Pentru Socialism, iulie 1972 (Anul 22, nr. 5730-5755)
1972-07-04 / nr. 5732
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ♦ Anul XXII nr. 5732 Harți 4 iulie 1972 ♦ 4 pagini — 30 bani ÎN ÎNTÎMPINAREA CONFERINȚEI NAȚIONALE A P.C.R. * * ȘI A CELEI DE-A XXV-A ANIVERSĂRI A REPUBLICII DELEGAȚII NOȘTRI Un destoinic maistru minier ! Oamenii, în mijlocul cărora își desfășoară activitatea de peste un deceniu și jumătate, mi-au vorbit cu multă căldură despre el. — Maistrul Ioan Sălăjan? O bună perioadă de timp condus activitatea unui revism pe care, în scurt timp, l-a ridicat la rangul de fruntaș pe exploatare. Astăzi răspunde de execuția lucrărilor de aeraj, a căror nivel calitativ s-a îmbunătățit considerabil datorită exigenței de care dă dovadă. Seriozitatea ce-i călăuzește în întreaga activitate, întemeiată pe o bogată experiență profesională, îl situează în rîndul celor mai destoinici maiști din cadrul exploatării (Alexandru Szabó, inginer șef). Prima sarcină care mi-a încredințat-o a fost să lucrez la o înaintare. Cînd a văzut că nu dau rezultatele așteptate, m-a luat cu binișorul, spunîndu-mi că nu-i place să audă despre oameni cu cîștiguri mici. Apoi m-a transferat intr-un suitor. Acolo, numai ce mă pomeneam cu maistrul de mai multe ori pe zi, ne punea să facem ordine, așa cum scrie la carte. Ce a însemnat ordinea? Pe nesimțite, o producție de mai bună calitate, viteze sporite de avansare, cuvinte de laudă la adresa noastră. Dacă doresc azi ceva, este să avem maiștrii la fel de pricepuți ca el. Atunci, de bună seamă vom putea spune că avem nu numai maiștri, ci și maiștrii instructori în fiecare loc de muncă (Anghel Grumaz, miner). P vestea că este învestit cu mandatul de delegat la Conferința Națională a partidului dă o mare satisfacție întregului nostru colectiv. Pentru faptul că, în calitate de secretar al comitetului de partid pe exploatare și de membru in comitetul oamenilor muncii, a desfășurat o susținută muncă politică pentru antrenarea întregului efectiv de comuniști la organizarea conducerea producției, optimisizarea deciziilor și a măsurilor aplicate în scopul creșterii eficienței economice, a producției și a muncii. Toate acestea au dus la creșterea rolului conducător al organizației de partid în exploatare. Și rezultatele se văd. Ele au devenit obiect de discuție în cadrul schimburilor de experiență ce au avut loc la noi în exploatare cu participarea reprezentanților minerilor Borșa, Jilea, Nistru de la Baia și Săsar. (Augustin Măgur, inginer). Despre ce rezultate este vorba? Ne răspunde Ioan Sălăjan, secretarul comitetului de partid, recunoscut de toți ca unul dintre harnicii maiștri minieri ai exploatării Herța. — Pe baza studiilor și analizelor inițiate de comitetul nostru de partid și comisiile sale pe probleme, în vederea aplicării și generalizării în producție a unor metode de mare productivitate, precum și propunerilor făcute de comuniști pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor CONSTANTIN JOSAN (Continuare în pag. a 3-a) I Sindicatele în activitatea de cultivare a atitudinii socialiste față de muncă și avutul obștesc Devansarea îndeplinirii integrale a complexelor obiective social-economiice stabilite de Congresul al X-lea al partidului pentru actualul cincinal, îmbunătățirea calitativă a activității politico-ideologice, în lumina vastului program elaborat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971, ridică în fața sindicatelor mari exigențe, ele fiind chemate să-și amplifice preocupările în domeniul educației, să-și perfecționeze formele și mijloacele de dezvoltare conștiinței socialiste, pentru foramarea omului nou, cu o aleasă ținută moral-politică, revoluționară. Ințelegînd sensul major al acestor imperative, rolul deosebit al conștiinței socialiste în accelerarea progresului material și spiritual al patriei, Consiliul județean Maramureș al sindicatelor se preocupă statornic