Pentru Socialism, decembrie 1972 (Anul 22, nr. 5860-5886)

1972-12-07 / nr. 5865

r i Anul XXII nr. 5865 Joi 7 decembrie 1972 4 pagini — 30 bani PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI 1973- PRIORITATE PE AGENDĂ ACTUALITĂȚII ECONOMICE Primii doi ani din actualul cin­cinal au însemnat pentru colec­tivul de la U.M.T.F. Baia Mare o perioadă de muncă plină de dăruire pentru înfăptuirea obiec­tivelor stabilite de Congresul al 50-lea al partidului, privind ex­tinderea gradului de mecanizare a lucrărilor cu mare volum de muncă din ramura economiei fo­restiere. Pe linia acestor preo­cupări, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul unității noastre au întreprins largi ac­țiuni pentru descoperirea și pu­nerea în valoare a rezervelor in­terne, dar mai ales pentru dez­voltarea activității de concepție proprie în ce privește proiecta­rea și realizarea unor mecanisme și utilaje destinate lărgirii no­menclatorului mijloacelor de pro­ducție în sectoarele de exploa­tare și transporturi forestiere. Ce a înțeles, de fapt, colectivul unității noastre prin descoperi­rea și punerea în valoare a re­­zervelor interne? In primul rînd, o privire de an­samblu asupra tehnologiilor de exploatare a lemnului, promovate de forestieri în producție. Iar, în al doilea rînd, corelarea activi­tății sale de diversificare a ga­mei mecanismelor și utilajelor potrivit cu cerințele momentane și de perspectivă ale unităților pe care le deservim cu prestații de mecanizare și transporturi. Pe această bază am desprins concluzii deosebit de valoroase pentru organizarea producției și a muncii, acțiune pe care am subordonat-o cu precădere pro­blemelor vizînd atingerea para­metrilor de eficiență la nivelele corespunzătoare sarcinilor trasate prin Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Ținînd seama de cerințele ca­re s-au ivit în sectorul de ex­ploatare a lemnului, specialiștii unității, valorificînd din plin po­tențialul de inteligență creativă al inovatorilor și raționalizatorilor, colaborînd strîns cu aceștia, au proiectat și realizat pînă în pre­zent 5 tipuri de mecanisme și utilaje, printre care 3 tipuri de trolii forestiere destinate echi­pării tractoarelor utilizate la co­lectarea lemnului. Pe lângă fap­tul că noile trolii suprimă un mare volum de muncă manuală, fac posibilă, totodată, renunțarea la folosirea mijloacelor cu trac­țiune animală, ceea ce contri­buie la reducerea cheltuielilor pe operațiunea respectivă, cu apro­ximativ 50 la sută. Drept o noutate tehnică în a­­devăratul sens al cuvîntului a­­preciem că este tractorul fores­tier articulat — T.400.F, recent o­­mologat și introdus în fabricație de serie. Intrucît acesta poate fi folosit chiar și în condiții de te­ren dintre cele mai dificile, se deschid posibilități pentru colec­tarea lemnului — cu producti­vitate sporită și cheltuieli mini­me — din bazine greu accesi­bile, precum și din parcelele pă­durilor înfundate. Comparativ cu tractorul U-650 echipat cu tro­liu, tractorul T.400.F asigură o productivitate ce 15 la sută mai mare și reducerea cheltuielilor de producție cu 10 la sută. Trebuie amintit apoi faptul că dacă pe la începutul actualului cin­cinal capacitatea medie nominală pe autovehiculele din parcul pro­priu a fost de numai 6,07 tone, astăzi aceasta însumează 6,86 tone. Evident, rezultatul este ur­marea firească a măsurilor luate între timp pentru organizarea transporturilor cu autotrenuri for­mate din autoșasiu, combinat cu remorca mono-axă și trolii T.A.2 A.M., realizate în cadrul acțiunii de autodotare. Simultan cu introducerea în fabricație a amintitelor tipuri de utilaje au fost luate măsuri fer­me pentru aplicarea unui mai se­ver regim de economii și rațio­nalizarea consumului pieselor de schimb auto, a carburanților, lu­­brefianților, a altor materiale. E­­fectele acestor măsuri sunt evi­dente. Rulajul mediu al anvelo­pelor a crescut cu 16 la sută, consumul de carburanți și lubre­­fianți s-a diminuat cu 5 la sută, cel de piese de schimb cu 20 la sută. In acest fel, unitatea a ajuns să încheie bilanțul pe 10 FILIP MOISEI, inginer șef