Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)

1972-07-04 / nr. 5732

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ♦ Anul XXII nr. 5732 Harți 4 iulie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. * * ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII DELEGAȚII NOȘTRI Un destoinic maistru minier ! Oamenii, în mijlocul cărora își desfășoară activitatea de peste un deceniu și jumătate, mi-au vorbit cu multă căldură despre el. — Maistrul Ioan Sălăjan? O bună perioadă de timp condus activitatea unui revis­m pe care, în scurt timp, l-a ri­dicat la rangul de fruntaș pe exploatare. Astăzi răspunde de execuția lucrărilor de aeraj, a căror nivel calitativ s-a îm­bunătățit considerabil datorită exigenței de care dă dovadă. Seriozitatea ce-i călăuzește în întreaga activitate, întemeiată pe o bogată experiență profe­sională, îl situează în rîndul celor mai destoinici maiști din cadrul exploatării (Alexan­­dru Szabó, inginer șef).­­ Prima sarcină care mi-a încredințat-o a fost să lucrez la o înaintare. Cînd a văzut că nu dau rezultatele aștepta­te, m-a luat cu binișorul, spu­­nîndu-mi că nu-i place să au­dă despre oameni cu cîștiguri mici. Apoi m-a transferat in­tr-un suitor. Acolo, numai ce mă pomeneam cu maistrul de mai multe ori pe zi, ne punea să facem ordine, așa cum scrie la carte. Ce a în­semnat ordinea? Pe nesimțite, o producție de mai bună cali­tate, viteze sporite de avan­sare, cuvinte de laudă la adre­sa noastră. Dacă doresc azi ceva, este să avem maiștrii la fel de pricepuți ca el. Atunci, de bună seamă vom putea spu­ne că avem nu numai maiștri, ci și maiștrii instructori în fiecare loc de muncă (Anghel Grumaz, miner). P vestea că este învestit cu mandatul de delegat la Conferința Națională a partidu­lui dă o mare satisfacție în­tregului nostru colectiv. Pen­tru faptul că, în calitate de secretar al comitetului de par­tid pe exploatare și de mem­bru in comitetul oamenilor muncii, a desfășurat o susți­nută muncă politică pentru an­trenarea întregului efectiv de comuniști la organizarea conducerea producției, optimi­si­zarea deciziilor și a măsurilor aplicate în scopul creșterii e­­ficienței economice, a produc­ției și a muncii. Toate acestea au dus la creșterea rolului conducător al organizației de partid în exploatare. Și rezul­tatele se văd. Ele au devenit obiect de discuție în cadrul schimburilor de experiență ce au avut loc la noi în exploa­tare cu participarea reprezen­tanților minerilor Borșa, Jilea, Nistru de la Baia și Săsar. (Augustin Măgur, inginer). Despre ce rezultate este vor­ba? Ne răspunde Ioan Sălăjan, secretarul comitetului de par­tid, recunoscut de toți ca unul dintre harnicii maiștri minieri ai exploatării Her­ța. — Pe baza studiilor și anali­zelor inițiate de comitetul nos­tru de partid și comisiile sale pe probleme, în vederea apli­cării și generalizării în pro­ducție a unor metode de mare productivitate, precum și propunerilor făcute de comu­­­niști pentru descoperirea și pu­nerea în valoare a rezervelor CONSTANTIN JOSAN (Continuare în pag. a 3-a) I Sindicatele în activi­tatea de cultivare a atitudinii socialiste față de muncă și avutul obștesc Devansarea în­deplinirii inte­grale a comple­xelor obiecti­ve social-economi­­­i­ce stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru actualul cincinal, îmbună­tățirea calitativă a activității politico-ideologice, în lumina vastului program elaborat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, ridică în fața sindicatelor mari exigențe, ele fiind chemate să-și amplifice preocupările în domeniul educa­ției, să-și perfecționeze formele și mijloacele de dezvoltare conștiinței socialiste, pentru for­a­marea omului nou, cu o aleasă ținută moral-politică, revoluțio­nară. Ințelegînd sensul major al a­­cestor imperative, rolul deosebit al conștiinței socialiste în ac­celerarea progresului material și spiritual al patriei, Consiliul județean Maramureș al sindica­telor se preocupă statornic