de îmbunătățirea întregii sale activități, de promovarea neabătută a unor forme și metode educaționale cuprinzătoare, cu ență transformatoare sporită influasupra conștiinței tuturor salariaților. Pe prim plan se află popularizarea în rîndul oamenilor muncii a documentelor de partid, explicarea conținutului măsurilor și hotărîrilor adoptate, a sarcinilor politico-economice stabilite de conducerea partidului și statului. Se obișnuiește ca lunar, cu prilejul adunărilor grupelor sindicale să se prezinte în fața salariaților informări politice, aspecte din fructuoasa activitate desfășurată pe plan intern și extern de către partid, se prelucrează legi, hotărîri și alte acte normative mai importante. Pe baza unui grafic, membrii Biroului executiv al Consiliului județean al sindicatelor, activul sindical prezintă periodic expuneri, organizează întîlniri cu colective de muncă. Tematica acestor expuneri este axată pe explicarea detaliată a trăsături ___ lor caracteristice ale societății socialiste multilateral dezvoltate, conținutul sarcinilor socialeconomice ale actualei etape de dezvoltare a societății, a legilor și actelor normative care reglementează încadrarea și promovarea în muncă a personalului din unitățile socialiste de stat, organizarea și disciplina muncii și altele. Tot în scopul cultivării atitudinii înaintate față de muncă, a grijii față de apărarea și dezvoltarea avutului obștesc s-au organizat consfătuiri cu lucrătorii din unitățile comerciale cu prilejul cărora s-au prezentat filme de scurt metraj, aducîndu-se în fața asistenței aspecte pozitive și negative surprinse pe „vii" din activitatea acestor unități. De un deosebit succes s-au bucurat și consfătuirile pe tema îmbunătățirii gospodăririi materiilor prime și a materialelor pe șantierele de construcții, în exploatările miniere, la U.M.M.U.M., ca și pentru ameliorarea transportului în comun în cadrul municipiului Baia Mare, consfătuiri care în final s-au soldat cu valoroase sugestii și propuneri menite să contribuie la perfecționarea activității în aceste sectoare. Pentru numeroase sindicate, între care cele de la platforma C.E.I.L. Sighetu Marmației, E.M. Nistru, Herța, Săsar, U.M.M.N., Flotația centrală Baia Mare devenit acum o practică curentă, a adînc înrădăcinată în stilul și metodele lor de muncă, dezbaterea în grupele sindicale a normelor care vizează întărirea disciplinei socialiste a muncii, folosirea deplină a timpului de lucru și capacităților de producție din doatare, realizarea randamentelor planificate, modalitățile de gospo(Continuare în pagina 3-a) ALEXANDRU CRIȘAN, președintele Consiliului județean al sindicatelor ală de 445 m.p. din care: 129 m.p. sală, 127 m.p. depozitul și 187 m.p. pivnița. Suprafața de expunere a crescut de la 48 la 116,31 m.p. Magazinul are un plan de vînzări de 18 milioane lei pe an. In fotografie. Aspect din interiorul magazinului. In municipiul Baia Mare sporește capacitatea rețelei de desfacere și de asigurare a servirii optime a cumpărătorilor. O dată cu darea în folosință a noilor magazine de pe Bd. București și din P-ța Victoriei, O.G.L. Alimentara a trecut la modernizarea magazinului „Dacia" pe principiul autoservirii. După modernizarea adusă, magazinul „Dacia" cu autoservire dispune de o suprafață comerciFoto-text A. ȘUTH Plenara Consiliului județean Maramureș al Frontului Unității Socialiste loc In cursul zilei de ieri a avut Plenara Consiliului județean Maramureș al Frontului Unității Socialiste, în cadrul căreia s-a prezentat o informare cu privire la contribuția organizațiilor componente și a consiliilor locale ale F.U.S. în activitatea politico-educativă și de mobilizare a oamenilor muncii din județ pentru îndeplinirea angajamentelor luate în întrecerea socialistă în cinstea Conferinței Naționale a partidului și a celei de a 25-a aniversări a Republicii. Pe marginea materialului prezentat au luat cuvîntul tovarășii: