Pentru Socialism, aprilie 1972 (Anul 22, nr. 5653-5678)

1972-04-08 / nr. 5659

ffJHTLET XfO fim TOATE ZAKIY, Omfl^rklul organ al comitetului județean maramureș AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXII nr. 5659 Sîmbata 8 aprilie 1972 4 pagini — 30 bani 1 NOILE PRODUsE $1 ACTIVITATE* DE PROIECTARE - CREAȚIE IN INDUSTRIA LOCALA Modernizarea și perfecționarea produselor industriei locale, crearea de noi bunuri de larg consum, îmbunătățirea calității acestora sunt cîteva din problemele de mare importanță pentru colectivele întreprinderilor de industrie locală. Despre aspectele care se îmbracă această activitate, sarcinile și preocupările prezente și de viitor ale industriei locale ne-a vorbit tovarășul Zoltán Szász, vicepreședinte al Consiliului popular județean Maramureș. In contextul dezvoltării accentuate a industriei locale ce loc ocupă preocuparea pentru produsele noi și cum o apreciați? — Industria locală maramureșeană a cunoscut o accentuată dezvoltare, ca urmare a atenției de care se bucură ea din partea conducerii de partid și de stat, și mai ales avînd în vedere grija ce o manifestă producției bunurilor de larg consum, ca o activitate cu implicații directe în creșterea continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii. Aș menționa că acest sector al conomiei județului înglobeazătreprinderi, astăzi încare produc anual pentru a fondul pieții produse căror valoare depășește 250 milioane lei Vor menționa că numai în ultimii doi ani, numărul produselor fabricate a sporit cu peste 200, ajungînd astăzi să depășească cifra de 1000. Evident, creșterea numărului produselor diversificarea producției constituie una din capitolele importante ale activității industriei locale, știut fiind că cerințele și pretențiile populației sunt mereu în evoluție, că e firesc să renunțăm la produse ineficiente, că orice produs se uzează moral și necesită modernizare etc. In lumina acestor cerințe s-a urmărit lărgirea continuă a sortimentației. Dacă în anii trecuți această preocupare era cu totul izolată, astăzi funcționează grupe de proiectare în cadrul serviciilor tehnice, s-au asigurat fonduri în acest scop. La unitățile mari, „Băimăreana", „Maramureșeană", a sporit numărul specialiștilor în sectoarele de creație, s-au înființat compartimente tehnice în anumite direcții, cum este producția de mobilă etc. Aș menționa că a însemnat mult pentru lucrătorii industriei locale faptul că au putut participa la o largă manifestație a creației în domeniul bunurilor de larg consum — ultimul Pavilion de mostre din București, unde s-au convins de necesitatea ridicării acestei activități pe o treaptă superioară. O formă eficientă de stimulare a creației s-a dovedit concursul organizat pentru realizarea unor produse noi și perfecționarea celor vechi („Maramureșeană“ Sighetu Marmației), care s-a soldat cu o serie de produse cerute de cumpărători. mult Sunt de apreciat eforturile depuse în anul trecut (menționez că au fost create sau modernizate peste 90 de noi produse) la „Băimăreana", unde s-a asimilat și introdus în fabricație o mare varietate de piese de schimb pentru automobilul Dacia 1300, noi tipuri de mobilă, mobilier comercial și altele. — Cum se explică că pentru anul in curs s-a prevăzut un număr mai mic de produse noi ca in anii trecuți? — E drept, s-au stabilit prin plan 47 de produse noi, din care 34 bunuri de larg consum, la care se adaugă și angajamentul întreprinderilor, de încă 16 produse. Scăderea relativă a numărului fixat de produse nu trebuie să îngrijoreze. Din contră. Eu aș menționa că în trecut era o tendință de formalism în acest sens la toate unitățile noastre, care își fixau să realizeze un mare număr de produse sau variante, din care cele mai multe rămâneau... prototipuri, deoarece se creau numai „pentru a fi", și aceasta e una din marile lacune în acest domeniu pe care vrem să o