Pentru Socialism, martie 1973 (Anul 23, nr. 5935-5961)

1973-03-23 / nr. 5954

v ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN DECRET pentru convocarea Marii Adunări Naționale in temeiul articolului 64 punctul 1 din Constituție, Consiliul de Stat al Repu­blicii Socialiste România decretează: ARTICOL UNIC. — Se convoacă Ma­rea Adunare Națională în a zecea se­siune a celei de-a șasea legislaturi, în ziua de 28 martie 1973, ora 10 dimi­neața. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU \ BIBLIOTECA centrala universitara ,M. EMINESOT IA$I COMUNICAT In ziua de 22 martie 1973 a avut loc ședința Consiliului de Stat, prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președin­tele Consiliului de Stat. Consiliul de Stat a dezbătut și adoptat Decretul privind stabilirea normelor uni­tare de structură pentru unitățile econo­mice. PLENARA COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Planul și angajamentele pe anul 1973 să fie realizate exemplar CUVÎNTUL TOVARĂȘULUI GHEORGHE BLAJ la Încheierea dezbaterilor din plenara Comitetului județean de partid a luat cuvîntul tovarășul Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean de partid, președintele Consiliului popular județean, care a arătat că în cursul anului trecut, ca și în pri­mele două luni din acest an, sub conducerea organelor și organi­zațiilor de partid, colectivele de oameni ai muncii din unitățile e­­conomice ale județului au obți­nut rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamen­telor asumate în întrecerea so­cialistă. Muncind cu hărnicie, cu dăruire, pentru realizarea exem­plară a sarcinilor trasate de Ple­nara G.G. al P.G.R. din noiem­brie 1972, colectivele întreprinde­rilor au contribuit la înregistra­rea unui bilanț pozitiv, pe pri­mele două luni din acest an, planul producției globale indus­triale fiind îndeplinit în propor­ție de 101,9 la sută, iar al pro­ducției marfă fabricată — 102,6 la sută. Succesele înregistrate dovedesc capacitatea organelor și organi­zațiilor de partid, a colectivelor de oameni ai muncii, a specialiș­tilor de a mobiliza și valorifica superior rezervele interne, pen­tru sporirea producției, produc­tivității muncii și creșterea efi­cienței activității economice. Dar aceste rezultate — a arătat în continuare vorbitorul — nu ne îndreptățesc­ nici pe departe să credem că au fost epuizate toate rezervele și posibilitățile de re­ducere a cheltuielilor materiale, a costurilor de producție, sarcini de o deosebită însemnătate, sub­liniate și de recenta Plenară a G.G. al P.G.R., care trebuie să se afle mereu în atenția și pe agen­da de lucru a organizațiilor de partid, a comitetelor și consilii­lor oamenilor muncii, a fiecărui specialist. Preocuparea trebuie intensificată, cu atît mai mult, cu cit — așa cum a reieșit și din dezbaterile plenarei noastre — pe primele două luni ale acestui an s-au înregistrat rezultate care nu pot să ne mulțumească. De altfel, și cei care au luat cuvîntul în plenară puteau să fie mai concreți, mai critici și auto­critici privind modul cum se a­­chită de sarcini în problemele dezbătute. Or, în acest sens, unii au mai venit cu justificări și se știe că acestea nu sunt de natură să elimine carențele existente, să le prevină. Vorbind despre efici­ența economică, despre reduce­rea costurilor de producție, cheltuielilor materiale nu trebu­­­iau omise chestiuni referitoare la ceea ce se întreprinde pentru îm­bunătățirea calității produselor, a­­similarea de noi produse, perfec­ționarea tehnologiilor de fabri­cație, la acțiunile de masă pen­tru eliminarea oricăror surse de risipă, oricît de mărunte ar fi, a pagubelor care se produc din neglijentă, cu îngăduința, neper­­misă, a unor cadre de conducere. Mă refer, de pildă, la Centrala minereurilor neferoase, unde în anul trecut s-a înregistrat un mare volum de cheltuieli supli­mentare. Dacă s-ar fi luat măsuri concrete, hotărîte, dacă acestea s-ar fi urmărit operativ, cu si­guranță că în toate exploatările miniere, la U.U.M.R. Baia Mare, la uzinele de preparare, s-ar fi putut găsi căi de reducere a lor, de eliminare. Tovarășul Gheorghe Blaj s-a re­ferit, în continuare, la necesita­tea de a întreprinde măsuri ener­gice pentru creșterea productivi­tății muncii, astfel încît sporul de producție să se obțină, în majoritate, pe această cale și nu pe seama depășirii numărului me­diu scriptic. De asemenea, așa cum s-a ară­tat și la Plenara G.G. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a,că o atenție deosebită trebuie acor­dată realizării exemplare a pla­nului la export. In unele unităti economice mai­­ există anumite neajunsuri in această direcție. A­­vem o comisie județeană, comi­sii pe unităti, care au atributii precise în această direcție. Orga­nizațiile de partid, comitetele oa­menilor muncii să le sprijine în activitatea lor, să valorifice ca­pacitatea de muncă, spiritul or­ganizatoric, de acțiune al acestor comisii. Pentru creșterea producției, a productivității, a eficienței acti­vității economice — a spus to­varășul Gheorghe Blaj — trebuie tot mai bine folosite capacitățile de producție, forța de muncă, timpul de lucru. S-au constituit consilii de control muncitoresc a­­supra activității economice­­ și so­ciale, comisii pe probleme. Aces­te organisme trebuie ajutate să-și realizeze atribuțiile cu care au fost învestite, să vină cu soluții, cu propuneri concrete pentru rea­lizarea planului la parametri ma­ximali, în condiții de eficiență sporită. Întreaga acti­vitate politică și organizatorică a organelor și or­ganizațiilor de partid trebuie sub­ordonată realizării exemplare sarcinilor de plan, a angajamen­­­telor asumate în întrecerea so­cialistă, reducerii costurilor de producție, a cheltuielilor mate­riale, creșterii răspunderii fiecă­rui om al muncii fată de obliga­țiile profesionale.­­ In continuare, tovarășul Gheor­ghe Blaj a arătat că, în lumina hotărîrilor recentei Plenare a G.G. al P.C.R., se va trece la aplica­rea măsurilor de­ simplificare a aparatului tehnico-administrativ, la eliminarea verigilor interme­diare și la aplicarea normelor u­­nitare de structură pentru unită­țile economice industriale. Aces­tei acțiuni, de o deosebită impor­tantă pentru dezvoltarea econo­miei, care are ca scop apropie­rea conducerii de unitățile de bază, de producție, trebuie să i se acorde cea mai mare atenție de către organele și organizații­le de partid. In încheierea cuvîntului său, tovarășul Gheorghe Blaj a arătat că sîntem în întrecere cu orga­nizațiile județene de partid, cu­ consiliile populare județene pen­tru obținerea unor noi succese în activitatea economico-socială. Pe linia consiliilor populare, între­cerea pe acest an a fost provo­cată de județul nostru. Aceasta ne obligă, cu atît mai mult, la găsirea și fructificarea tuturor po­sibilităților de realizare a sarci­nilor și obiectivelor la cel mai înalt nivel. Organele și organi­zațiile de partid, consiliile popu­lare, organizațiile de sindicat și U.T.C. să mobilizeze toate ener­giile, resursele, ca angajamentele asumate să se îndeplinească în mod exemplar, să obținem în a­­cest an hotărîtor al cincinalului rezultate pe măsura hărniciei ca­­re-i caracterizează pe maramure­șeni. 1h pagina a 3-a DIN CUVÎNTUL PARTICI­PANȚILOR LA DEZBATERILE DIN PLENARĂ Consfătuire privind siguranța traficului rutier Joi 22 martie, la Baia Mare a avut loc o consfătuire organizată de Consiliul popular județean și Inspectoratul județean al terului de Interne pe tema Minis­si­guranței traficului rutier și în­tărirea disciplinei pe drumurile publice. La consfătuire au partici­pat președinți ai comitetelor e­­xecutive ale consiliilor populare municipale, orășenești și comu­nale, directori ai unităților deți­nătoare de parc auto, reprezen­tanți ai organelor ce au în ad­ministrare drumuri publice, lu­crători de miliție și alți invitați. La consfătuire au luat parte tovarășii Victor Pordea, iar al Comitetului județean se cre­de partid, și Zoltán Szász, vicepre­ ședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. Tovarășul colonel Nicolae Hrițan, șeful Inspectoratului ju­dețean al Ministerului de Inter­ne, a prezentat o informare de­spre dezvoltarea traficului rutier, în ultimii ani, în