Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-22 / nr. 5953

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXIII nr. 5953 Joi 22 martie 1973 4 pagini— 30 bani în pagina a 3-a . In dezbatere publică . Proiectele de legi pri­vind construcția de locuințe și administra­rea fondului locativ. PLENARA COMmEWLUI J­DEȚEAN PARTID MANIFESTARE VIE A COMUNIȘTILOR MARAMU­REȘENI DE A ÎNDEPLINI EXEMPLAR SARCINILE MAXIMALE DE PLAN DIN ACEST AN, DE A REALIZA CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN Miercuri, 21 martie a.c., a a­­vut loc plenara Comitetului ju­dețean de partid. La lucrări au luat parte membrii și membrii supleanți ai Comitetului jude­țean de partid, ai Comisiei de revizie, precum și invitați, ca­dre cu munci de răspundere din principalele unități econo­mice din județ. Lucrările plenarei au fost deschise de tovarășul Gheor­ghe Blaj, prim-secretar al Co­mitetului județean de partid. Plenara a ascultat o infor­mare susținută de tovarășul Ioan Retegan, secretar al Co­mitetului județean de partid, privind activitatea desfășurată de organul județean de la Con­ferința Organizației județene de partid pînă în prezent. La primul punct pe ordi­nea de zi, tovarășul Victor Por­­dea, secretar al Comitetului ju­dețean de partid, a prezentat Raportul privind preocuparea organelor și organizațiilor de partid, a consiliilor și comite­telor oamenilor muncii pentru aplicarea în viață a sarcinilor stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972, pri­vind reducerea costurilor de producție și a cheltuielilor ma­teriale, măsurile ce se impun în lumina indicațiilor recentei Plenare a C.C. al P.C.R., înde­plinirea planului la nivelul in­dicatorilor maximali și a anga­jamentelor asumate în adună­rile generale ale oamenilor muncii. Pe marginea raportului și a proiectului de hotărîre au luat cuvîntul tovarășii: Vasile Dan­­coș, prim-secretar al Comitetu­lui municipal de partid Baia Mare, Ioan Ulici, prim-secretar al Comitetului municipal de partid Sighetu Marmației, Paul Tîrnovan, secretarul Comitetu­lui de partid de la U.M.M.N. Baia Mare, dr. ing. Hie Paras­­chiv, directorul I.C.P.I.M.N.R. Baia Mare, ing. Cornel Graur, vicepreședinte al Consiliului popular județean, Elisabeta Pra­(Continuare în pag. a 3-a) înfăptuirea înainte de termen și la un nivel calitativ superior a sarcinilor actualului plan cin­cinal, necesită preocupări spori­te din partea organelor și orga­nizațiilor de partid, a consiliilor și comitetelor oamenilor muncii, atît pentru creșterea producției de bunuri materiale cit și pen­tru reducerea costurilor de pro­ducție și ridicarea rentabilității tuturor întreprinderilor. Așa cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu la­­ Plenara C.C. al P.C.R. din 20—21 noiem­brie 1972 „problema centrală planului pe 1973, ca de altfel a a întregului cincinal, de a cărui so­luționare depinde dezvoltării economiei accelerarea românești o constituie îmbunătățirea calita­tivă a întregii activități economi­ce, creșterea eficienței economi­ce în toate sectoarele producției materiale". Biroul Comitetului județean de partid a orientat activitatea co­mitetelor municipale și orășe­nești de partid, a tuturor, oame­nilor muncii, spre înfăptuirea a­­cestui deziderat. Acțiunile între­prinse în toate unitățile economi­ce de către organele și organiza­țiile de partid pentru înfăptuirea vastului program de măsuri sta­bilit de către Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie anul tre­cut, au contribuit la intărirea ro­lului conducător al acestora, la îmbunătățirea activității economi­ce. Ne-am preocupat ca în fie­care unitate să existe programe de măsuri stabilite pe baza aces­tor indicații prin care să se asi­­g­ure valorificarea mai deplină a rezervelor existente în scopul realizării tuturor indicatorilor de plan la nivelul sarcinilor maxi­male. Realizările obținute pe cele două luni expirate din acest an, demonstrează că întreprinderile din județ sunt pregătite în mod corespunzător pentru realizarea prevederilor pentru anul 1973. In primele două luni ale anului cu­rent, planul producției globale industriale a fost îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, la pro­ducția marfă fabricată 102,6 la sută, realizîndu-se 15,6 la sută din planul anual. La investiții s-a realizat pe cele două luni 12,5 la sută la to­tal si 11,5 la sută la constructii­­montaj din planul anual și exis­tă toate condițiile pentru ca pe tr.­ I. a.c. să realizăm și să depă­șim angajamentul de 23 la sută. La export, deși planul total pe această perioadă a fost îndepli­n Continuare In pag. a 3-a) raportul inimia DE TOVARĂȘUL VICTOR PORDEA Text prescurtat Constituirea Consiliului județean al apărării Potrivit prevederilor Legii nr. 14/1972 privind organizarea apă­rării nationale a Republicii So­cialiste România, miercuri 21 martie a fost constituit Consiliul județean al apărării, în compo­nența prevăzută de lege. Președinte al Consiliului jude­țean al apărării este tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean Maramureș. Artistul Poporului Vida Gheza a fost decorat cu Ordinul „23 August clasa I” Miercuri 21 martie, tovarășului Vida Gheza, Artist al Poporului, i s-a înmînat ordinul „23 August clasa I", conferit prin Decret al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, cu prilejul împlinirii a 60 de ani de viață, pentru merite deosebite în crea­ția artistică și în activitatea po­litică și obștească. înalta distincție a fost înmîna­­tă sărbătoritului de către tova­rășul Ștefan Peterii, vicepreșe­dinte al Consiliului de Stat, care a transmis salutul Consiliului de Stat, al tovarășului Nicolae­ Ceaușescu personal, prin care i se urează tovarășului Vida Ghe­za multă fericire, sănătate succes în activitatea sa creatoa­­­­re, pusă în slujba ideilor politi­cii Partidului Comunist Român, a națiunii­ noastre socialiste. Cu această ocazie tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, a adresat­­ sculptorului Vida Ghe­za calde felicitări și urări de noi succese în creația artistică. Artistul Poporului Vida Gheza a mulțumit din inimă conducerii partidului și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru înalta distincție ce i-a fost conferită. * ÎNTRECERE CU TIMPUL ZI de martie. Aici la Baia Bor­șa iarna trona suverană­, zăpada abundentă, viscol, ger aspru. Numai oamenii, felul lor, au trăit optimiști de ziua cu spe­ranța că... după vreme r­ rea, vine vreme bună, au ,­iiidat viscolul și ninsoarea. Mi s-a părut chiar că, aici pe șan­tierul noii flotaț­ii, construc­torii T.C.M.M., conduși de A­­dalbert Cseh, erau porniți să Înfrunte greutățile și intempe­riile cu încăpățînare. — Am Început lucrările In oc­­tombrie, ne spu­nea tovarășul Cseh, am lu­crat toată toam­­­na și iarna fără oră întreru­pere. Ne zorește timpul... Timpul e de fapt „adversa­rul" cu care se înfruntă as­tăzi cel mai mult oamenii și, de regulă, victoria înclină în favoarea lor. Constructorii de aici cunosc bine acest „amă­nunt“ cotidian și s-au încadrat în ritmul noului marș dictat de cerințele îndeplinirii cinci­nalului la patru ani și jumă­tate. Lucrările începute în toamnă, aveau inițial fixate termene în cursul anului 1974. Dar toți cei care înfruntă tim­pul aici la Borșa, cunosc că ultimul termen al noii flota­­ții a fost fixat mult mai a­­proape: 30 septembrie a.c. — Noi, constructorii, ne vom ț­­ine de cuvînt, accentua șe­ful lotului. De așa ne-am eșalonat lucrările natură ca partea de construcții să fie gata la sfîrșitul semestrului ! Fără frica de a greși, putem spune că prin felul cum au acționat aici la Baia Borșa, constructorii, constituie un e­­xemplu. in toamnă cînd a ve­nit