lichidăm. Pentru anul în curs ne-am orientat la un număr mai mic de produse și apreciez că și răspunderea ca și timpul afectat sunt altele. Aș aminti că s-a studiat mai bine piața, necesitățile și pretențiile, putînd spune că produsele ce se pregătesc pentru a intra în serie mult mai sigure sunt de reușită. — Cum vă explicați faptul că unele produse se asimilează într-un timp foarte lung? — Acest aspect al activității are încă multe „fisuri" datorate unor cauze organizatorice interne ale întreprinderilor. Categoric, timpul de asimilare a unor produse e lung. De pildă, pentru bendix a trebuit „Băimărenei" 1, 2 ani, pentru tambur de frîna 1 an, pentru simple balamale — 1 an, iar pentru aparatele multifocare timpul depășește doi ani. Exemplele pot continua și la alte întreprinderi, a căror condu- Convorbire consemnată de T. TOHATAN (Continuare în pag. a 2-a) CINSTEA, ORDINEA ȘI REVERSUL LOR L-am ascultat, cu plăcere, pe omul acesta robust, înalt, care lucrează la Uzina metalurgică de metale neferoase din Baia Mare. Eram la o discuție gazetărească, la o „masă rotundă“, cum i se spune obișnuit unei astfel de confesiuni, și omul acesta, cu chipul brăzdat de luminile anilor, zicea, cu vocea lui firească, plină, că „nimic nu prețuiește în lume mai mult ca cinstea". — Cinstea — zicea el — se oglindește cel mai limpede în muncă. In munca făcută cu pasiune, cu dăruire. Poate n-o să mă credeți, dar intr-o vreme doctorii mi-au spus că sunt bolnav, de ceva, intr-adevăr sufeream știam asta. Mi-au prescris multe medicamente, am stat și la pat. Poate, dacă insistam, mă pensionau, că motive se află. Dar mi-am zis că mai am vreme multă înainte și poate credința asta m-a vindecat. Dar cel mai miraculos medicament l-am găsit în muncă. Acolo, între colegii de meserie. Mergeam — cum o fac și astăzi — și veneam de la uzină, cum se intimpla și in prezent, fericit, bucuros. Cinstea și ordinea — mai zicea omul acesta robust, optimist — sunt nu numai atribute ale meseriei, ale unei profesii. Ele se cer practicate nu numai în uzină, in instituție — la locul de muncă, ci și în familie, acasă. Și ne mărturisea că este căsătorit de peste douăzeci de ani, că are cițiva copii. Unul este student, ceilalți elevi de școală generală, de liceu. — Vara, copilul mi venea de la facultate — povestea omul — și, nu aștepta „indicațiile“ mele insistente să meargă undeva să lucreze, să-și facă bani de un costum sau de o bere. Venea singur cu propunerea și nu-i era rușine de lopată sau tîrnăcop. Su ferea să ne arate, la început, palmele cu bășici, dar îl vedeam cit este de bucuros că reușise să facă ceva, că intrase ,,cu dreptul" în colectivul unde muncea. Și-i ghiceam, în ochi, tihna și mulțumirea, oboseala aceea de după lucru, care te face să te înalți, să privești oamenii drept în față. De douăzeci și doi de ani omul acesta are, în casă, o carte în care „evidențiază“ toate cheltuielile și veniturile familiei. Fiecare copil are un C.E.C. al său, un „buget" lunar. Nu e vorba de arivism, de zgîrcenie, ci toate acestea sunt impuse de spiritul de ordine, de disciplină conștientă, de cinstea din familia acestui muncitor, •k Deunăzi, la un inventar, intr-o prăvălie sătească s-a descoperit o lipsă în gestiune de peste 200.000 lei. Gestionarul — om bine trăit, cu fața plesnind de sănătate, îmbrăcat după ultima modă — mărturisea cu un uimitor aer de naivitate : G. COSMIN (Continuare in pag. a 2-a) TELEGRAMA TonkÁsvim MUIM CENUȘESCU, Secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România BUCUREȘTI împreună cu întregul nostru popor, comuniștii, toți oamenii muncii din județul Maramureș, prin intermediul presei, televiziunii și radioului au urmărit zi de zi, cu adine interes și sentimente de nemărginită satisfacție și mîndrie, vizita pe care dumneavoastră, mult stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, au întreprins-o in opt țări ale