de îmbunătățirea întregii sale acti­vități, de promovarea neabătută a unor forme și metode educa­ționale cuprinzătoare, cu ență transformatoare sporită influ­a­­supra conștiinței tuturor sala­riaților. Pe prim plan se află popularizarea în rîndul oamenilor muncii a documentelor de partid, explicarea conținutului măsurilor și hotărîrilor adoptate, a sarci­nilor politico-economice stabilite de conducerea partidului și sta­tului. Se obișnuiește ca lunar, cu prilejul adunărilor grupelor sindicale să se prezinte în fa­ța salariaților informări politice, aspecte din fructuoasa activitate desfășurată pe plan intern și ex­tern de către partid, se prelu­crează legi, hotărîri și alte acte normative mai importante. Pe baza unui grafic, membrii Biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor, activul sindical prezintă periodic expu­neri, organizează întîlniri cu co­lective de muncă. Tematica a­cestor expuneri este axată pe explicarea detali­ată a trăsături­ ___ lor caracteristi­ce ale societății socialiste multilateral dezvolta­te, conținutul sarcinilor social­­economice ale actualei etape de dezvoltare a societății, a legilor și actelor normative care regle­mentează încadrarea și promova­rea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat, organizarea și disciplina muncii și altele. Tot în scopul cultivă­rii atitudinii înaintate față de muncă, a grijii față de apărarea și dezvoltarea avutului obștesc s-au organizat consfătuiri cu lu­crătorii din unitățile comerciale cu prilejul cărora s-au prezen­tat filme de scurt metraj, adu­­cîndu-se în fața asistenței as­pecte pozitive și negative sur­prinse pe „vii­" din activitatea acestor unități. De un deosebit succes s-au bucurat și consfătu­irile pe tema îmbunătățirii gos­podăririi materiilor prime și a materialelor pe șantierele de construcții, în exploatările mini­ere, la U.M.M.U.M., ca și pentru ameliorarea transportului în co­mun în cadrul municipiului Baia Mare, consfătuiri care în final s-au soldat cu valoroase sugestii și propuneri menite să contribuie la perfecționarea activității în aceste sectoare. Pentru numeroase sindicate, între care cele de la platforma C.E.I.L. Sighetu Marmației, E.M. Nistru, Herța, Săsar, U.M.M.N., Flotația centrală Baia Mare devenit acum o practică curentă, a adînc înrădăcinată în stilul și me­todele lor de muncă, dezbaterea în grupele sindicale a normelor care vizează întărirea disciplinei socialiste a muncii, folosirea de­plină a timpului de lucru și capacităților de producție din do­a­tare, realizarea randamentelor planificate, modalitățile de gospo­(Continuare în pagina 3-a) ALEXANDRU CRIȘAN, președintele Consiliului județean al sindicatelor ală de 445 m.p. din care: 129 m.p. sală, 127 m.p. depozitul și 187 m.p. pivnița. Suprafața de expunere a crescut de la 48 la 116,31 m.p. Magazinul are un plan de vînzări de 18 mili­oane lei pe an. In fotografie. Aspect din inte­riorul magazinului. In municipiul Baia Mare sporește capaci­tatea rețelei de desfacere și de asigurare a servirii optime a cumpărătorilor. O dată cu darea în folosință a noilor magazine de pe Bd. București și din P-ța Victoriei, O.G.L. A­­limentara a trecut la modernizarea magazi­nului „Dacia" pe principiul autoservirii. După modernizarea adusă, magazinul „Dacia" cu autoservire dispune de o suprafață comerci­Foto-text A. ȘUTH Plenara Consiliului județean Maramureș al Frontului Unității Socialiste loc In cursul zilei de ieri a avut Plenara Consiliului jude­țean Maramureș al Frontului Uni­tății Socialiste, în cadrul căreia s-a prezentat o informare cu pri­vire la contribuția organizații­lor componente și a consiliilor locale ale F.U.S. în activitatea politico-educativă și de mobiliza­re a oamenilor muncii din județ pentru îndeplinirea angajamente­lor luate în întrecerea socialis­tă în cinstea Conferinței Națio­nale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Pe marginea materialului pre­zentat au luat cuvîntul tovarășii: Constantin Calagheratu, Alexan­dru Ciulean, Sergiu Pascariu, loan Pop, Grigore Hontău, Gheor­­ghe Vișovan, Dumitru Ciulea, Pavel Bozga și Vasile Perșa, ca­re au apreciat pozitiv munca de­pusă de Consiliul județean F.U.S., a organizațiilor componen­al­­e, venind totodată cu propuneri și sugestii prețioase care să con­tribuie la îmbunătățirea muncii de viitor și la obținerea de noi succese închinate marilor eveni­mente ce vor avea loc în acest an. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetu­lui județean Maramureș al P.C.R., președintele Consiliului popular, și al Consiliului județean Mara­mureș al F.U.S., care a subliniat rezultatele obținute de către oa­menii muncii din județ, insistînd îndeosebi asupra sarcinilor de vi­itor și domeniile care trebuie să stea în atenția Consiliului jude­țean al F.U.S., a organizațiilor componente ale acestuia. La punctul al doilea al ordi­­nei de zi, au fost cooptați în Consiliul județean al F.U.S. — la propunerea organizațiilor de ma­să aparținătoare — tovarășii Ioan Pop din partea Consiliului jude­țean pentru cultură, educație fi­zică și sport, Elisabeta Gan, pre­ședintele Consiliului județean al Organizației Pionierilor, și Lucia Bud din partea Consiliului jude­țean de Cruce Roșie. Cu acest prilej Plenara a hotărît ca în Bi­roul executiv al Consiliului jude­țean al F.U.S. să fie cooptați tova­rășii Ioan Pop și Elisabeta Gan. AIn acest număr 9 Ion Bușiță — întemeietorul învățămîntului românesc secundar din Maramureș. • Punctări. 9 Tribuna consiliilor populare : Semnificații ale întrece­rii patriotice. 9 Sport. 9 Activitatea internațională. Cum ajută cadrele organelor județene cooperativele agricole de producție ? Documentele Congresului al X-lea al partidului, hotărîrile ple­narelor C.C. al P.C.R. care au urmat, legile apărute precum și măsurile ulterior stabilite pe a­­ceastă platformă conturează un vast program­ științific de moder­nizare a agriculturii, ridicarea ei pe o treaptă calitativ superioară, corespunzător cerințelor și locu­lui important pe care îl ocupă în ansamblul economiei naționa­le. Organele agricole județene, create în acest scop, sunt che­mate să traducă în viață politica partidului și­ a statului nostru, să conducă activitatea­ unităților agricole. Acordînd în permanen­tă un sprijin real, asistența teh­­nico-organizatorică necesară, ele contribuie pe această cale în mod nemijlocit la perfecționarea continuă a întregului proces de producție în toate sectoarele a­­griculturii cooperatiste. Cu ocazia unor ample investi­gații întreprinse de redacția noas­tră în cooperativele agricole din Berința și Fînațe am consultat un mare număr de cooperatori, ingineri, medici veterinari, șefi de fermă, brigadieri, care ne-au înfățișat cu maximă obiectivitate părerile despre stilul de muncă și ce așteaptă ei de la cadrele de specialitate din Direcția ge­nerală județeană pentru agricul­tură, industria alimentară și ape, de la activiștii Uniunii județene a cooperativelor agricole de pro­ducție. APRECIERI POZITIVE Factorii de răspundere, condu­cătorii din unități apreciază fa­vorabil ajutorul consistent, spri­jinul, indicațiile tehnice acordate cu solicitudine de specialiștii de la Direcția agricolă. O seamă de fapte semnificative atestă că a­­tunci cînd au nevoie de ajutor, unitățile apelează la forul lor tehnic sau la Uniunea­ județeană cu convingerea fermă că proble­mele, fie ele cu­ de spinoase, vor fi într-un fel rezolvate. In acest context, tovarășul Radu Oros, in­giner șef la cooperativa agricolă din Fînațe, ca și tovarășul Ioan Pitic, președintele cooperativei a­­gricole din Berința, ne-au relatat cu lux de amănunte felul în care se materializează acest­­ sprijin. — Dacă avem nevoie de repar­tiții de semințe, îngrășăminte chi­mice, de insecte-fungicide, alte materiale sau de documentații tehnice pentru construcții, înfiin­țarea de noi livezi și mai eite... se ivesc, ne adresăm Direcției noastre județene. E bine să re­cunoaștem cinstit, spuneau