Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-22 / nr. 5953
ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5953 Joi 22 martie 1973 4 pagini— 30 bani în pagina a 3-a . In dezbatere publică . Proiectele de legi privind construcția de locuințe și administrarea fondului locativ. PLENARA COMmEWLUI JDEȚEAN PARTID MANIFESTARE VIE A COMUNIȘTILOR MARAMUREȘENI DE A ÎNDEPLINI EXEMPLAR SARCINILE MAXIMALE DE PLAN DIN ACEST AN, DE A REALIZA CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Miercuri, 21 martie a.c., a avut loc plenara Comitetului județean de partid. La lucrări au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului județean de partid, ai Comisiei de revizie, precum și invitați, cadre cu munci de răspundere din principalele unități economice din județ. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid. Plenara a ascultat o informare susținută de tovarășul Ioan Retegan, secretar al Comitetului județean de partid, privind activitatea desfășurată de organul județean de la Conferința Organizației județene de partid pînă în prezent. La primul punct pe ordinea de zi, tovarășul Victor Pordea, secretar al Comitetului județean de partid, a prezentat Raportul privind preocuparea organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor și comitetelor oamenilor muncii pentru aplicarea în viață a sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, privind reducerea costurilor de producție și a cheltuielilor materiale, măsurile ce se impun în lumina indicațiilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R., îndeplinirea planului la nivelul indicatorilor maximali și a angajamentelor asumate în adunările generale ale oamenilor muncii. Pe marginea raportului și a proiectului de hotărîre au luat cuvîntul tovarășii: Vasile Dancoș, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Baia Mare, Ioan Ulici, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Sighetu Marmației, Paul Tîrnovan, secretarul Comitetului de partid de la U.M.M.N. Baia Mare, dr. ing. Hie Paraschiv, directorul I.C.P.I.M.N.R. Baia Mare, ing. Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Elisabeta Pra(Continuare în pag. a 3-a) înfăptuirea înainte de termen și la un nivel calitativ superior a sarcinilor actualului plan cincinal, necesită preocupări sporite din partea organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor și comitetelor oamenilor muncii, atît pentru creșterea producției de bunuri materiale cit și pentru reducerea costurilor de producție și ridicarea rentabilității tuturor întreprinderilor. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiembrie 1972 „problema centrală planului pe 1973, ca de altfel a a întregului cincinal, de a cărui soluționare depinde dezvoltării economiei accelerarea românești o constituie îmbunătățirea calitativă a întregii activități economice, creșterea eficienței economice în toate sectoarele producției materiale". Biroul Comitetului județean de partid a orientat activitatea comitetelor municipale și orășenești de partid, a tuturor, oamenilor muncii, spre înfăptuirea acestui deziderat. Acțiunile întreprinse în toate unitățile economice de către organele și organizațiile de partid pentru înfăptuirea vastului program de măsuri stabilit de către Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul trecut, au contribuit la intărirea rolului conducător al acestora, la îmbunătățirea activității economice. Ne-am preocupat ca în fiecare unitate să existe programe de măsuri stabilite pe baza acestor indicații prin care să se asigure valorificarea mai deplină a rezervelor existente în scopul realizării tuturor indicatorilor de plan la nivelul sarcinilor maximale. Realizările obținute pe cele două luni expirate din acest an, demonstrează că întreprinderile din județ sunt pregătite în mod corespunzător pentru realizarea prevederilor pentru anul 1973. In primele două luni ale anului curent, planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, la producția marfă fabricată 102,6 la sută, realizîndu-se 15,6 la sută din planul anual. La investiții s-a realizat pe cele două luni 12,5 la sută la total si 11,5 la sută la constructiimontaj din planul anual și există toate condițiile pentru ca pe tr. I. a.c. să realizăm și să depășim angajamentul de 23 la sută. La export, deși planul total pe această perioadă a fost îndeplin Continuare In pag. a 3-a) raportul inimia DE TOVARĂȘUL VICTOR PORDEA Text prescurtat Constituirea Consiliului județean al apărării Potrivit prevederilor Legii nr. 14/1972 privind organizarea apărării nationale a Republicii Socialiste România, miercuri 21 martie a fost constituit Consiliul județean al apărării, în componența prevăzută de lege. Președinte al Consiliului județean al apărării este tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Maramureș. Artistul Poporului Vida Gheza a fost decorat cu Ordinul „23 August clasa I” Miercuri 21 martie, tovarășului Vida Gheza, Artist