Africii. Organizația noastră județeană, toți locuitorii orașelor și satelor maramureșene, își exprimă aprobarea totală și înalta apreciere față de laborioasa activitate desfășurată de delegație, de dumneavoastră personal, scumpe tovarășe secretar general, în timpul acestei vizite istorice, care constituie o manifestare fără precedent a politicii internaționale a României de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mișcările de eliberare națională, cu cei care luptă pentru independență, libertate și progres social. Suntem mindri că mesajul poporului român de pace și prietenie, de colaborare largă cu toate țările, pe baza respectării neabătute a independenței, suveranității naționale, a dreptului fiecărui popor de a-și făuri destinele potrivit intereselor proprii, fără amestec din afară, a găsit pretutindeni în țările vizitate o entuziastă înțelegere și aprobare, confirmînd încă o dată justețea politicii externe marxist-leniniste a partidului și statului nostru, înaltul prestigiu internațional al României socialiste. Avem convingerea fermă că vizita dumneavoastră în țările continentului african, manifestare concretă a internaționalismului consecvent al partidului și statului nostru, rezultatele acestei misiuni de pace și colaborare pe care ați îndeplinit-o în mod magistral corespund nu numai intereselor poporului român și ale popoarelor vizitate, ci intereselor tuturor țărilor, cauzei generale a păcii și progresului în lume. Conștienți că rezultatele în edificarea socialismului sunt factorul hotărîtor al creșterii autorității României pe plan internațional, oamenii muncii din Maramureș, mobilizați de organizațiile de partid, obțin zi de zi succese de seamă în realizarea sarcinilor care se revin. Vă raportăm, mult stimate tovarășe secretar general, că muncitorii, inginerii și tehnicienii din industria județului au îndeplinit înainte de termen prevederile de plan pe primul trimestru al anului curent, dînd o producție marfă suplimentară în valoare de 57 milioane lei. De asemenea, planul anual de investiți a fost realizat în proporție de 24,2 la sută, iar mecanizatorii și țăranii cooperatori execută în ritm intens lucrările agricole de primăvară. In aceste momente de profundă satisfacție și mîndrie patriotică vă asigurăm, scumpa tovarășe Nicolae Ceaușescu, că organizația noastră județeană, toți muncitorii, țăranii, intelectualii, fără deosebire de naționalitate din Maramureș, își vor consacra și de acum înainte toate eforturile îndeplinirii cu succes a sarcinilor care ne revin din mărețul program adoptat de Congresul al X-lea al P.C.R., în vederea făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate în scumpa noastră patrie. COMITETUL JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL PC.R. •Baia Mare, 7 aprilie 1972. IA 0 MICROCOoPERATIVĂ ȘCOLARA N-a trecut multă vreme de la înființarea primei microcooperative agricole din județ. Pionierii, elevii Școlii generale din Seini au consemnat acest fapt ca un eveniment de excepțională însemnătate. Chemarea lor către toate școlile din mediul sătesc a stîrnit ecou și entuziasm. Cum e firesc, au existat frămîntări inerente oricărui înceși put de drum. Bucurîndu-se de un sprijin real din partea organizației de pionieri, a corpului didactic în frunte cu profesoara de biologie Felicia Bădica, precum și cu ajutorul dezinteresat al cooperativei agricole, lucrurile au fost clarificate. Micii cooperatori au ieșit în primul rînd pe teren ca să vadă și să ia în primire pămîntul oferit. Au verificat starea griului de toamnă. Multă bătaie de cap a dat copiilor schițarea planului de producție pe restul suprafeței. Chibzuind cu spirit gospodăresc asupra acestei laturi esențiale a întregii activități economice ei au căzut de acord să cultive un hectar de porumb, 0,30 ha cu cartofi și 0,50 ha cu sorg pentru mături. Pînă aici toate bune, dar de unde luăm sămînța, s-au