județul Mara­mureș și problemele pe care le pune circulația pe drumurile pu­blice în aceste condiții. Discuțiile care au urmat, pla­nul de măsuri adoptat au scos în mod pregnant în evidență nece­sitatea întăririi disciplinei, cit și a desfășurării unei largi acțiuni de educație pentru respectarea strictă a tuturor normelor lega­le în vigoare privind circulația pe drumurile publice. Capitolul I DISPOZIȚII GENERALE ART. 1. — Structura organiza­torică a centralelor industriale și unităților asimilate acestora, întreprinderilor subordonate, pre­­­cum și a unităților componente fără personalitate juridică ale centralelor — uzine, fabrici, ex­ploatări și altele similare — de­numite în cele ce urmează uni­tăți economice, se stabilește în mod unitar, potrivit legii, de or­ganele de conducere colectivă ale acestora, pe baza prezentelor norme. ART. 2. — Se a­probă structuri­le organizatorice tip pentru cen­tralele industriale și alte unități similare și pentru întreprinderi­le industriale, prevăzute în a­­nexa nr. 1, care face parte inte­grantă din prezentul decret. Pe baza acestor structuri, Con­siliul de Miniștri va prezenta spre aprobare Consiliului de Stat structuri tip pe ramuri și subra­­muri economice, pentru asimilare centralelor, pentru unități în­treprinderi și unitățile compo­nente ale centralelor, precum și pentru alte unități economice. Capitolul II NORME DE STRUCTURĂ PENTRU ÎNTREPRINDERI ART. 3. — In funcție de volu­mul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a întreprinderii in­dustriale sau combinatului cu­prinde : A) Structura de producție și concepție. a) ateliere de producție, mon­taj, service, proiectare, precum și pentru alte activități produc­tive; b) laboratoare de control și cercetare; c) secții de producție, montaj, service, precum și pentru alte activități productive; d) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără perso­nalitate juridică. B) Structura funcțională. a) birouri; b) servicii. ART. 4. — Atelierul de produc­ție, montaj, service și alte acti­vități similare cuprinde cel pu­țin 4 formații d­e lucru, conduse de cite un maistru; mărimea aces­tor formații de lucru se stabileș­te pe bază­ de normative unifica­te, aprobate pe ramuri, subramuri sau activități, depinzînd de na­tura și specificul procesului de producție, precum și de diviziu­nea muncii corespunzătoare a­­cestuia. Maiștrii lucrează sub conducerea nemijlocită a șefului de atelier. Dacă volumul activi­tății necesită un număr de mun­citori echivalent cu patru for­mații de lucru normate, iar spe­cificul muncii permite aceasta, atelierul se poate constitui cu un număr mai mic de maiștri, sau fără maiștri, șeful de atelier conducînd nemijlocit activitatea muncitorilor. In cazul unor procese de pro­ducție de complexitate deosebită, formațiile de lucru pot fi conduse de subingineri sau ingineri. Activitatea atelierelor se desfă­șoară pe schimburi, fiecare ate­lier avind numărul de maiștri corespunzător normativelor și este un șef de atelier pe schimb. Atelierul­­ poate funcționa atît în cadrul secțiilor de producție cit și independent. ART. 5. — Atelierul de proiec­tare se poate constitui dacă vo­lumul de muncă necesită cel pu­țin 25 de persoane; în cazurile în care volumul de muncă este mai redus se vor organiza colec­tive de proiectare. ART. 6. — Laboratorul de con­trol și cercetare execută analize, probe, măsurători pentru deter­minarea calității materiilor pri­me, materialelor, subansamblelor, produselor, precum și unele lu­crări cu caracter de studiu și cer­cetare; el se constituie dacă vo­lumul de muncă necesită cel pu­țin 5 persoane. ART. 7. — Secția de producție, montaj, service și pentru alte ac­tivități productive se poate orga­niza pentru conducerea unitară a activităților legate între ele din punct de vedere tehnologic, dacă volumul de activitate necesită cel puțin 3 ateliere de producție; de asemenea, se pot constitui secții în care șefii acestora conduc di­rect un număr de cel puțin 6 formații de lucru conduse de câte un maistru. Activitatea în secție se desfă­șoară pe schimburi. Ea este con­dusă de un