Pentru Socialism, decembrie 1972 (Anul 22, nr. 5860-5886)
1972-12-07 / nr. 5865
r i Anul XXII nr. 5865 Joi 7 decembrie 1972 4 pagini — 30 bani PREGĂTIREA PRODUCȚIEI ANULUI 1973- PRIORITATE PE AGENDĂ ACTUALITĂȚII ECONOMICE Primii doi ani din actualul cincinal au însemnat pentru colectivul de la U.M.T.F. Baia Mare o perioadă de muncă plină de dăruire pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Congresul al 50-lea al partidului, privind extinderea gradului de mecanizare a lucrărilor cu mare volum de muncă din ramura economiei forestiere. Pe linia acestor preocupări, muncitorii, inginerii și tehnicienii din cadrul unității noastre au întreprins largi acțiuni pentru descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne, dar mai ales pentru dezvoltarea activității de concepție proprie în ce privește proiectarea și realizarea unor mecanisme și utilaje destinate lărgirii nomenclatorului mijloacelor de producție în sectoarele de exploatare și transporturi forestiere. Ce a înțeles, de fapt, colectivul unității noastre prin descoperirea și punerea în valoare a rezervelor interne? In primul rînd, o privire de ansamblu asupra tehnologiilor de exploatare a lemnului, promovate de forestieri în producție. Iar, în al doilea rînd, corelarea activității sale de diversificare a gamei mecanismelor și utilajelor potrivit cu cerințele momentane și de perspectivă ale unităților pe care le deservim cu prestații de mecanizare și transporturi. Pe această bază am desprins concluzii deosebit de valoroase pentru organizarea producției și a muncii, acțiune pe care am subordonat-o cu precădere problemelor vizînd atingerea parametrilor de eficiență la nivelele corespunzătoare sarcinilor trasate prin Directivele Congresului al X-lea al P.C.R. Ținînd seama de cerințele care s-au ivit în sectorul de exploatare a lemnului, specialiștii unității, valorificînd din plin potențialul de inteligență creativă al inovatorilor și raționalizatorilor, colaborînd strîns cu aceștia, au proiectat și realizat pînă în prezent 5 tipuri de mecanisme și utilaje, printre care 3 tipuri de trolii forestiere destinate echipării tractoarelor utilizate la colectarea lemnului. Pe lângă faptul că noile trolii suprimă un mare volum de muncă manuală, fac posibilă, totodată, renunțarea la folosirea mijloacelor cu tracțiune animală, ceea ce contribuie la reducerea cheltuielilor pe operațiunea respectivă, cu aproximativ 50 la sută. Drept o noutate tehnică în adevăratul sens al cuvîntului apreciem că este tractorul forestier articulat — T.400.F, recent omologat și introdus în fabricație de serie. Intrucît acesta poate fi folosit chiar și în condiții de teren dintre cele mai dificile, se deschid posibilități pentru colectarea lemnului — cu productivitate sporită și cheltuieli minime — din bazine greu accesibile, precum și din parcelele pădurilor înfundate. Comparativ cu tractorul U-650 echipat cu troliu, tractorul T.400.F asigură o productivitate ce 15 la sută mai mare și reducerea cheltuielilor de producție cu 10 la sută. Trebuie amintit apoi faptul că dacă pe la începutul actualului cincinal capacitatea medie nominală pe autovehiculele din parcul propriu a fost de numai 6,07 tone, astăzi aceasta însumează 6,86 tone. Evident, rezultatul este urmarea firească a măsurilor luate între timp pentru organizarea transporturilor cu autotrenuri formate din autoșasiu, combinat cu remorca mono-axă și trolii T.A.2 A.M., realizate în cadrul acțiunii de autodotare. Simultan cu introducerea în fabricație a amintitelor tipuri de utilaje au fost luate măsuri ferme pentru aplicarea unui mai sever regim de economii și raționalizarea consumului pieselor de schimb auto, a carburanților, lubrefianților, a altor materiale. Efectele acestor măsuri sunt evidente. Rulajul mediu al anvelopelor a crescut cu 16 la sută, consumul de carburanți și lubrefianți s-a diminuat cu 5 la sută, cel de piese de schimb cu 20 la sută. In acest fel, unitatea a ajuns să încheie bilanțul pe 10 FILIP MOISEI, inginer șef al U.M.T.F. Baia Mare (Continuare