al U.M.T.F. Baia Mare (Continuare în pag. a 2-a) CONCEPȚIA PROPRIE O PÎRGHIE DE BAZĂ ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR CINCINALULUI LA U.M.T.F. BAIA MARE HÉ Plecarea unei delegații din județul Maramureș in regiunea Ivano-Frankovsk (R.S.S. Ucraineană) In cursul zilei de ieri, o dele­gație din județul nostru a plecat în regiunea Ivano-Frankovsk, la invitația Comitetului regional Ivano-Frankovsk al P. C. Ucrai­nean și a Sovietului de deputați ai oamenilor muncii, participa la manifestările pentru a orga­nizate cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Uniunii Re­publicilor Sovietice Socialiste. Din delegație fac parte tova­rășii: Gheorghe Blaj, prim-secre­­tar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Maramureș —­­conducătorul delegației —, Va­lentin Bota, secretarul Consiliu­lui popular județean, Edita Bethe, vicepreședinte al Consi­liului județean al F.U.S., și Ioan Bărbuță, secretarul comitetului de partid de la EM. Borșa. Vă fac o confidentă să fac o confi­dentă și vă mărtu­risesc că de un timp mi-e frică să ies din casă, iar clnd ies, mă uit cu grijă în jurul meu, pîndesc la colțuri, îmi trag pălăria pe ochi, îmi ridic gu­lerul pardesiului. La serviciu îmi bag nasul în cărți, trag perdeluțele și tre­sar la fiecare bă­taie în ușă. La ci­nema sau teatru abia aștept să se facă întuneric. Nu, să nu cre­deți că mi-am pier­dut „uzul rațiunii“. Cel­­prezent puțin pînă în pot atesta­ prin acte că sunt perfect sănătos din punct de vedere psihic. De asemenea, nu am făcut nici o portări. Iată despre o faptă reprobabilă ce este vorba: mă­­ sau cel puțin atît urmăresc doi piso­de reprobabilă în­ logi, cit să-mi fie ruși- Plnă cînd aveam , ng sau frică să fiu un singur pisălog, , văzut în public, mă descurcam. Da­­­ In afară de ulti­­că mă ataca dimi-­­ ma cotizație la A­­neața, aveam șanse ,­sociația vinători- ca după-amiază să , lor, pe care încă fiu lăsat în pace­ , nu am plătit-o. Acum însă, parcă-i , dar pe care îmi iau făcătură, pare d­ă un angajament so- s-au înțeles anume­­ lemn să o achit la ca să mă atace cu­­ proxima b­enzină, schimbul ca să­­ nu am nici un fei nu-mi rămînă nici­­ de datorie pentru o clipă de răgaz­­ care să fiu urmărit, pentru mine, pentru " După ce am scris problemele mele , această introducere familiale și prote­­t misterioasă, cu care­sionale. Să nu pot­­ sper că am atras mînca, dormi, mun­­i atenția stimatului ci, odihni, respira­­ cititor și i-am dus­ în pace. t teptat curiozitatea. * cred că a sosit mo- Dr. FL. VELICIU 1 mental să destăinui­m adevărata cauză a (Continuare­a ciudatei mele corn- în part. a 2-a) 1 £ ImMISM ACEST NUMĂR A FOST REALIZAT DE COLABORATORI SI CORESPONDENȚI VO­LUNTARI AI ZIARULUI NOSTRU In pagina a 2-a 0 Primirea în partid, o preocupare sistematică 0 Spectacol de muzică și poezie închinat aniversării Republicii 0 ,,Patrie întine­rită" 0 „Să fii sănătos" 0 Protejează monumentele naturii. Cineva emitea ideea că meseriile vor dispare și odată cu ele meseriașii, că in­­ epoca acestei mari și rapide industria­lizări, nimeni nu va avea nevoie de ei. Că nu e așa, o vedem zilnic. Atît doar că meseriile au ajuns și ele sub incidența noului și meseriașul de epocă a fost înlocuit cu altul mai operativ, mai aproape de tehnică decit de ma­nufactură. Cine nu sunt de făcut și cită nevoie este de meseriași ? De la obiectele la care ținem și care, prin firea lucrurilor se mai strică, pînă la cele față de care sumarele sau ab­sentele noastre cunoștințe tehnice reclamă prezența lui specializată, se întinde o gamă largă de activități pe care economia politică modernă o include în așa-numitul „sec­tor terțiar" pentru analiza căruia s-au scris și tomuri savante. Dar, coborînd de la ele ne aflăm în față cu meseriașul. Ce crede el? Ce gîndește despre sine? Ce face? Sunt între­bări la care nu poate decit el să ne răspundă. „Acum se cere o pricepere mai mare pentru că și obiectele sînt mai complicate“, zice Alexandru Stenczel, zincograf, șef de secție la Cooperativa „Gutinul”­ ­ — Dumneavoastră, tovarășe Stenozel, lucrați în cooperație. Sînteți deci