maistrul Vasile Șomcutea­­nu cu oamenii săi, primul o­­biectiv atacat a fost prelungi­rea halei de măcinare. La a­­ceastă oră hala înaltă de 14 m este gata, prin munca și hărnicia brigăzilor lui Dumitru Mariș, Petru Bencze și Paul Goeș, iar la scurt timp cei din echipa de montaj conduși de Ștefan Imre, au început lucrările la moara de 500 tone, clasorul spiral și celelalte u­­tilaje. In prezent aceste utila­je, de zeci de tone greuta­te, sunt puse pe picioare și în scurt timp va începe roda­jul mecanic. In ziua de 8 ianuarie, ace­iași oameni, înfruntînd frigul __________ și greutăți nenu­ ■­ nu­mărate, au ata­cat al doilea mare obiectiv — hala de flotare-desecare. Fiind vorba de niște stîlpi u­­riași (19 tone greutate, 18 m lungime) nu se putea altfel de­cit prefabri­­carea lor la fața locului. Dulgherul Ioan Bran­­diș cu oamenii săi a executat cofrajele, iar cei din formația lui Victor Racolta, fundațiile și cuzineții. La începutul lunii martie toți stîlpii erau gata. Se aștepta macaraua pentru a-i ridica la verticală. In alți ani aici, la Baia Borșa, iarna nu se turnau be­toane. Acum însă... Condițiile create de a încălzi apa și a­­gregatele au făcut să se toar­ne stîlpi din mărci de betoa­ne superioare. Ba oamenii lui Mariș și Bencze au executat cu ajutorul forajelor glisante un siloz pentru minereu de 20 m înălțime și diametru de 8 m. Și totul a durat numai 10 zile! ...Am lăsat, în acea zi de martie, șantierul din Baia Bor­­­lyșa învăluit în rotocoale de ză­padă spulberată de vînt. Și în acest decor am zărit, pierdute în noianul alb, siluetele con­structorilor și montorilor, care sfidînd frigul, ninsoarea și greutățile, au executat, în plus, în acest an lucrări de peste 300.000 lei. TeoDor TOHĂTAN CARNET DE ȘANTIER în pagina a 2-a • Fișier juridic : Pau­zele și reducerea pro­gramului de lucru a­­cordate pentru ali­­mentarea copilului. • „Neuitînd pe cei ce ne-au dat nume" • Film : Adio, arme : Curier. Provizoratul la catedră Rezultatele obținute în proce­sul instructiv-educativ depind în mare măsură de ceea ce numim, mai mult sau mai puțin actual, omul de la catedră. In județul nostru își desfășoară activitatea peste 5.200 cadre didactice din care în prezent aproximativ 600 sunt necalificate (educatoare, în­vățători, profesori, mai ales la o­­biectele: limba franceză, istorie­­geografie, matematică, biologie­­agricultură, educație fizică, acti­vitate tehnico-productivă, nevoia cadrelor calificate resimțindu-se îndeosebi la unele școli din me­diul rural și din zona Borșa). Complexitatea procesului de în­­vățămînt face ca îndeletnicirea provizorie de dascăl să devină o chestiune dificilă și greu aborda­bilă de către persoanele necali­ficate. Creșterea vertiginoasă a rețelei de învățămînt a luat-o înaintea posibilității de acoperire integrală a nevoilor de cadre. La aceasta se adaugă și realitatea, deloc neglijabilă, a existenței u­­nor localități și școli nesolicitate de către absolvenții învățămîntu­­lui superior datorită unor condi­ții mai grele (poziția geografică, distanța față de centrele urbane ș.a.). Astfel încît, vrînd-nevrînd, Raid-ancheta învățămîntu­l a fost (și este încă) nevoit să recurgă la serviciile u­­nor cadre necalificate, recrutate mai ales dintre absolvenții de li­ceu. Chiar dacă în fiecare an numărul necalificaților a scăzut (numai în anul școlar 1972-1973, în Maramureș au debutat la ca­tedră 438 cadre calificate), nu pu­tem aprecia că am fi, în acest do­meniu, în fata unei probleme re­zolvate, cele peste 600 de cate­dre deținute de necalificați re­­prezentînd o dimensiune de care trebuie să se țină cont spre a nu avea urmări nefaste asupra cali­tății procesului instructiv-educa­tiv. Recent, am vizitat mai multe școli din zone diferite ale jude­țului, consemnînd realități și o­­pinii privind activitatea cadrelor didactice