al Poporului, i s-a înmînat ordinul „23 August clasa I", conferit prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, pentru merite deosebite în creația artistică și în activitatea politică și obștească. înalta distincție a fost înmînată sărbătoritului de către tovarășul Ștefan Peterii, vicepreședinte al Consiliului de Stat, care a transmis salutul Consiliului de Stat, al tovarășului Nicolae Ceaușescu personal, prin care i se urează tovarășului Vida Gheza multă fericire, sănătate succes în activitatea sa creatoare, pusă în slujba ideilor politicii Partidului Comunist Român, a națiunii noastre socialiste. Cu această ocazie tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a adresat sculptorului Vida Gheza calde felicitări și urări de noi succese în creația artistică. Artistul Poporului Vida Gheza a mulțumit din inimă conducerii partidului și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru înalta distincție ce i-a fost conferită. * ÎNTRECERE CU TIMPUL ZI de martie. Aici la Baia Borșa iarna trona suverană, zăpada abundentă, viscol, ger aspru. Numai oamenii, felul lor, au trăit optimiști de ziua cu speranța că... după vreme r rea, vine vreme bună, au ,iiidat viscolul și ninsoarea. Mi s-a părut chiar că, aici pe șantierul noii flotații, constructorii T.C.M.M., conduși de Adalbert Cseh, erau porniți să Înfrunte greutățile și intemperiile cu încăpățînare. — Am Început lucrările In octombrie, ne spunea tovarășul Cseh, am lucrat toată toamna și iarna fără oră întrerupere. Ne zorește timpul... Timpul e de fapt „adversarul" cu care se înfruntă astăzi cel mai mult oamenii și, de regulă, victoria înclină în favoarea lor. Constructorii de aici cunosc bine acest „amănunt“ cotidian și s-au încadrat în ritmul noului marș dictat de cerințele îndeplinirii cincinalului la patru ani și jumătate. Lucrările începute în toamnă, aveau inițial fixate termene în cursul anului 1974. Dar toți cei care înfruntă timpul aici la Borșa, cunosc că ultimul termen al noii flotații a fost fixat mult mai aproape: 30 septembrie a.c. — Noi, constructorii, ne vom ține de cuvînt, accentua șeful lotului. De așa ne-am eșalonat lucrările natură ca partea de construcții să fie gata la sfîrșitul semestrului ! Fără frica de a greși, putem spune că prin felul cum au acționat aici la Baia Borșa, constructorii, constituie un exemplu. in toamnă cînd a venit maistrul Vasile Șomcuteanu cu oamenii săi, primul obiectiv atacat a fost prelungirea halei de măcinare. La această oră hala înaltă de 14 m este gata, prin munca și hărnicia brigăzilor lui Dumitru Mariș, Petru Bencze și Paul Goeș, iar la scurt timp cei din echipa de montaj conduși de Ștefan Imre, au început lucrările la moara de 500 tone, clasorul spiral și celelalte utilaje. In prezent aceste utilaje, de zeci de tone greutate, sunt puse pe picioare și în scurt timp va începe rodajul mecanic. In ziua de 8 ianuarie, aceiași oameni, înfruntînd frigul __________ și greutăți nenu ■ numărate, au atacat al doilea mare obiectiv — hala de flotare-desecare. Fiind vorba de niște stîlpi uriași (19 tone greutate, 18 m lungime) nu se putea altfel decit prefabricarea lor la fața locului. Dulgherul Ioan Brandiș cu oamenii săi a executat cofrajele, iar cei din formația lui Victor Racolta, fundațiile și cuzineții. La începutul lunii martie toți stîlpii erau gata. Se aștepta macaraua pentru a-i ridica la verticală. In alți ani aici, la Baia Borșa, iarna nu se turnau betoane. Acum însă... Condițiile create de a încălzi apa și agregatele au făcut să se toarne stîlpi din mărci de betoane superioare. Ba oamenii lui Mariș și Bencze au executat cu ajutorul forajelor glisante un siloz pentru minereu de 20 m înălțime și diametru de 8 m. Și totul a durat numai 10 zile! ...Am lăsat, în acea zi de martie, șantierul din Baia Borlyșa învăluit în rotocoale de zăpadă spulberată de vînt. Și în acest decor am zărit, pierdute în noianul alb, siluetele constructorilor și montorilor, care sfidînd frigul, ninsoarea și greutățile, au executat, în plus, în acest an lucrări de peste 300.000 lei. TeoDor TOHĂTAN CARNET DE ȘANTIER în pagina a 2-a • Fișier juridic : Pauzele și reducerea programului de lucru acordate pentru alimentarea copilului. • „Neuitînd pe cei ce ne-au dat nume" • Film : Adio, arme : Curier. Provizoratul la catedră Rezultatele obținute în procesul instructiv-educativ depind în mare măsură de ceea ce numim, mai mult sau mai puțin actual, omul de la catedră. In județul nostru își desfășoară activitatea peste 5.200 cadre didactice din care în prezent aproximativ 600 sunt necalificate (educatoare, învățători, profesori, mai ales la obiectele: limba franceză, istoriegeografie, matematică, biologieagricultură, educație fizică, activitate tehnico-productivă, nevoia cadrelor calificate resimțindu-se îndeosebi la unele școli din mediul rural și din zona Borșa). Complexitatea procesului de învățămînt face ca îndeletnicirea provizorie de dascăl să