dînșii, că în repetate rînduri numai îm­preună cu ei reușim să depășim greutățile, dificultățile de ordin tehnic, economic, financiar sau fie ele de natură organizatorică. Așa ne ajută și tovarășii de la U.J.C.A.P. — Au fost la noi, bunăoară, ceva reclamații, neînțelegeri, în­tre doi cooperatori în legătură cu lotul ajutător. Tovarășul in­structor Vasile Șimon de la U.J.C.A.P. a stat aici, două zile pînă am reușit să lămurim la fața locului părțile și să aplanăm „conflictul" — spune între altele tovarășul Ioan Tarta, secretar al organizației de partid a C.A.P. Berința. In cadrul discuțiilor purtate cu interlocutorii a venit adesea vor­ba despre stilul de muncă al organelor amintite și formele de legătură­ între aceste organe și unități. S-a scos în evidență că pe lîngă ședințe la Baia instruiri pe centre și zone, care, cel mai bun efect îl­ au deplasările, contactul direct cu unitățile, adi­că prezența specialiștilor acolo unde se decide direct soarta pro­ducției agricole. In asemenea ca­zuri și destul de des, specialiștii de la nivel de județ au ocazia să contribuie nemijlocit la rezolva­rea unor probleme mai grele, la perfecționări în organizarea muncii. N. SZÖBEL (Continuare in pag. a 3-a) Convorbire cu prof. dr. Traian N. Gheorghiu INTELECTUALUL ȘI SPAȚIUL DESCHIS AL CULTURII Ca specialist, intelectualul este un creator de idei, ca pedagog social el este un formator de conștiințe. Cunoscîndu-i aportul în direcția difuzării culturii și științei, cadru în care s-a în­scris și prezența dînsului la Ba­ia Mare, cu o expunere dedica­tă savantului Nicolae Iorga, am­­ abordat în convorbirea cu prof. dr. Traian N. Gheorghiu, cerce­tător la Institutul de științe pe­dagogice din Iași, cîteva aspecte ale dimensiunii sociale a inte­lectualului purtător de cultură. — Socotiți că ipostaza de pro­pagator de idei, realizată in ca­litatea de conferențiar public, nu poate lipsi din profilul pro­fesional și social al intelectua­lului, inclusiv al celui de azi ? — Am socotit totdeauna că­ un intelectual adevărat nu tre­buie să rămînă izolat în turnul de fildeș sau în perimetrul strict al profesiei. El nu se poate lipsi de bucuria de a dărui din cu­noștințele și sufletul lui celor din jur, semenilor săi. E o da­torie morală pentru intelectual de a împărtăși oamenilor mun­cii, creatori ai bunurilor mate­riale și beneficiari ai culturii, roadele de gînd și simțire ale științei și artei. Am avut cinstea de a vorbi în fața publicului băimărean despre unul din cei mai mari cărturari ai neamului și ai omenirii : Nicolae Iorga, pe care l-am­ numit, pe drept cuvînt, titanul. Nu există pildă mai vie pentru neamul româ­nesc decit N. Iorga, cel care a difuzat în jurul său cultura pre­cum soarele lumina și căldura. Ca modest discipol și admira­tor ce-i sunt, consider că fiecare din noi, la nivelul­­ puterilor noastre, suntem­ datori să-i ur­măm exemplul. — Imaginea tradițională a in­telectualului ca luminător al maselor a suferit modificări ? — Intelectualul în momentul de față trebuie să fie atent la pro­blematica politică, economică, social-culturală a publicului, care este implicit și a societății, în­trucât auditoriul de azi nu mai este dipus să prezentat oricum, asculte orice și Publicul pre­tinde să fie cunoscut, și să i se răspundă cerințelor în mod a­­decvat. A populariza cunoștințe înseamnă a informa, dar și face sa vibreze sufletul omului, a­cum spunea același Iorga. Are, deci, o deosebită importanță nu numai ce spui, ci și cum spui, deoarece popularizarea nu în­seamnă savantism abstract, dar nici vulgarizarea de joasă speță Azi, mai mult decit oricînd, pen­tru a crea trebuie să fii un spe­cialist, dar nu spre a rămîne un îngust specialist, ceea ce ar re­prezenta o mutilare intelectuală și sufletească, ci spre a deveni un spirit deschis, pentru a ne cultiva unii prin alții, dînd re­­ciproc din specialitățile noastre și lărgindu-se astfel orizontul. A. COZMUȚA ,'t. a . '(CettftWMS în pag. a 2*aț;

Next