dat membrii consiliului de întreconducere. — Luăm împrumut de la cei mari și în toamnă o restituim — veni ideea. Cooperatorii, părinții lor de fapt, n-au refuzat un asemenea sprijin. Cu ocazia întîlnirii avute acum cîteva zile cu unii membri ai consiliului de conducere, cu brigadieri, s-a degajat seriozitatea cu care micii cooperatori privesc campania agricolă de primăvară. Pentru fertilizarea solului, bunăoară, ei au transportat pe 15 remorci cu îngrășăminte cîmp naturale. — Ce veți face cu veniturile? — In primul rînd ne trebuie și vom cumpăra unelte mărunte (furci, lopeți, sape, tîrnăcoape) cu care să muncim. Ne-am lovit deja de greutăți din lipsa acestora. Dar așa-i la început. Apoi, vom înzestra atelierele școlii. Este vorba și de amenajarea unui laborator foto. Planuri, mari, perspective frumoase, planuri Copiii învață așadar în mod practic să-și organizeze munca, să chibzuiască în colectiv, să intimpine viata, viitorul, pregătiți așa cum stă bine unor buni gospodari, cooperatori de mîine. N. SZŐBÉL Scenă din muzical-literar spectacolul intitulat ..Românul <a născut poet" cu care Centrul școlar pentru personal tehnic în construcții din Baia Mare s-a clasat pe locul I la faza județeană a concursului cultural-artistic. Pe agenda sarcinilor întreprinderii de transporturi auto Baia Mare, stabilite pentru valorificarea cu maximum de randament a potențialului uman și tehnico—productiv, apar înscrise și cîteva studii privind organizarea științifică a producției și a muncii. Studiile despre care amintim au ca temă îmbunătățirea activității în transportul de călători cu mijloace auto pe cuprinsul Maramureșului și adaptarea ei la cerințele dezvoltării județului, îmbunătățirea sistemului informațional inter-coloane— de un mare număr de oameni competenți.1 Rezultatele activității lor de pînă acum s-au concretizat într-un studiu. . E vorba despre cel privind organizarea atelierului central pentru întreținerea utilajului. Soluția propusă în studiu va aduce, potrivit anitecalculelor, economii în valoare de circa 60.000 lei. Și celelalte studii vor aduce întreprinderii însemnate economii bănești. Intenții Remarcăm însă bune: că tematica propusă nu va fi în stare să asigure sporirea eficienței economifică a producției și a muncii în cadrul întreprinderii se ocupă 5 colective și un responsabil cu ...17 sarcini de serviciu (cică tot de organizare științifică) de această problemă nu s-a ocupat nimeni. Semnalînd minusurile, considerăm că este necesar a se lua cît mai curînd posibil măsuri pentru punerea muncii de organizare științifică producției și muncii pe baze cu adevărat științifice. După cum este bine cunoscut, gradul de eficiență a unei întreprinderi sau instituții este Serviciul de organizare științifică a producției și a muncii ÎȘI JUSTIFICĂ EXISTENȚA PRIN ACȚIUNI, DAR CÎND ACESTEA LIPSESC autobaze și autobaze — întreprindere; analiza capacităților de întreținere a parcului și a condițiilor sociale la Autobaza Tîrgu Lăpuș; găsirea de soluții menite să asigure o aprovizionare corespunzătoare cu agregate de schimb pentru utilizarea mai deplină a capacității parcului; organizarea unui atelier central pe lîngă întreprindere, profilat pentru întreținerea utilajului din dotarea autobuzelor. In vederea realizării acestor studii, întreprinderea a constituit cinci colective alcătuite din ingineri, economiști și tehnicieni, fapt ce vrea să dovedească că acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii este sprijinită de la nivelul posibilităților pe care le oferă descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne, după cum nu va afecta cu nime nici reducerea timpului de imobilizare a unor mașini la reparațiile ce se execută în autobuzele sale. Din cauză că au fost omise o serie de probleme care, deși par a fi mărunte, sunt de importanță hotărâtoare în activitatea de transporturi. Vom argumenta, amintind