devină o chestiune dificilă și greu abordabilă de către persoanele necalificate. Creșterea vertiginoasă a rețelei de învățămînt a luat-o înaintea posibilității de acoperire integrală a nevoilor de cadre. La aceasta se adaugă și realitatea, deloc neglijabilă, a existenței unor localități și școli nesolicitate de către absolvenții învățămîntului superior datorită unor condiții mai grele (poziția geografică, distanța față de centrele urbane ș.a.). Astfel încît, vrînd-nevrînd, Raid-ancheta învățămîntul a fost (și este încă) nevoit să recurgă la serviciile unor cadre necalificate, recrutate mai ales dintre absolvenții de liceu. Chiar dacă în fiecare an numărul necalificaților a scăzut (numai în anul școlar 1972-1973, în Maramureș au debutat la catedră 438 cadre calificate), nu putem aprecia că am fi, în acest domeniu, în fata unei probleme rezolvate, cele peste 600 de catedre deținute de necalificați reprezentînd o dimensiune de care trebuie să se țină cont spre a nu avea urmări nefaste asupra calității procesului instructiv-educativ. Recent, am vizitat mai multe școli din zone diferite ale județului, consemnînd realități și opinii privind activitatea cadrelor didactice necalificate. Copalnic-Mănăștur. La Preluca Nouă și Preluca Veche, 5 cadre necalificate. La școala din centrul de comună, 3 din 16 (educație fizică, istorie, limba franceză). La educație fizică funcționează I.C., cu rezultate bune, după cum ne asigură Ioan Bota, directorul școlii. Este greu de înțeles faptul că I.C., deși a absolvit de 11 ani liceul, nici pînă acum n-a reușit să se califice, acceptînd „soluția" unor supliniri la școli și obiecte diferite. Nici la istorie elevii de Ion P. POP (Continuare în pag. a 2-a) SE EXTIND SI SE AMPLIFICĂLOEM1E DE IMBUNATATIRI FUNCIARE Ritmul lucrărilor ameliorative și de îmbunătățire a capacității productive a terenurilor, este pe zi ce trece mai intens, iar numărul unităților agricole în care se organizează astfel de acțiuni crește mereu. La Goaș, bunăoară, zeci de Cooperatori participă la împrăștierea îngrășămintelor organice și la degajarea terenului de surplusul de apă. De asemenea, de cîteva zile sub „Coasta Voinii" se desfășoară susținute acțiuni de descongestionare a terenului de spini și mărăcini. Același lucru și la " Remetea Chioarului. Informațiuni de cite 20-30 de cooperatori, cele trei brigăzi de cîmp și-au unit forțele în vederea redării în folosință a 10 ha teren degradat din lunca rîului. Pentru duminică 25 martie a.c., apoi, așa după cum ne-a informat tovarășul Felician Cheta, președintele cooperativei, este preconizată și se va desfășura o acțiune „cu tot satul", la curățirea fînațelor te mușuroaie și spini. .Vești la fel de bune ni s-au transmis și din Sălsig, localitate a cărei poziție în ierarhia realizărilor ameliorative ale terenului, este după opinia noastră, dintre cele mai bune în județ. Mircea POP (Continuare în pag. a 3-a) TM • viliin I iMiiniHtj* 9 Dezbaterile sesiunii speciale a Consiliului de Securitate. 9 Reuniunea consultativă de la Helsinki. 9 Sosirea la Copenhaga a ministrului afacerilor externe al României. • Iran : Preluarea controlului deplin asupra industriei și resurselor petroliere. immi BEhemm O zi de repetiție mai puțin obișnuită, la Teatrul dramatic din Baia Mare, cu o piesă deosebită, dramatizarea romanului „Pentru cine bat clopotele" de E. Hemingway. Maestrul Vida Gheza a răspuns invitației actorilor cu generozitatea care-1 caracterizează. Ascultam cu toții banda de muzică spaniolă, pentru fondul muzical al piesei, maestrul a intrat în sala cînd de repetiție. In acea clipă reînviam întreaga Spanie revoluționară a anilor războiului civil. Voiam să știm, să cunoaștem, să aflăm cît mai multe fapte și caracteristici ale tuturor luptătorilor din brigăzile internaționale, pentru ca astfel munca la piesa cine bat clopotele" să „Pentru capete consistentă prin autenticitate și adevăr. Momentele dramatice alternează cu momentele de destindere în care maestrul ne sculptează prin vorbe imaginile tovarășilor de luptă, zîmbind sau întristîndu-se în fața amintirilor. întrebărilor noastre le urmează alte amintiri care ne poartă prin lupta de guerilă, pe străzile arse de soare, cu zidurile nefirești de pe care umbra siluetelor albe, femeilor spaniole, îmbrăcate in negru, sau proporții uriașe. Ne vorbește de spaniolii aspri, impulsivi, gesticulînd mult și totuși atît de copilăroși, de minunatele lor cîntece revoluționare în care lupta se împletește cu dorința de dragoste. Vocea maestrului capătă inflexiunile specifice spaniole în cintecul revoluționarilor din Asturia, devenind apoi dîrză și înflăcărată în „No Pasaram". Știm, stimate maestre, că aceste patru ore v-au fost răpite din munca de creație, dar în schimb ne-ați dăruit nouă un prețios material de care ne vom folosi in realizarea spectacolului „Pentru cine bat clopotele". Pentru această neuitată întilnire, noi vă mulțumim. Jeny PETRESCU — actriță