la muncă (Urmare din pag. 1) Grupul școlar minier și Centrul școlar pentru personal tehnic în construcții. Rezultate bune au obținut și elevii de la Liceul „Gheorghe Șincai“ și altele. Cit despre cei de la Liceul nr. 3 au realizat lucrări în valoare de circa 800.000 lei la amenajarea bazei materiale a școlii, a spațiilor verzi, a terenurilor sportive cu pistă de alergări și groapă de sărituri. Au participat, de asemenea, la acțiunile de înfrumusețare a municipiului, prin întreținerea spațiilor verzi din parcul „23 August", plantarea de arbori ornamentali și nivelarea terenului pe malul Săsarului, în noul cartier. Tot ei au luat parte la lucrările de hidroameliorare și îndiguire pe malul Someșului la Gîrdani — Sălsig, precum și la acțiunea de colectare a plantelor medicinale. — Ce sens dați participării elevilor triptice? la acțiunile voluntar pane adresăm tovarășului director al liceului, profesorul emerit Dumitru Silaghi. — Strădania noastră, a educatorilor, a comuniștilor, este aceea de a acorda și asigura valoare morală, valență educativă actului participării uteciștilor, întregului tineret școlar, după puterea sa, la edificarea socialismului. De-a lungul anilor, gestul participării repetate și in diverse ocazii la acțiunile patriotice a devenit impulsul conștiinței, mîndriei naționale a elevului, al ajuns criteriu de înțelegere a obligațiilor cetățenești. Cu atît mai mult vom spori acum acest climat educativ al muncii voluntar-patriotice cu cit aceasta se înscrie într-un vast program de educare comunistă elaborat de partid în conformitate cu cerințele societății socialiste multilateral dezvoltate. „Noi trebuie să avem un liceu care să educe tineretul nostru în spiritul muncii — spunea tovarășul Nicolae Ceaușescu — să-l învețe să muncească în orice domeniu de activitate, pentru că orice muncă folositoare societății este o muncă de onoare; în acest spirit trebuie să formeze școala noastră tineretul".“. Munca voluntar-patriotică este unul din mijloacele care cultivă acest nobil sentiment. Acesta e sensul pe care noi educatorii îl atribuim acțiunilor voluntar-patriotice ale elevilor. A -V & . • i; ■v <•' Я ' Icinema Duminică 26 septembrie 1971 BAIA MARE — Dacia: 100 de dolari pentru șerif; Minerul: Mihai Viteazul; Săsar: Elefantul Slowy (Complet. Cîmpul); 1 Mai: Ursul și păpușa (Complet. Cântecul amintirii); BAIA SPRIE: Vara de altădată (Complet. Tunelul); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Los Tarantos (Complet. Per pedes); Studio: Dragostea lui Serafim Frolov (Complet. Student la Iași); VIȘEU DE SUS: Facerea lumii (Complet. A doua premieră): BORȘA: Vagabondul; BAIA BORȘA: Pomul de crăciun (Complet. Orizont științific 5/70); CAVNIC — Minerul: Iolantha (Complet. Găina cu pui străini); Gutinul: Strada lăturalnică (Complet. Parcul); TG. LĂPUȘ: Genoveva de Brabant (Complet. Secretul Comanei); SEMI: O întîmplare (Complet. Mecanizarea lucrărilor în grajdurile de vaci); ȘOMCUȚA MARE: Dacii (Complet. Prin Țara Birsei); BĂIȚA: Fabblio magicianul (Complet. Orizont științific 370); BĂIUȚ: Simfonia Leningradului (Complet. Hoții de copii); CÎMPULUNG LA TISA: K. O. (Complet. Soiuri noi de plante furajere). Luni 27 septembrie 1971 BAIA MARE — Dacia: Floarea soarelui (Complet. Tata și munca patriotică); Minerul: Greșeala fatală (Complet. Fiul); Săsar: Elefantul Slowy (Complet. Cîmpul); 1 Mai: Tunelul (Complet. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în județele Mureș și Bistrița Năsăud). BAIA SPRIE: Amintiri bucureștene (Complet. Vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceușescu în județele Argeș și Timiș); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Săptămîna nebunilor (Complet, Pe cîmpul alb) Studio: Setea (Complet. Viața în pustă); VIȘEU DE SUS: Trandafiri roșii pentru Angelica (Complet. Aventurile lui Dix); BORȘA; Haiducii lui Șaptecai (Complet. Arhitecții din Poiana); GAVNIC — Mineral: Cerul n-are gratii (Complet. Cățelușul pe ghețar); Gutinul: Moartea filatelistului (Complet. Triunghiul de foc Hunedoara); TG: LĂPUȘ; Vârstele omului (Complet. Oameni de seamă ai agriculturii); SEMI: Vremea zăpezilor (Complet. Fascinații); ȘOMCUȚA MARE; Afurisitul de bunic (Complet. Cartoful). televiziune Duminică 26 septembrie 1971 8.30 Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viata satului. 11.15 Albumul compozitorilor români. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 14.00 Fotbal. Steaua —• F.C. Argeș. 15.50 Polo pe apă. 16.20 Box. 16.45 Magazin. 18.10 „Planeta giganților". 19.00 Vetre folclorice: Bistrița-Năsăud. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Reportajul săptămînii :,Pe locul viitoarelor orașe". 20.20 Film artistic: „Asasinul din cartea de telefon". 21.50 „Zi-le d-alea, de-ale noastre". Emisiune de varietăți. 22,45 Telejurnalul de noapte. Luni 27 septembrie 1971 18.00 Muzică populară interpretată la cimpoi și la țambal. 18.15 Ecranul. 18,45 Stop cadru. 19.15 Publicitate. 19.20 1001 de seri. 19,30 Telejurnalul de seară. 20.10 Emisiune literar-muzicală. 20.40 „Aghiotantul excelentei sale" (III) 21.20 Prim plan. 21.50 Parada vedetelor. 22.20 Din tarile socialiste, 22.35 Telejurnalul de noapte. jRflmJá TcS 515 ÜUSIBile 1971 De vînzare un autoturism „SKODA 1000 M. B." în stare bună. Telefon 12175 Baia Mare. (539) VALOR/F/CAT/ S7/Cl £ L £ St B&XcA*rese D/srot/ss/temt %OSPCHWK/A2>YS LA ceur^pce t.C.Va St//V/rom £ O.CL.M/M £*TARA - PLATA £ £ FAC £ P £ LOC. NOTAȚI ADRESELE CENTRELOR DE ACHIZIȚIE. BAIA MARE: Complexul comercial de pe str. Odobescu (cartierul Săsar), str. Fructelor nr. 1, str. Progresului nr. 39, str. Baia Sprie nr. 35, str. Igniș (Ferneziu), str. Karl Marx (lîngă Spitalul județean); BAIA SPRIE: Pța Libertății nr. 12; SIGHETU MARMAȚIEI: Piața de alimente, str. Bogdan Vodă nr. 14, VIȘEU DE SUS, str. 23 August nr. 30. Centru de legume și fructe Timișoara strada Rodnei nr. 4, telefon 32915, ANGAJEAZĂ IMEDIAT: - MUNCITORI NECALIFICAȚI; - VÎNZĂTORI. SE ASIGURĂ CAZARE GRATUITĂ, MASĂ CONTRA COST. întreprinderea de industrialize a laptelui Maramureș str. Victoriei nr. 97 ANGAJEAZĂ IMEDIAT: — ȘEF SERVICIU CONTABILITATE-FINANCIAR; — ȘEF CONTABIL PENTRU BAZA DE CONTRACT ARI- ACHIZIȚII-INDUSTRIA LAPTELUI BAIA MARE. Condiții de angajare conform H.C.M. 914/1968. Informații suplimentare la telefon nr. 13069.