o situație arhicunoscută: în timp ce Autobaza Tîrgu Lăpuș realizează indici de productivitate record, celelalte autobaze arareori reușesc să atingă circa 90 la sută din valoarea indicelui de productivitate înregistrat de lucrătorii Autobazei Tîrgu Lăpuș. Cauza? Pînă acum, deși de organizarea științicondiționat, în primul rînd, de consecvența cu care conducerea acesteia aplică principiile de organizare, nu după scheme ce se dovedesc a fi ineficiente, ci folosind optime ce mijloace asigură maximum de eficiență în realizarea obiectivelor propuse. A înțelege acest lucru înseamnă ridicarea, pe de o parte, a stavilelor ce barează drumul în calea reflectării înainte de a acționa, iar pe de altă parte, a uza din plin de serviciile determinismului economic, unul dintre cele mai imprortante componente ale organizării științifice producției și muncii. E tocmai ceea ce cade în sarcina serviciului de organizare a producției și a muncii. C. JOSAN După cum am informat cititorii ziarului nostru, în Piața „Gheorghe Gheorghiu-Dej“ din Baia Mare a început construcția unui complex de fîntîni arteziene și extinderea terasei Restaurantului București. Pentru a afla amănunte, ne-am adresat arhitectului Constantin Pena de la Institutul de proiectări județean. Proiectul prevede extinderea cu 100 locuri a actualei terase a Restaurantului „București“, terasa nou proiectată va fi dotată prin grija O.J.T. Maramureș cu mobilier adecvat (scaune și mese din fier forjat sau împletituri de nuiele) apărători de soare (umbrele viu colorate, care să se încadreze armonios în cadrul arhitectonic nou creat. Terasa, prin forma și denivelarea propusă, completează ca un tot unitar (bazinul mare de apă cu o suprafață de circa 280 m.p. Adîncimea apei in acest bazin este de 40 cm., pardoseala fiind proiectată a se realiza din mozaicuri colorate și in diferite desene. In bazin sunt prevăzute 4 tipuri de țîșnitori de apă, dintre care 2 tipuri funcționînd continuu, iar alte 2 alternativ, avind în total 6 tipuri de jeturi. Jetul principal iese din mijlocul a trei bazine suprapuse asimetric (înălțimea acestor bazine fiind de 1,75 m de la nivelul pavajului actual) ce vor crea impresia unor oglinzi de apă suspendate. Acest jet este calculat pentru înălțimea maximă de 10 m coloana apei. Pe latura dinspre strada Scinteii a bazinului sunt prevăzute 5 jeturi de apă tip ciupercă, ce funcționează alternativ cu jeturi asemănătoare celui principal, dar mai mici ca înălțime și diametru. Paralele cu terasa restaurantului sunt amplasate alte 5 țîșnitori identice, prevăzute a se executa din cilindri de sticlă colorată avînd dimensiunile de 50 cm înălțime și 40 cm diametru și tablă de cupru, iluminate din interior, apa scurgîndu-se în bazin prin deversare de-a lungul pereților cilindrilor. Pe pereții laterali ai bazinului, asimetric, sînt gruate 85 de țâșnitori cu jeturi înclinate la 45 grade, ce funcționează alternativ. Jetul principal este iluminat seara și noaptea de trei reflectoare etanșe. De asemenea, pe pereții interiori ai bazinului vor fi montate pe tot conturul corpuri de iluminat înclinate către oglinda de apă și mascate cu sticlă mată. Pe latura dinspre nord a pieții, paralel cu strada 17 Octombrie, s-a proiectat o zonă verde în lungime totală de 26 m și lățimea de 3 m. In această zonă verde sunt plantate alte 5 bazine mici cu dimensiunile de 2x2 m, iar în mijloc sînt prevăzute 5 țîșnitori de tipul celor cu cilindri de sticlă și iluminate din interior. In jurul bazinului mare sunt prevăzute spații de odihnă, întregul ansamblu este prevăzut a se executa din materiale clasice — beton, mozaicuri colorate, iar Instalațiile din materiale obișnuite ce se pot executa pe plan local. La elaborarea proiectului și-au adus contribuția ing. Toma Levendula, in problemele de electricitate și tehnicianul Vasile Dan, privind instalațiile de apă. Interviu realizat de: A. ȘUTH