necalificate. Copalnic-Mănăștur. La Preluca Nouă și Preluca­­ Veche, 5 cadre necalificate. La școala din cen­trul de comună, 3 din 16 (educa­ție fizică, istorie, limba franceză). La educație fizică funcționează I.C., cu rezultate bune, după cum ne asigură Ioan Bota, directorul școlii. Este greu de înțeles faptul că I.C., deși a absolvit de 11 ani liceul, nici pînă acum n-a reușit să se califice, acceptînd „soluția" unor supliniri la școli și obiecte diferite. Nici la istorie elevii de Ion P. POP (Continuare în pag. a 2-a) SE EXTIND SI SE AMPLIFICĂ­LOEM1E DE IMBUNATATIRI FUNCIARE Ritmul lucrărilor a­­meliorative și de îm­bunătățire a capaci­tății productive a te­renurilor, este pe zi ce trece mai intens, iar numărul unități­lor agricole în care se organizează astfel de acțiuni crește me­reu. La Goaș, bunăoară, zeci de Cooperatori participă la împrăști­­erea îngrășămintelor organice și la dega­jarea terenului de surplusul de apă. De asemenea, de cîteva zile sub „Coasta Voi­nii" se desfășoară sus­ținute acțiuni de des­congestionare a tere­nului de spini și mă­răcini. Același lucru și la " Remetea Chioarului. In­formațiuni de cite 20-30 de cooperatori, cele trei brigăzi de cîmp și-au unit for­țele în vederea redă­rii în folosință a 10 ha teren degradat din lunca rîului. Pentru duminică 25 martie a.c., apoi, așa după cum ne-a informat tovarășul Felician Cheta, președintele cooperativei, este pre­conizată și se va desfășura o acțiune „cu tot satul", la cu­rățirea fînațelor te mușuroaie și spini. .Vești la fel de bu­ne ni s-au transmis și din Sălsig, locali­tate a cărei poziție în ierarhia realizărilor a­­meliorative ale tere­nului, este după opi­nia noastră, dintre cele mai bune în ju­deț. Mircea POP (Continuare în pag. a 3-a) TM • viliin I iMiiniHtj* 9 Dezbaterile sesiunii speciale a Consiliului de Securitate. 9 Reuniunea consulta­tivă de la Helsinki. 9 Sosirea la Copen­haga a ministrului afacerilor externe al României. • Iran : Preluarea con­trolului deplin asu­pra industriei și re­surselor petroliere. immi BE­he­mm O zi de repetiție mai puțin obișnuită, la Teatrul dramatic din Baia Mare, cu o piesă deo­sebită, dramatizarea romanului „Pentru cine bat clopotele" de E. Hemingway. Maestrul Vida Gheza a răs­puns invitației actorilor cu generozitatea care-1 caracteri­zează. Ascultam cu toții banda de muzică spaniolă, pentru fon­dul muzical al piesei, maestrul a intrat în sala cînd de repetiție. In acea clipă reîn­­viam întreaga Spanie revolu­ționară a anilor războiului ci­vil. Voiam să știm, să cunoaș­tem, să aflăm cît mai multe fapte și caracteristici ale tutu­ror luptătorilor din brigăzile internaționale, pentru ca ast­fel munca la piesa cine bat clopotele" să „Pentru capete consistentă prin autenticitate și adevăr. Momentele dramatice alter­nează cu momentele de destin­dere în care maestrul ne sculp­tează prin vorbe imaginile to­varășilor de luptă, zîmbind sau întristîndu-se în fața a­­mintirilor. întrebărilor noastre le urmează alte amintiri care ne poartă prin lupta de gueri­lă, pe străzile arse de soare, cu zidurile nefirești de pe care umbra siluetelor albe, fe­meilor spaniole, îmbrăcate in negru, sau proporții uriașe. Ne vorbește de spaniolii aspri, impulsivi, gesticulînd mult și totuși atît de copilăroși, de minunatele lor cîntece revolu­ționare în care lupta se împle­tește cu dorința de dragoste. Vocea maestrului capătă in­flexiunile specifice spaniole în cintecul revoluționarilor din Asturia, devenind apoi dîrză și înflăcărată în „No Pasaram". Știm, stimate maestre, că a­­ceste patru ore v-au fost răpi­te din munca de creație, dar în schimb ne-ați dăruit nouă un prețios material de care ne vom folosi in realizarea spec­tacolului „Pentru cine bat clo­potele". Pentru această neuitată în­­tilnire, noi vă mulțumim. Jeny PETRESCU — actriță

Next