Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)
1973-03-23 / nr. 5954
v ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale in temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Marea Adunare Națională în a zecea sesiune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimineața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU \ BIBLIOTECA centrala universitara ,M. EMINESOT IA$I COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Planul și angajamentele pe anul 1973 să fie realizate exemplar CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI GHEORGHE BLAJ la Încheierea dezbaterilor din plenara Comitetului județean de partid a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, care a arătat că în cursul anului trecut, ca și în primele două luni din acest an, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din unitățile economice ale județului au obținut rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă. Muncind cu hărnicie, cu dăruire, pentru realizarea exemplară a sarcinilor trasate de Plenara G.G. al P.G.R. din noiembrie 1972, colectivele întreprinderilor au contribuit la înregistrarea unui bilanț pozitiv, pe primele două luni din acest an, planul producției globale industriale fiind îndeplinit în proporție de 101,9 la sută, iar al producției marfă fabricată — 102,6 la sută. Succesele înregistrate dovedesc capacitatea organelor și organizațiilor de partid, a colectivelor de oameni ai muncii, a specialiștilor de a mobiliza și valorifica superior rezervele interne, pentru sporirea producției, productivității muncii și creșterea eficienței activității economice. Dar aceste rezultate — a arătat în continuare vorbitorul — nu ne îndreptățesc nici pe departe să credem că au fost epuizate toate rezervele și posibilitățile de reducere a cheltuielilor materiale, a costurilor de producție, sarcini de o deosebită însemnătate, subliniate și de recenta Plenară a G.G. al P.G.R., care trebuie să se afle mereu în atenția și pe agenda de lucru a organizațiilor de partid, a comitetelor și consiliilor oamenilor muncii, a fiecărui specialist. Preocuparea trebuie intensificată, cu atît mai mult, cu cit — așa cum a reieșit și din dezbaterile plenarei noastre — pe primele două luni ale acestui an s-au înregistrat rezultate care nu pot să ne mulțumească. De altfel, și cei care au luat cuvîntul în plenară puteau să fie mai concreți, mai critici și autocritici privind modul cum se achită de sarcini în problemele dezbătute. Or, în acest sens, unii au mai venit cu justificări și se știe că acestea nu sunt de natură să elimine carențele existente, să le prevină. Vorbind despre eficiența economică, despre reducerea costurilor de producție, cheltuielilor materiale nu trebuiau omise chestiuni referitoare la ceea ce se întreprinde pentru îmbunătățirea calității produselor, asimilarea de noi produse, perfecționarea tehnologiilor de fabricație, la acțiunile de masă pentru eliminarea oricăror surse de risipă, oricît de mărunte ar fi, a pagubelor care se produc din neglijentă, cu îngăduința, nepermisă, a unor cadre de conducere. Mă refer, de pildă, la Centrala minereurilor neferoase, unde în anul trecut s-a înregistrat un mare volum de cheltuieli suplimentare. Dacă s-ar fi luat măsuri concrete, hotărîte, dacă acestea s-ar fi urmărit operativ, cu siguranță că în toate exploatările miniere, la U.U.M.R. Baia Mare, la uzinele de preparare, s-ar fi putut găsi căi de reducere a lor, de eliminare. Tovarășul Gheorghe Blaj s-a referit, în continuare, la necesitatea de a întreprinde măsuri energice pentru creșterea productivității muncii, astfel încît sporul de producție să se obțină, în majoritate, pe această cale și nu pe seama depășirii numărului mediu scriptic. De asemenea, așa cum s-a arătat și la Plenara G.G. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a,că o atenție deosebită trebuie acordată realizării exemplare a planului la export. In unele unităti economice mai există anumite neajunsuri in această direcție. Avem o comisie județeană, comisii pe unităti, care au atributii precise în această direcție. Organizațiile de partid, comitetele oamenilor muncii să le sprijine în activitatea lor, să valorifice capacitatea de muncă, spiritul organizatoric, de acțiune al acestor comisii. Pentru creșterea producției, a productivității, a eficienței activității economice — a spus tovarășul Gheorghe Blaj — trebuie tot mai bine folosite capacitățile de producție, forța de muncă, timpul de lucru. S-au constituit consilii de control muncitoresc asupra activității economice și sociale, comisii pe probleme. Aceste organisme trebuie ajutate să-și realizeze atribuțiile cu care au fost învestite, să vină cu soluții, cu propuneri concrete pentru realizarea planului la parametri maximali, în condiții de eficiență sporită. Întreaga activitate politică și organizatorică a organelor și organizațiilor de partid trebuie subordonată realizării exemplare sarcinilor de plan, a angajamentelor asumate în întrecerea socialistă, reducerii costurilor de producție, a cheltuielilor materiale, creșterii răspunderii fiecărui om al muncii fată de obligațiile profesionale. In continuare, tovarășul Gheorghe Blaj a arătat că, în lumina hotărîrilor recentei Plenare a G.G. al P.C.R., se va trece la aplicarea măsurilor de simplificare a aparatului tehnico-administrativ, la eliminarea verigilor intermediare și la aplicarea normelor unitare de structură pentru unitățile economice industriale. Acestei acțiuni, de o deosebită importantă pentru dezvoltarea economiei, care are ca scop apropierea conducerii de unitățile de bază, de producție, trebuie să i se acorde cea mai mare atenție de către organele și organizațiile de partid. In încheierea cuvîntului său, tovarășul Gheorghe Blaj a arătat că sîntem în întrecere cu organizațiile județene de partid, cu consiliile populare județene pentru obținerea unor noi succese în activitatea economico-socială. Pe linia consiliilor populare, întrecerea pe acest an a fost provocată de județul nostru. Aceasta ne obligă, cu atît mai mult, la găsirea și fructificarea tuturor posibilităților de realizare a sarcinilor și obiectivelor la cel mai înalt nivel. Organele și organizațiile de partid, consiliile populare, organizațiile de sindicat și U.T.C. să mobilizeze toate energiile, resursele, ca angajamentele asumate să se îndeplinească în mod exemplar, să obținem în acest an hotărîtor al cincinalului rezultate pe măsura hărniciei care-i caracterizează pe maramureșeni. 