meseriaș? — Sînt zincograf. De fapt sînt șef de secție la „Gutinul". — Asta e meserie ? — Hm, mai mult o funcție. Eu tot zincograf rămîn, dar fac de fapt metalografie, știți, eti­chete gravate pe metal. Ați văzut firma ? — Da. Și ce mai faceți în secție ? — In secții, că am două. Mai facem cartonaj, adică cutii și Înrămăm și tăiem geamuri. — Ce e un meseriaș ? — Un om care prin meseria care o cunoaște face mai bine ceva decit al om, de exemplu dumneavoastră. Știți să repa­rați o clanță ? ■— Nu. Avem noi destui me­seriași ? — Avem ceva. Nu zic că n-ar mai fi nevoie. Populația crește și nevoia de deservire crește. Să nu zic de exigență. Acum populația cere o price­pere mai mare pentru că și o­­biectele ce sunt azi sunt mai complicate. — Și o­are ? Priceperea vreau să spun. — Uneori da, uneori nu. Nu-mi place să spun, dar se mai întîmplă. — Cum adică ? — Nu demult am fost la un atelier de reparații de mașini pentru uz casnic. A venit o fe­meie să i se repare o pedală de la mașina de cusut electri­că. Aceea care face contactul. Ei, bine, meseriașul nu a fost în stare și femeia a simțit. — Și? — Și nimic. A plecat. Asta nu este bine. — Ce nu mai e bine în de­servirea populației ? — Am spus: trebuie o cali­ficare mai bună. Meseria nu e joacă. Ar mai trebui să fie mai mare solicitudine. Să știi o să te ocupi de om în așa fel să mai vină la tine. Dacă știi să vorbești cu clientul poți să-i vinzi ceea ce el are nevoie, dar nu știe că are. — Ce înseamnă asta ? — înseamnă că nivelul de trai al omului se vede și din cum merge­­ cooperația meșteșu­gărească, deservirea populației. Sarcinile puse de partid în ul­timele documente pentru ridi­carea societății noastre ni se adresează și nouă. * VICTOR MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a) ÎN PAGINA A 4-A SPORT Volei, divizia B Basorelief Prin concentrarea producției Actionînd in spiritul sarcini­lor trasate de partid, cu privire la concentrarea și specializarea producției, comitetul oamenilor muncii de la Exploatarea minie­ră Herța a adoptat o hotărîre de mare actualitate pentru vii­­torul imediat și de perspectivă al unității — concentrarea pro­ducției. Studiile făcute în acest scop au demonstrat convingător că în cadrul exploatării există posibilități pentru creșterea cu peste 14 la sută a producției față de sarcinile minimale ale anului 1973. Aceasta, pe seama trecerii din sectoare neproductive în sec­toare direct productive a circa 25-40 de salariați, ca rezultat al acțiunii de concentrare a produc­­ției. De altfel, în 1973, pe an­­samblul exploatării, gradul de­ concentrare a producției va fi de peste 5 ori mai mare decât în 1970, ceea ce înseamnă că acti­vitatea în joc să fie dispersată pe 15 orizonturi se va desfășura, cu maximum de randament și cheltuieli reduse, pe numai 3 o­­rizonturi. Ec. AUGUSTIN MĂGUȚ, (din postul de corespondenți vo­luntari al E.M. Herja) „Luna calității“ Pentru a da un impuls mai puternic îndeplinirii calitative ale planului sarcinilor pe 1973 (planul anului curent la metale a fost realizat cu mult de termen), și a întîmpina înainte așa cum se cuvine Ziua aniversării Republicii, comitetul de­­ partid și comitetul oamenilor muncii de la E.M. Săsar au decretat luna noiembrie a.c. ca „lună a calită­ții". In primele zece luni ale a­­nului, dilutia cantitativă a fost diminuată cu 1,7 puncte fată de limita admisă, ceea ce înseamnă evitarea excavării unei cantități de steril valorînd circa 770.000 lei. Aspecte ale saltului calitativ E.M. Săsar are, acum la înce­putul lunii decembrie, un serios avans în contul planului pe 1973. Fiecare miner­ din colectiv știe că împlinirea angajamentului de onoare — cincinalul înainte de termen — înseamnă de fapt, de­pășirea sarcinilor în medie cu 13,5 la sută. Aceasta presupune înainte de toate asigurarea unui efectiv bine calificat, capabil să ducă înainte potențialul tehnolo­giilor aplicate, al bogatei tehnici din dotare. La exploatarea noas­tră, în comparație cu nivelul din 1969, anul acesta avem de 2,6 ori mai mult personal cu califi­care bună și foarte bună. Faptul merită comentat și cu alte as­pecte