Constantin Calagheratu, Alexandru Ciulean, Sergiu Pascariu, loan Pop, Grigore Hontău, Gheorghe Vișovan, Dumitru Ciulea, Pavel Bozga și Vasile Perșa, care au apreciat pozitiv munca depusă de Consiliul județean F.U.S., a organizațiilor componenale, venind totodată cu propuneri și sugestii prețioase care să contribuie la îmbunătățirea muncii de viitor și la obținerea de noi succese închinate marilor evenimente ce vor avea loc în acest an. In încheierea lucrărilor a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., președintele Consiliului popular, și al Consiliului județean Maramureș al F.U.S., care a subliniat rezultatele obținute de către oamenii muncii din județ, insistînd îndeosebi asupra sarcinilor de viitor și domeniile care trebuie să stea în atenția Consiliului județean al F.U.S., a organizațiilor componente ale acestuia. La punctul al doilea al ordinei de zi, au fost cooptați în Consiliul județean al F.U.S. — la propunerea organizațiilor de masă aparținătoare — tovarășii Ioan Pop din partea Consiliului județean pentru cultură, educație fizică și sport, Elisabeta Gan, președintele Consiliului județean al Organizației Pionierilor, și Lucia Bud din partea Consiliului județean de Cruce Roșie. Cu acest prilej Plenara a hotărît ca în Biroul executiv al Consiliului județean al F.U.S. să fie cooptați tovarășii Ioan Pop și Elisabeta Gan. AIn acest număr 9 Ion Bușiță — întemeietorul învățămîntului românesc secundar din Maramureș. • Punctări. 9 Tribuna consiliilor populare : Semnificații ale întrecerii patriotice. 9 Sport. 9 Activitatea internațională. Cum ajută cadrele organelor județene cooperativele agricole de producție ? Documentele Congresului al X-lea al partidului, hotărîrile plenarelor C.C. al P.C.R. care au urmat, legile apărute precum și măsurile ulterior stabilite pe această platformă conturează un vast program științific de modernizare a agriculturii, ridicarea ei pe o treaptă calitativ superioară, corespunzător cerințelor și locului important pe care îl ocupă în ansamblul economiei naționale. Organele agricole județene, create în acest scop, sunt chemate să traducă în viață politica partidului și a statului nostru, să conducă activitatea unităților agricole. Acordînd în permanentă un sprijin real, asistența tehnico-organizatorică necesară, ele contribuie pe această cale în mod nemijlocit la perfecționarea continuă a întregului proces de producție în toate sectoarele agriculturii cooperatiste. Cu ocazia unor ample investigații întreprinse de redacția noastră în cooperativele agricole din Berința și Fînațe am consultat un mare număr de cooperatori, ingineri, medici veterinari, șefi de fermă, brigadieri, care ne-au înfățișat cu maximă obiectivitate părerile despre stilul de muncă și ce așteaptă ei de la cadrele de specialitate din Direcția generală județeană pentru agricultură, industria alimentară și ape, de la activiștii Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție. APRECIERI POZITIVE Factorii de răspundere, conducătorii din unități apreciază favorabil ajutorul consistent, sprijinul, indicațiile tehnice acordate cu solicitudine de specialiștii de la Direcția agricolă. O seamă de fapte semnificative atestă că atunci cînd au nevoie de ajutor, unitățile apelează la forul lor tehnic sau la Uniunea județeană cu convingerea fermă că problemele, fie ele cu de spinoase, vor fi într-un fel rezolvate. In acest context, tovarășul Radu Oros, inginer șef la cooperativa agricolă din Fînațe, ca și tovarășul Ioan Pitic, președintele cooperativei agricole din Berința, ne-au relatat cu lux de amănunte felul în care se materializează acest sprijin. — Dacă avem nevoie de repartiții de semințe, îngrășăminte chimice, de insecte-fungicide, alte materiale sau de documentații tehnice pentru construcții, înființarea de noi livezi și mai eite... se ivesc, ne adresăm Direcției noastre județene. E bine să recunoaștem cinstit, spuneau