șef de secție coordo­nator și de șefi de secție pe schimburi. Se numesc șefi de sec­ție pe schimb numai dacă schim­bul respectiv lucrează cu întrea­ga capacitate a secției. Șeful de secție coordonator îndeplinește și atribuția de șef de secție pe schimb. Șeful de secție coordona­tor ajutat de ceilalți șefi de schimb răspunde de asigurarea condițiilor necesare pentru buna desfășurare a activității în toate schimburile, precum realizarea planului pe și pentru întreaga secție. ART. 8. — Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juri­dică se pot înființa în mod ex­cepțional, în cadrul întreprinde­rilor foarte mari și complexe a­­vînd procese de producție dife­rite, cu aprobarea Consiliului de Conducere al Ministerului, pe baza acordului Consiliului pentru problemele organizării economico­­sociale, ce urmează a lua ființă. Uzinele, fabricile, exploatările și celelalte unități similare fără personalitate juridică sunt condu­se de câte un director sau ingi­ner șef. Unitățile economice prevăzute în alin. 1 au în componența lor mai multe ateliere sau secții de producție, montaj și pentru alte activități productive corespunză­tor atribuțiilor care le-au fost stabilite potrivit legii, de către organul ierarhic superior și cu respectarea normelor unitare și a structurilor tip; în cazul în care aceste unități sunt situate în alte localități decât cele în care își are sediul unitatea din care fac parte, ele­ pot avea în structura lor organizatorică un număr mi­nim de compartimente funcțio­nale strict necesare, care să le asigure o activitate normală. ART. 9. Biroul este un com­partiment funcțional care se poa­te constitui pentru îndeplinirea unor lucrări sau activități omo­gene care necesită o organizare distinctă. Biroul poate fi consti­tuit independent dacă volumul de muncă necesită un număr minim de 5 persoane; de asemenea, se pot constitui, în mod exceptional, birouri în cadrul unor servicii cu număr mare de persoane. ART. 10. — Serviciul este un compartiment funcțional care se poate organiza pentru îndeplini­rea unor activități importante, cu volum mare de muncă, sau pen­tru mai multe activități comple­mentare care trebuie conduse u­­nitar, dacă volumul de muncă necesită cel puțin 15 persoane, în cadrul unui serviciu cu cel puțin 20 persoane, dacă există o activitate care necesită o organi­zare distinctă se poate înființa și un birou; la serviciile mai mari pot fi organizate mai multe birouri. ART. 11. — întreprinderile sau combinatele de grad special și I sunt conduse de un director care este ajutat de un director ad­junct tehnic și de producție, un director adjunct, comercial și un contabil șef, întreprinderile de gradul II și III sunt conduse de un director a­­jutat de un inginer șef, un di­rector adjunct comercial și un contabil șef. Celelalte întreprinderi au în conducerea lor cîte un director, un inginer șef, sau, după caz, un conducător tehnic, precum și un contabil șef. Capitolul III NORME DE STRUCTURĂ PENTRU CENTRALELE INDUSTRIALE ART. 12. — Centrala este o u­­nitate economică autonomă, de producție, constituită prin grupa­rea unor întreprinderi, pe baza criteriilor omogenității produselor și al tehnologiilor de fabricație, al cooperării, al integrării pen­tru realizarea unor produse finite sau în funcție de amplasarea teri­torială a unităților componente. Centrala asigură în mod nemij­locit conducerea întreprinderilor și a celorlalte unități din com­ponența sa. Centrala se constituie, de re­­gulă, pe structura unei mari în­treprinderi. In funcție de volu­mul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura or­ganizatorică a centralelor indus­triale cuprinde: A) Structura de producție și concepție. a) întreprinderi (combinate) de producție, transport, comerț ex­terior; b) institute sau centre de cer­­cetare-proiectare sau, după caz, de cercetare ori de proiectare, c) uzine, fabrici, exploatări și alte unități similare fără perso­nalitate juridică; d) subunități de producție concepție prevăzute pentru între­și­prinderi la art. 3 pet: A lit. a, b și c; e) laboratoare de cercetare; f) secții de cercetare-proiectare sau, după caz, secții de cercetare și secții de proiectare. B) Structura funcțională: a) birouri; b) servicii; c) direcții. Compartimentele funcționale din structura organizatorică a centralelor industriale și a celor­lalte unități similare asigură în­deplinirea atribuțiilor necesare pentru buna desfășurare a acti­vității întreprinderii pe structu­ra căreia s-au constituit. ART. 13. — întreprinderile de producție, , transport și alte uni­tăți economice similare cu per­sonalitate juridică, din subordi­­nea centralelor, se organizează și funcționează potrivit dispoziții­lor legale privind organizarea și conducerea unităților socialis­te de stat, în cazuri deosebite, la centralele cu volum mare de export și un număr foarte mare de sortimente se pot înființa, în subordinea centralelor, între­prinderi de comerț exterior. ART. 14. — Institutele și cen­trele cu personalitate juridică, de cercetare, proiectare sau cer­cetare-proiectare se organizea­ză ca unități de specialitate în subordinea centralelor industria­le și a altor unități similare, a ministerelor și celorlalte organe centrale de stat, cu respectarea normelor unitare de structură specifice acestora, prin hotărîri ale Consiliului de Miniștri. ART. 15. — Uzinele, fabricile, exploatările și alte unități eco­­nomice similare fără personali­tate juridică se organizează în condițiile prevăzute de art. 8, alin. 2 și 3. Atelierele și secțiile de pro­ducție, montaj, service și pen­tru alte activități productive, a­­telierele de proiectare și labo­ratoarele de control și cercetare se constituie potrivit normelor prevăvăzute la art. 4, 5, 6 și respectiv 7. ART. 16. — Laboratorul de cercetare se poate constitui da­că volumul activității necesită un număr de cel puțin 20 per­soane, din care minimum 6 cer­cetători, la care se adaugă per­sonalul ajutător de cercetare. ART. 17. — Secția de cerce­tare, de­­ proiectare sau de cer­cetare-proiectare se poate consti­tui după cum urmează: a) secția de cercetare se con­stituie dacă volumul de activi­­tate necesită cel puțin 50 per­soane din care minimum 15 cer­cetători la care se adaugă per­sonalul ajutător de cercetare; în secțiile mai mari se pot consti­tui laboratoare de cercetare da­că specificul unor probleme de cercetare necesită o delimitare organizatorică distinctă; b) secția de proiectare se poate constitui dacă volumul ac­tivității necesită cel puțin 80 de persoane, de regulă, în cadrul secțiilor se organizează colecti­ve de proiectare; în cadrul sec­țiilor de proiectare cu peste 100 de persoane se pot constitui ate­liere de proiectare, dacă spe­cificul unor probleme necesită o delimitare organizatorică dis­tinctă; c) secția de cercetare-proiec­tare se organizează în toate ca­zurile unde se impune o îmbi­nare strînsă a activității de cer­cetare cu cea­ de proiectare, da­că volumul de activitate necesită cel puțin 60 persoane; în secții mai mari se pot organiza, după caz, laboratoare de cercetare sau ateliere de proiectare cu respectarea condițiilor de mai sus și a celor prevăzute la art. 5 și 16. ART. 18. — Birourile și servi­ciile centralei industriale se pot constitui cu respectarea elemen­telor normative prevăzute la art. 9, respectiv art. 10. ART. 19. — Direcțiile cuprind mai multe birouri, servicii, sec­ții sau ateliere de proiectare și de producție, unități de cerceta­re și alte compartimente potrivit structurilor organizatorice apro­bate, direcțiile ce se pot orga­niza la centralele industriale și unitățile asimilate acestora sunt Direcția tehnică și de producție și Direcția comercială; la cen­tralele mari și cu activitate com­plexă se pot organiza și direcții economice. La centralele constituite pe structura unei mari întreprin­deri, directorul acesteia este și director general adjunct al cen­tralei, directorul general ad­junct al centralei poate fi ajutat de un inginer șef. La centralele cu volum mare de activitate de export-import și care, potrivit legii, efectuează di­rect operații de comerț exterior, directorul comercial poate fi a­jutat de un director adjunct pen­tru export care poate avea în