în pag. a 2-a) CONCEPȚIA PROPRIE O PÎRGHIE DE BAZĂ ÎN REALIZAREA OBIECTIVELOR CINCINALULUI LA U.M.T.F. BAIA MARE HÉ Plecarea unei delegații din județul Maramureș in regiunea Ivano-Frankovsk (R.S.S. Ucraineană) In cursul zilei de ieri, o delegație din județul nostru a plecat în regiunea Ivano-Frankovsk, la invitația Comitetului regional Ivano-Frankovsk al P. C. Ucrainean și a Sovietului de deputați ai oamenilor muncii, participa la manifestările pentru a organizate cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a creării Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste. Din delegație fac parte tovarășii: Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Maramureș —conducătorul delegației —, Valentin Bota, secretarul Consiliului popular județean, Edita Bethe, vicepreședinte al Consiliului județean al F.U.S., și Ioan Bărbuță, secretarul comitetului de partid de la EM. Borșa. Vă fac o confidentă să fac o confidentă și vă mărturisesc că de un timp mi-e frică să ies din casă, iar clnd ies, mă uit cu grijă în jurul meu, pîndesc la colțuri, îmi trag pălăria pe ochi, îmi ridic gulerul pardesiului. La serviciu îmi bag nasul în cărți, trag perdeluțele și tresar la fiecare bătaie în ușă. La cinema sau teatru abia aștept să se facă întuneric. Nu, să nu credeți că mi-am pierdut „uzul rațiunii“. Celprezent puțin pînă în pot atesta prin acte că sunt perfect sănătos din punct de vedere psihic. De asemenea, nu am făcut nici o portări. Iată despre o faptă reprobabilă ce este vorba: mă sau cel puțin atît urmăresc doi pisode reprobabilă în logi, cit să-mi fie ruși- Plnă cînd aveam , ng sau frică să fiu un singur pisălog, , văzut în public, mă descurcam. Da In afară de ultică mă ataca dimi- ma cotizație la Aneața, aveam șanse ,sociația vinători- ca după-amiază să , lor, pe care încă fiu lăsat în pace , nu am plătit-o. Acum însă, parcă-i , dar pe care îmi iau făcătură, pare dă un angajament so- s-au înțeles anume lemn să o achit la ca să mă atace cu proxima benzină, schimbul ca să nu am nici un fei nu-mi rămînă nici de datorie pentru o clipă de răgaz care să fiu urmărit, pentru mine, pentru " După ce am scris problemele mele , această introducere familiale și protet misterioasă, cu caresionale. Să nu pot sper că am atras mînca, dormi, muni atenția stimatului ci, odihni, respira cititor și i-am dus în pace. t teptat curiozitatea. * cred că a sosit mo- Dr. FL. VELICIU 1 mental să destăinuim adevărata cauză a (Continuarea ciudatei mele corn- în part. a 2-a) 1 £ ImMISM ACEST NUMĂR A FOST REALIZAT DE COLABORATORI SI CORESPONDENȚI VOLUNTARI AI ZIARULUI NOSTRU In pagina a 2-a 0 Primirea în partid, o preocupare sistematică 0 Spectacol de muzică și poezie închinat aniversării Republicii 0 ,,Patrie întinerită" 0 „Să fii sănătos" 0 Protejează monumentele naturii. Cineva emitea ideea că meseriile vor dispare și odată cu ele meseriașii, că in epoca acestei mari și rapide industrializări, nimeni nu va avea nevoie de ei. Că nu e așa, o vedem zilnic. Atît doar că meseriile au ajuns și ele sub incidența noului și meseriașul de epocă a fost înlocuit cu altul mai operativ, mai aproape de tehnică decit de manufactură. Cine nu sunt de făcut și cită nevoie este de meseriași ? De la obiectele la care ținem și care, prin firea lucrurilor se mai strică, pînă la cele față de care sumarele sau absentele noastre cunoștințe tehnice reclamă prezența lui specializată, se întinde o gamă largă de activități pe care economia politică modernă o include în așa-numitul „sector terțiar" pentru analiza căruia s-au scris și tomuri savante. Dar, coborînd de la ele ne aflăm în față cu meseriașul. Ce crede el? Ce gîndește despre sine? Ce face? Sunt întrebări la care nu poate decit el să ne răspundă. „Acum se cere o pricepere mai mare pentru că și obiectele sînt mai complicate“, zice Alexandru Stenczel, zincograf, șef de secție la Cooperativa „Gutinul” — Dumneavoastră, tovarășe Stenozel, lucrați în cooperație. Sînteți deci meseriaș? — Sînt zincograf. De fapt sînt șef de secție la „Gutinul". — Asta e meserie ? — Hm, mai mult o funcție. Eu tot zincograf rămîn, dar fac de fapt metalografie, știți, etichete gravate pe metal. Ați văzut firma ? — Da. Și ce mai faceți în secție ? — In secții, că am două. Mai facem cartonaj, adică cutii și Înrămăm și tăiem geamuri. — Ce e un meseriaș ? — Un om care prin meseria care o cunoaște face mai bine ceva decit al om, de exemplu dumneavoastră. Știți să reparați o clanță ? ■— Nu. Avem noi destui meseriași ? — Avem ceva. Nu zic că n-ar mai fi nevoie. Populația crește și nevoia de deservire crește. Să nu zic de exigență. Acum populația cere o pricepere mai mare pentru că și obiectele ce sunt azi sunt mai complicate. — Și oare ? Priceperea vreau să spun. — Uneori da, uneori nu. Nu-mi place să spun, dar se mai întîmplă. — Cum adică ? — Nu demult am fost la un atelier de reparații de mașini pentru uz casnic. A venit o femeie să i se repare o pedală de la mașina de cusut electrică. Aceea care face contactul. Ei, bine, meseriașul nu a fost în stare și femeia a simțit. — Și? — Și nimic. A plecat. Asta nu este bine. — Ce nu mai e bine în deservirea populației ? — Am spus: trebuie o calificare mai bună. Meseria nu e joacă. Ar mai trebui să fie mai mare solicitudine. Să știi o să te ocupi de om în așa fel să mai vină la tine. Dacă știi să vorbești cu clientul poți să-i vinzi ceea ce el are nevoie, dar nu știe că are. — Ce înseamnă asta ? — înseamnă că nivelul de trai al omului se vede și din cum merge cooperația meșteșugărească, deservirea populației. Sarcinile puse de partid în ultimele documente pentru ridicarea societății noastre ni se adresează și nouă. * VICTOR MIHALCA (Continuare în pag. a 2-a) ÎN PAGINA A 4-A SPORT Volei, divizia B Basorelief Prin concentrarea producției Actionînd in spiritul sarcinilor trasate de partid, cu privire la concentrarea și specializarea producției, comitetul oamenilor muncii de la Exploatarea minieră Herța a adoptat o hotărîre de mare actualitate pentru viitorul imediat și de perspectivă al unității — concentrarea producției. Studiile făcute în acest scop au demonstrat convingător că în cadrul exploatării există posibilități pentru creșterea cu peste 14 la sută a producției față de sarcinile minimale ale anului 1973. Aceasta, pe seama trecerii din sectoare neproductive în sectoare direct productive a circa 25-40 de salariați, ca rezultat al acțiunii de concentrare a producției. De altfel, în 1973, pe ansamblul exploatării, gradul de concentrare a producției va fi de peste 5 ori mai mare decât în 1970, ceea ce înseamnă că activitatea în joc să fie dispersată pe 15 orizonturi se va desfășura, cu maximum de randament și cheltuieli reduse, pe numai 3 orizonturi. Ec. AUGUSTIN MĂGUȚ, (din postul de corespondenți voluntari al E.M. Herja) „Luna calității“ Pentru a da un impuls mai puternic îndeplinirii calitative ale planului sarcinilor pe 1973 (planul anului curent la metale a fost realizat cu mult de termen), și a întîmpina înainte așa cum se cuvine Ziua aniversării Republicii, comitetul de partid și comitetul oamenilor muncii de la E.M. Săsar au decretat luna noiembrie a.c. ca „lună a calității". In primele zece luni ale anului, dilutia cantitativă a fost diminuată cu 1,7 puncte fată de limita admisă, ceea ce înseamnă evitarea excavării unei cantități de steril valorînd circa 770.000 lei. Aspecte ale saltului calitativ E.M. Săsar are, acum la începutul lunii decembrie, un serios avans în contul planului pe 1973. Fiecare miner din colectiv știe că împlinirea angajamentului de onoare — cincinalul înainte de termen — înseamnă de fapt, depășirea sarcinilor în medie cu 13,5 la sută. Aceasta presupune înainte de toate asigurarea unui efectiv bine calificat, capabil să ducă înainte potențialul tehnologiilor aplicate, al bogatei tehnici din dotare. La exploatarea noastră, în comparație cu nivelul din 1969, anul acesta avem de 2,6 ori mai mult personal cu calificare bună și foarte bună. Faptul merită comentat și cu alte aspecte direct legate : mecanizarea încărcării în galerii a sporit în acest răstimp cu peste 10 la sută, iar cîștigul mediu cu peste 25 la sută. IOAN POP și tehnicieni CORNEL CIUPRINA,din postul de corespondenți de la E.M. Săsar). Economii de 35.008 lei îndrumați și sprijiniți de comitetul U.T.C., tinerii muncitori de la S.I.L. Tăuții de Sus, angajați în marea întrecere pentru realizarea cincinalului înainte de termen, au inițiat după orele de lucru un schimb de muncă. Roadele hărniciei lor s-au materializat în obținerea unei economii de peste 35.000 lei. In fruntea acestei acțiuni au fost comuniștii Mihai Hidecuti, Nicolae Filip, Vasile Bonte, gateriști, și Gheorghe Horincar, Ioan Balog, desenatori, debitînd 88 de m3 cherestea de diferite esențe. Asemenea initiative vor fi continuate și pe viitor în întreprinderea noastră. VASILE MIRIȘAN, circularist la S.I.L. Tăuții de Sus Fie și o succintă analiză a cheltuielilor de producție la U.M.M.U.M., uzină aflată la o înaltă cotă a transformărilor, a eforturilor întregului colectiv de a ridica tehnicitatea utilajelor produse, de a realiza planul de producție pe anul în curs, dovedește câtă importanță prezintă preocuparea pentru reducerea cheltuielilor materiale. Și cînd spunem aceasta ne referim, în primul rînd, la consumul de materiale, de energie, la importanța lichidării risipei, la aplicarea unor tehnologii eficiente, cu consumuri mai reduse de metal, la înlocuirea utilajelor care „înghit 11 cantități exagerate de metal, în favoarea celor mai ușoare, mai bine gîndite și superior executate. Din analiza cheltuielilor de producție înregistrate în acest an reiese că pe total producție marfă, în preț de calcul s-au obținut economii de 1,3 lei la mia de lei producție marfă. Am putea spune că e un lucru bun. Numai că privind mai departe vedem că uzina nu și-a realizat producția marfă, iar prin depășirea cu cca. 11,5 la sută a consumului total de metal s-au încărcat cheltuielile de producție cu 4,5 milioane lei. Și dacă vom încerca să stabilim cauzele vom vedea că ele încep din faza de proiectare și asimilare, din faptul că aici există o serie de deficiențe, care conduc la unele consumuri exagerate. Vom mai consemna că pînă acum utilajele proiectate sau asimilate în uzină nu aveau fixată greutatea finală pe fiecare utilaj, iar acest lucru nu se făcea pe motivul reducerii cheltuielilor de proiectare. Rebuturile produc apoi o adevărată reacție în lanț și o risipă de metal incalculabilă. E drept procentul LA U.MJVLUSM. REZERVELE de reducere a cheltuielilor materiale, si in primul rînd a metalului, își AȘTEAPTĂ VALORIFICAREA de rebuturi este mic, dar aceasta înseamnă totuși, 1200 tone de metal prelucrat, topit, forjat, strunjit, etc., care „înghite" fonduri bănești importante, manoperă etc. O altă cauză sunt desele abateri de la proiecte: se înlocuiesc piese, materiale, profile etc., din cauză că cele indicate în documentații lipsesc, iar serviciul de aprovizionare dă din umeri argumentînd, și pe bună dreptate, că „s-au adus materiale pe baza consumurilor provizorii fixate de specialiști". Și din păcate mai toate materialele înlocuite sunt mai grele ca cele indicate în proiecte. La Plenara C.C. al P.C.R. din 20-21 noiembrie a.c., tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia situația necorespunzătoare ce există în gospodărirea metalului și a urmărilor ce le implică: „... In ramura prelucrării metalelor, adaosurile mari duc la ocuparea inutilă a mașinilor unelte, la prelungirea timpului de prelucrare a pieselor și subansamblelor, deci nu numai că provoacă irosirea metalului, dar influențează negativ și asupra productivității muncii". In acest context considerăm binevenită și inițiativa postului de corespondenți din uzină, în care activează vechi colaboratori ai ziarului, de a așterne pe hîrtie o parte din cauzele care țin ridicat nivelul cheltuielilor materiale. Suntem convinși că tovarășii din conducerea uzinei, organul de partid, vor aprecia inițiativa postului de corespondenți voluntari, vor milita pentru lichidarea urgentă a neregulilor semnalate în pagina a 3-a a ziarului nostru de azi. 1