dînșii, că în repetate rînduri numai împreună cu ei reușim să depășim greutățile, dificultățile de ordin tehnic, economic, financiar sau fie ele de natură organizatorică. Așa ne ajută și tovarășii de la U.J.C.A.P. — Au fost la noi, bunăoară, ceva reclamații, neînțelegeri, între doi cooperatori în legătură cu lotul ajutător. Tovarășul instructor Vasile Șimon de la U.J.C.A.P. a stat aici, două zile pînă am reușit să lămurim la fața locului părțile și să aplanăm „conflictul" — spune între altele tovarășul Ioan Tarta, secretar al organizației de partid a C.A.P. Berința. In cadrul discuțiilor purtate cu interlocutorii a venit adesea vorba despre stilul de muncă al organelor amintite și formele de legătură între aceste organe și unități. S-a scos în evidență că pe lîngă ședințe la Baia instruiri pe centre și zone, care, cel mai bun efect îl au deplasările, contactul direct cu unitățile, adică prezența specialiștilor acolo unde se decide direct soarta producției agricole. In asemenea cazuri și destul de des, specialiștii de la nivel de județ au ocazia să contribuie nemijlocit la rezolvarea unor probleme mai grele, la perfecționări în organizarea muncii. N. SZÖBEL (Continuare in pag. a 3-a) Convorbire cu prof. dr. Traian N. Gheorghiu INTELECTUALUL ȘI SPAȚIUL DESCHIS AL CULTURII Ca specialist, intelectualul este un creator de idei, ca pedagog social el este un formator de conștiințe. Cunoscîndu-i aportul în direcția difuzării culturii și științei, cadru în care s-a înscris și prezența dînsului la Baia Mare, cu o expunere dedicată savantului Nicolae Iorga, am abordat în convorbirea cu prof. dr. Traian N. Gheorghiu, cercetător la Institutul de științe pedagogice din Iași, cîteva aspecte ale dimensiunii sociale a intelectualului purtător de cultură. — Socotiți că ipostaza de propagator de idei, realizată in calitatea de conferențiar public, nu poate lipsi din profilul profesional și social al intelectualului, inclusiv al celui de azi ? — Am socotit totdeauna că un intelectual adevărat nu trebuie să rămînă izolat în turnul de fildeș sau în perimetrul strict al profesiei. El nu se poate lipsi de bucuria de a dărui din cunoștințele și sufletul lui celor din jur, semenilor săi. E o datorie morală pentru intelectual de a împărtăși oamenilor muncii, creatori ai bunurilor materiale și beneficiari ai culturii, roadele de gînd și simțire ale științei și artei. Am avut cinstea de a vorbi în fața publicului băimărean despre unul din cei mai mari cărturari ai neamului și ai omenirii : Nicolae Iorga, pe care l-am numit, pe drept cuvînt, titanul. Nu există pildă mai vie pentru neamul românesc decit N. Iorga, cel care a difuzat în jurul său cultura precum soarele lumina și căldura. Ca modest discipol și admirator ce-i sunt, consider că fiecare din noi, la nivelul puterilor noastre, suntem datori să-i urmăm exemplul. — Imaginea tradițională a intelectualului ca luminător al maselor a suferit modificări ? — Intelectualul în momentul de față trebuie să fie atent la problematica politică, economică, social-culturală a publicului, care este implicit și a societății, întrucât auditoriul de azi nu mai este dipus să prezentat oricum, asculte orice și Publicul pretinde să fie cunoscut, și să i se răspundă cerințelor în mod adecvat. A populariza cunoștințe înseamnă a informa, dar și face sa vibreze sufletul omului, acum spunea același Iorga. Are, deci, o deosebită importanță nu numai ce spui, ci și cum spui, deoarece popularizarea nu înseamnă savantism abstract, dar nici vulgarizarea de joasă speță Azi, mai mult decit oricînd, pentru a crea trebuie să fii un specialist, dar nu spre a rămîne un îngust specialist, ceea ce ar reprezenta o mutilare intelectuală și sufletească, ci spre a deveni un spirit deschis, pentru a ne cultiva unii prin alții, dînd reciproc din specialitățile noastre și lărgindu-se astfel orizontul. A. COZMUȚA ,'t. a . '(CettftWMS în pag. a 2*aț;