subordine 2—3 servicii specifice. La centralele care au în subor­dine întreprinderi de comerț ex­terior, nu se mai organizează compartimente de export sau im­port. La centralele care au in planul lor un­ volum mare de lucrări de investiții se poate organiza un birou sau serviciu de investiții în cadrul Direcției Economice care să asigure rezolvarea tutu­ror problemelor ce revin tății respective în calitatea unu­ia de beneficiar sau de executant de lucrări în regie proprie. Capitolul IV PERSONALUL UNITĂȚILOR ECONOMICE ART. 20. — Personalul din u­­nitățile economice se compune din următoarele categorii: a) muncitori; b) personal de conducere di­rectă a producției și alt perso­nal de specialitate din secțiile de producție; c) personal de conducere a u­­nității, precum și șefii de servi­­ciu și șefii de birou; d) personal de execuție de spe­cialitate exclusiv cel prevăzut la lit. b; e) personal de execuție admi­nistrativ; fi personal de deservire. Nomenclatoarele funcțiilor din activitatea industrială si celelalte ramuri ale economiei naționale prevăzute pentru categoriile de personal de la alin. 1, lit. b—c sunt cele prevăzute în anexele care fac parte integrantă din pre­zentul decret. Consiliul de Miniștri va pre­zenta spre aprobare de Stat nomenclatorul Consiliului funcțiilor specifice unor ramuri și subra­muri ale economiei. ART. 21. — Personalul transfe­rat în interesul serviciului sau trecut în aceeași unitate, în funcții cu nivele de salarizare mai mici, ca urmare a aplicării prevederilor prezentului decret, are dreptul — timp de 3 luni de la data transferării sau trecerii în asemenea funcții — la sala­riul tarifar avut și, acolo unde este cazul, și la indemnizația de conducere. Diferența de salariu se suportă de unitățile la care personalul va fi încadrat. Personalul prevăzut la alinea­tul 1 care, neavînd o pregătire de specialitate, se recalifică pen­tru a presta o muncă direct pro­ductivă, va primi, timp de 6 luni, de la data aplicării prezentului decret, salariul tarifar avut la acea dată, recunoscîndu-d-se ve­chimea neîntreruptă în aceeași unitate. Conducerile centralelor, între­prinderilor și altor unități eco­­nomice sunt obligate să asigure repartizarea în muncă a perso­nalului care devine disponibil ca urmare a aplicării prevederi­lor prezentului decret, pînă la transferarea lor în interesul ser­viciului în altă unitate, dar nu mai mult de trei luni, salariații respectivi vor beneficia de sa­lariul tarifar avut și, acolo un­de este cazul, și de indemni­zația de conducere. Pentru persoanele care refuză fără o justificare temeinică repar­tizarea în munca oferită, plata drepturilor prevăzute în prezen­tul articol încetează pe data emiterii repartiției. Persoanele transferate în in­teresul serviciului în altă loca­litate beneficiază de drepturile prevăzute în H.C.M. nr. 253/1973. Personalul de conducere și e­­xecuție încadrat în funcții în­­ferio­are va beneficia cu precă­dere de majorarea salariilor pla­nificate pentru actualul cinci­nal. Majorarea va fi aplicată la noua funcție in care s-a făcut încadrarea. Capitolul V DISPOZIȚII COMUNE ȘI FINALE ART. 22. — întreprinderile și centralele industriale pot avea în subordinea lor și unele u­­nități cu alt specific decit cel industrial cum sunt șantiere de construcții, secții sau Stații de transport, depozite, oficii sau centre de calcul, unități școlare,­­magazine de prezentare și des­facere și altele similare, care se organizează potrivit normelor specifice. ART. 23. — Se aprobă lista anexă cuprinzând centralele în­­ființate ca urmare a reorgani­zării și unificării unor centrale existente. ART. 24. — Se recomandă or­ganelor centrale ale organiza­țiilor de masă și obștești să a­­plice în mod corespunzător dis­pozițiile prezentului decret. ART. 25. — Prevederile pre­zentului decret vor fi aduse la îndeplinire pina la data de 10 aprilie 1973. Președintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUȘESCU D­ECRET privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile economice CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA DECRETEAZĂ:

Next