direct legate : mecanizarea încărcării în galerii a sporit­ în acest răstimp cu peste 10 la su­tă, iar cîștigul mediu cu peste 25 la sută. IOAN POP și tehnicieni CORNEL CIUPRINA,­­din postul de cores­pondenți de la E.M. Săsar). Economii de 35.008 lei îndrumați și sprijiniți de co­mitetul U.T.C., tinerii muncitori de la S.I.L. Tăuții de Sus, anga­jați în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen, au inițiat după orele de lucru un schimb de­ muncă. Roadele hărniciei lor s-au ma­terializat în obținerea unei eco­nomii de peste 35.000 lei. In fruntea acestei acțiuni au fost comuniștii Mihai Hidecuti, Nico­­lae Filip, Vasile Bonte, gateriști, și Gheorghe Horincar, Ioan Ba­log, desenatori, debitînd 88 de m3 cherestea de diferite esențe. Asemenea initiative vor fi conti­nuate și pe viitor în întreprin­derea noastră. VASILE MIRIȘAN, circularist la S.I.L. Tăuții de Sus Fie și o succintă analiză a cheltuielilor de producție la U.M.M.U.M., uzină aflată la o înaltă cotă a transfor­mărilor, a eforturilor întregului colectiv de a ridica teh­nicitatea utilajelor produse, de a realiza planul de pro­ducție pe anul în curs, dovedește câtă importanță pre­zintă preocuparea pentru reducerea cheltuielilor materi­ale. Și cînd spunem aceasta ne referim, în primul rînd, la consumul de materiale, de energie, la importanța li­chidării risipei, la aplicarea unor tehnologii eficiente, cu consumuri mai reduse de metal, la înlocuirea utila­jelor care „înghit 11 cantități exagerate de metal, în fa­voarea celor mai ușoare, mai bine gîndite și superior executate. Din­ analiza cheltuielilor de producție înregistrate în acest an reiese că pe total producție marfă, în preț de calcul s-au obținut economii de 1,3 lei la mia de lei producție marfă. Am putea spune că e un lucru bun. Numai că privind mai departe vedem că uzina nu și-a realizat producția marfă, iar prin depășirea cu cca. 11,5 la sută a consumului total de metal s-au încărcat chel­tuielile de producție cu 4,5 milioane lei. Și dacă vom încerca să stabilim cauzele vom vedea că ele încep din faza de proiectare și asimilare, din faptul că aici există o serie de deficiențe, care conduc la u­­nele consumuri exagerate. Vom mai consemna că pînă acum utilajele proiectate sau asimilate în uzină nu aveau fixată greutatea finală pe fiecare utilaj, iar acest lucru nu se făcea pe motivul reducerii chel­tuielilor de proiectare. Rebuturile produc apoi o adevărată reacție în lanț și o risipă de metal incalculabilă. E drept procentul LA U.MJVLUSM. REZERVELE de reducere a cheltuielilor materiale, si in primul rînd a metalului, își AȘTEAPTĂ VALORIFICAREA de rebuturi este mic, dar aceasta înseamnă totuși, 1200 tone de metal prelucrat, topit, forjat, strunjit, etc., care „înghite" fonduri bănești importante, ma­noperă etc. O altă cauză sunt desele abateri de la proiecte: se înlocuiesc piese, materiale, profile etc., din cauză că cele indicate în documentații lipsesc, iar serviciul de aprovizionare dă din umeri argumentînd, și pe bună dreptate, că „s-au adus materiale pe baza con­sumurilor provizorii fixate de specialiști". Și din păcate mai toate materialele înlocuite sunt mai grele ca cele indicate în proiecte. La Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia situația neco­respunzătoare ce există în gospodărirea metalului și a urmărilor ce le implică: „... In ramura prelucrării metalelor, adaosurile mari duc la ocuparea inutilă a mașinilor unelte, la prelungirea timpului de prelu­crare a pieselor și subansamblelor, deci nu numai că provoacă irosirea metalului, dar influențează ne­gativ și asupra productivității muncii". In acest context considerăm binevenită și iniția­tiva postului de corespondenți din uzină, în care activează vechi colaboratori ai ziarului, de a așterne pe hîrtie o parte din cauzele care țin ridicat ni­velul cheltuielilor materiale. Suntem­ convinși că to­varășii din conducerea uzinei, organul de partid, vor aprecia inițiativa postului de corespondenți voluntari, vor milita pentru lichidarea urgentă a neregulilor semnalate în pagina a 3-a a ziarului nostru de azi. 1

Next