1h pagina a 3-a DIN CUVÎNTUL PARTICIPANȚILOR LA DEZBATERILE DIN PLENARĂ Consfătuire privind siguranța traficului rutier Joi 22 martie, la Baia Mare a avut loc o consfătuire organizată de Consiliul popular județean și Inspectoratul județean al terului de Interne pe tema Minissiguranței traficului rutier și întărirea disciplinei pe drumurile publice. La consfătuire au participat președinți ai comitetelor executive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comunale, directori ai unităților deținătoare de parc auto, reprezentanți ai organelor ce au în administrare drumuri publice, lucrători de miliție și alți invitați. La consfătuire au luat parte tovarășii Victor Pordea, iar al Comitetului județean se crede partid, și Zoltán Szász, vicepre ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul colonel Nicolae Hrițan, șeful Inspectoratului județean al Ministerului de Interne, a prezentat o informare despre dezvoltarea traficului rutier, în ultimii ani, în județul Maramureș și problemele pe care le pune circulația pe drumurile publice în aceste condiții. Discuțiile care au urmat, planul de măsuri adoptat au scos în mod pregnant în evidență necesitatea întăririi disciplinei, cit și a desfășurării unei largi acțiuni de educație pentru respectarea strictă a tuturor normelor legale în vigoare privind circulația pe drumurile publice. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE ART. 1. — Structura organizatorică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, întreprinderilor subordonate, precum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, exploatări și altele similare — denumite în cele ce urmează unități economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de organele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se aprobă structurile organizatorice tip pentru centralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderile industriale, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subramuri economice, pentru asimilare centralelor, pentru unități întreprinderi și unitățile componente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. Capitolul II NORME DE STRUCTURĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI ART. 3. — In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii industriale sau combinatului cuprinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, montaj, service, proiectare, precum și pentru alte activități productive; b) laboratoare de control și cercetare; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de producție, montaj, service și alte activități similare cuprinde cel puțin 4 formații de lucru, conduse de cite un maistru; mărimea acestor formații de lucru se stabilește pe bază de normative unificate, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de natura și specificul procesului de producție, precum și de diviziunea muncii corespunzătoare acestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activității necesită un număr de muncitori echivalent cu patru formații de lucru normate, iar specificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de producție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfășoară pe schimburi, fiecare atelier avind numărul de maiștri corespunzător normativelor și este un șef de atelier pe schimb. Atelierul poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiectare se poate constitui dacă volumul de muncă necesită cel puțin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colective de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de control și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru determinarea calității materiilor prime, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lucrări cu caracter de studiu și cercetare; el se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte activități productive se poate organiza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc direct un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfășoară pe schimburi. Ea este condusă de un șef de secție coordonator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de secție pe schimb numai dacă schimbul respectiv lucrează cu întreaga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordonator ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum realizarea planului pe și pentru întreaga secție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică se pot înființa în mod excepțional, în cadrul întreprinderilor foarte mari și complexe avînd procese de producție diferite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al Ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economicosociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt conduse de câte un director sau inginer șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunzător atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip; în cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele pot avea în structura lor organizatorică un număr minim de compartimente funcționale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. Biroul este un compartiment funcțional care se poate constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omogene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi constituit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod exceptional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplinirea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pentru mai multe activități complementare care trebuie conduse unitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane, în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organizare distinctă se poate înființa și un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director adjunct tehnic și de producție, un director adjunct, comercial și un contabil șef, întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director ajutat de un inginer șef, un director adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. Capitolul III NORME DE STRUCTURĂ PENTRU CENTRALELE INDUSTRIALE ART. 12. — Centrala este o unitate economică autonomă, de producție, constituită prin gruparea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pentru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teritorială a unităților componente. Centrala asigură în mod nemijlocit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din componența sa. Centrala se constituie, de regulă, pe structura unei mari întreprinderi. In funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a centralelor industriale cuprinde: A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț exterior; b) institute sau centre de cercetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare, c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără personalitate juridică; d) subunități de producție concepție prevăzute pentru întreșiprinderi la art. 3 pet: A lit. a, b și c; e) laboratoare de cercetare; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri; b) servicii; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celorlalte unități similare asigură îndeplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a activității întreprinderii pe structura căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de producție, , transport și alte unități economice similare cu personalitate juridică, din subordinea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispozițiilor legale privind organizarea și conducerea unităților socialiste de stat, în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, întreprinderi de comerț exterior. ART. 14. — Institutele și centrele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cercetare-proiectare se organizează ca unități de specialitate în subordinea centralelor industriale și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. ART. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități economice similare fără personalitate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de producție, montaj, service și pentru alte activități productive, atelierele de proiectare și laboratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăvăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui dacă volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 persoane, din care minimum 6 cercetători, la care se adaugă personalul ajutător de cercetare. ART. 17. — Secția de cercetare, de proiectare sau de cercetare-proiectare se poate constitui după cum urmează: a) secția de cercetare se constituie dacă volumul de activitate necesită cel puțin 50 persoane din care minimum 15 cercetători la care se adaugă personalul ajutător de cercetare; în secțiile mai mari se pot constitui laboratoare de cercetare dacă specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul activității necesită cel puțin 80 de persoane, de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colective de proiectare; în cadrul secțiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ateliere de proiectare, dacă specificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică distinctă; c) secția de cercetare-proiectare se organizează în toate cazurile unde se impune o îmbinare strînsă a activității de cercetare cu cea de proiectare, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. ART. 18. — Birourile și serviciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elementelor normative prevăzute la art. 9, respectiv art. 10. ART. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, secții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cercetare și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice aprobate, direcțiile ce se pot organiza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială; la centralele mari și cu activitate complexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprinderi, directorul acesteia este și director general adjunct al centralei, directorul general adjunct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import și care, potrivit legii, efectuează direct operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi ajutat de un director adjunct pentru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au în subordine întreprinderi de comerț exterior, nu se mai organizează compartimente de export sau import. La centralele care au in planul lor un volum mare de lucrări de investiții se poate organiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direcției Economice care să asigure rezolvarea tuturor problemelor ce revin tății respective în calitatea unuia de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. Capitolul IV PERSONALUL UNITĂȚILOR ECONOMICE ART. 20. — Personalul din unitățile economice se compune din următoarele categorii: a) muncitori; b) personal de conducere directă a producției și alt personal de specialitate din secțiile de producție; c) personal de conducere a unității, precum și șefii de serviciu și șefii de birou; d) personal de execuție de specialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b; e) personal de execuție administrativ; fi personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială si celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1, lit. b—c sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din prezentul decret. Consiliul de Miniștri va prezenta spre aprobare de Stat nomenclatorul Consiliului funcțiilor specifice unor ramuri și subramuri ale economiei. ART. 21. — Personalul transferat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcții — la salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă de unitățile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alineatul 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifică pentru a presta o muncă direct productivă, va primi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-d-se vechimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, întreprinderilor și altor unități economice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a personalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, pînă la transferarea lor în interesul serviciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații respectivi vor beneficia de salariul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și de indemnizația de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică repartizarea în munca oferită, plata drepturilor prevăzute în prezentul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în interesul serviciului în altă localitate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și execuție încadrat în funcții înferioare va beneficia cu precădere de majorarea salariilor planificate pentru actualul cincinal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție in care s-a făcut încadrarea. Capitolul V DISPOZIȚII COMUNE ȘI FINALE ART. 22. — întreprinderile și centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele unități cu alt specific decit cel industrial cum sunt șantiere de construcții, secții sau Stații de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unități școlare,magazine de prezentare și desfacere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. ART. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzând centralele înființate ca urmare a reorganizării și unificării unor centrale existente. ART. 24. — Se recomandă organelor centrale ale organizațiilor de masă și obștești să aplice în mod corespunzător dispozițiile prezentului decret. ART. 25. — Prevederile prezentului decret vor fi aduse la îndeplinire pina la data de 10 aprilie 1973. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRETEAZĂ: