Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-24 / nr. 9

Mare steeh cu incăniăimnte din renumitele mărci Maian & Ion G. F. Bally Îlg-Top F. L F. Suit c­­e mai bune și solide Prima Fabrica Cebe-Slevsea Confecfu­mi de Maine Bărbătești bucurești, Strada Berzei 94 — 86 Costume SÜffiffi Pantaloni SSÎA Raglane Costumase Pardesiuri Matrosuri pentru I Coniecț. superioară. Asortiment totdeauna luciu­ leii copi­l complect. Croială modernă, iason ireproșabil — BMH———— i rr MISI MIMII Ei Calea Moșilor 76 — _ — — Calea Moșilor 70 SOSESC ZILNIC CANTITĂȚI ÎNSEMNATE DE Sticlărie, Porțelanuri, Faianțe, Olerie Emailate OBIECTE pentru CADOURI, UTENSILS de MENAJ­EU. Fondat 1899 — Casă de încredere — Fondat 1899 »ISSAS , E1««« I 1 Inginer Paul Grosswald BIROU VECHWIS , • București, Strada Câmtimeanu, 22. Telefon Ziliz |1 I Materiale electrice Articole technical BE­OM i HS "ii tm& ggergman Curele de 1 Ampermetre și Vestisnetre 0sr <|e a ?elef ©*»ne . 1 „ .... q Lastre, armatyn camiia | 5i © © e efectrice | isit 1 mm cât si is esti PeroEín lat ce poate fi mai bon iscnnic cranificat si desiniastat odăi Cînematografe. Teatre loca­luri publice, autorități. Scoli. Spitaluri Se păsasc de vânzare cu pre­­turi convenabile la depozitul din str. No. 14 Le­inc expedition­ In provin* ele contra ramburs =PANTOFI =s ȘI­GHETE pentru bărbați Calitate superioară femele cele mai noui pentru ^ Căsătorii proectate Intre loan Horga str Cazarnnci No. 73 și d-ra Eugenia Angheluță str. Bala­ban No. 47, Galați; Constantin V Andreescu str. Bogdan Vodă No. 11 și d-ra Elena Constanța Căpit. I. G. Brezeanu dom. In corn. Gara Sărați, Buzău , Ion M. Pupăză str Soarelui No. 3 și d-ra Elvira Ioana Ó- Vasiles­­cu com. Șerban vodă (Il­ov) ; Mihail St. Mihail Bulev. Basarab No. 154 și d-ra Georgeta C. Torek str. Vacarescu 1 No .3 ; Ștefan­­ Ion str. Sapientei No. 4 și d-ra Katy Schuster ay. Sa­pientei No. 4; Geza Weiss str. Nerva Traian No. 124 și d-ra Ana Signer str. Nerva Traian No. 124 ; Stelian Rt­­­dulescu str. Trivale No 4 (Pitești) și d-ra Grația Olănescu Bulev. Col. M. Ghica No. 34; Nicolae I. Popescu st. Zinca Golescu No. 34 și d-ra Ecaterina Tomescu str Puțu lui Crăciun ; Gheor­­ghe N. Tana­se str. înclinații No. 4 și d-ra Viena I Băncilă str Paris No. 27. * Căsătorii săvârșite: Anastasie D. Puică str. Oițelor No. 2 cu d-ra Harieta P. Florea str. Oițe­­lor No. 2 ; Gheorghe yăieanu str. Pievr­gi No. 35 cu d-na Maria Maria nov născută Nica str Plevaci No. 35; Ioan Preșoianu str.­­1, cart, R. M. S. No. 13 cu d-ra Maria St. Ion­escu str­­. cart, R. M. S. No. 13 ; Ionel ’Blu­­roenfola str Stavropoleos No. 8 cu d-ra Elena Pantazi­nos, yiitor No. 6; Romulus L. B&ev calea Victoriei No. 222 cu d-ra Ștefana Eszergay calea Victoriei No. 222 ; Victor D. Ștefă­­nescu Bulev Basarab No. 113 cu d-ra Emilia Schwartz Bulev. Basarab No. 113 ; Osiaa Aronovici str. Atelierului No. 2 cu d-ra Aura Kerbis calea Moși­lor No. 882 ; Ion St. Gospodin prelun­girea Alexe No. 15 cu d-ra Maria T. Constantinescu *g. Viitorului No 163; Ioan Cristea str. Buzești No. 9 cu d-na Paraschiva­­ I. Grideanu­ str. Bu­zești No. 9; Livius Rades șos. Herăs­trău No.­ 88 cu d-ra Alexandrina Ami­­­ozi sos. Herăstrău No. 98; Vasile Gh. Păun str. Rotari (Obor) No. 34 cu d-ra Elen­a M. Vintilescu str. Rotari (Obor) No. 11 ; Constantil y. Simo­­vici str. Ignatiu No. 1 cu d-ra Emilia­n Theodorescu str. Ignat­iu No. 23; Gheorghe Călinescu si Elena Cuza No. 37 cu d-ra Elena Marculescu str. Elena Cuza No. 37 ; Gheoglie Ștefănes­cu str. Hagi Dina No. S3 cu d-ra Con­stantina Apostol str. Măgurele, Petre V. Dumitru str. Grivitei No. 60 cu d-ra Synca I. Ene str. Grivitei No. 50; Suliman Ali str. Ștefănescu Tei No. 54 cu d-ra Maria D. Nichita str. Ștefănescu Tei No 54 ; Constantin I. Isycescu str. Manu Cavaiu No. 43 ; cu d-ra Elena y. Marinescu str. Manu Cavafu No. 43 ; Ioan Hemning str. Ba­­nu Manta No. 33 cu d-ra Elis­abeta Simion­ str. Drumul la T. No. 73; Tănase Militaru str. Traian No. 112 cu d-ra Nastasia Hagea str. Traian No. 112 ; Ios­if Emil Miszsovits ^sy. Trinitftiei No. 59 cu d-ra Ana D. Ma­­rinescu str. Triniteței No. 6ft.­ Costea Manolache str. Lupească No. 120 cu d-ra Maria-Anica Lazca str. Lupească No. 120; Isidor Finkelstein str. Dio­­nisie No 8 cu d-ra Leca-Lucia Focșaner str. Labirint No. 24; Paraschiv Rădu­lescu­ str Col. M. Ghica No. 57 cu d-ra Minek Dumitrescu str. Raion No. 183 ; Aurel Bostinescu str. Mihai Bra­vu­ No. 48 cu d-ra Ștefania C. Adam șos. Panduri No. 2; Ștefan­­ Bunescu str. Lânăriei No. 6 cu d-ra Florica Predescu str. A. Soc. C. F. R. No. 25; Ion Gruia str. Foișor No. 11 cu d-ra Măndica Baldovin str. f­oișor No. î1; Mihai Berman str. Salcâmi No. 25 cu d-ra Maria Merlușca str. Salcâmi No. 25 ; Carol Imr0 Da..ei str Oțetari No. 6 cu d-ra Martha Httsc­h str. Oțetari No 6 ; Isidor Leibovn­i str. Arionaoa­­ei No. 33 cu d-ra Sophie M. Feld­man sy. Si. Ștefan No. 1P; Ion Mi­hai fund. Aristiei No. 2 cu d-ra Ana Paparad fund. Aristiei No 2 Ma­­cques Mosessohn calea Moșilor No. 332 cu d-ra Ghizela Ilerscovici calea Mo­șilor No 532 ; Py­i­o de Martini str. Cornescu No. 38 cu d na pi­cura Ba­­sangiac str. Cornescu No 66; Dumi­­tru Ionescu­ str. Bateriilor No. 29 cu d-ra Radu Grigore și Bateriilor No. 29 ; Dragomi­r Spanache str. Vișinilor No. 33 cu d-ra Dumitru N. Apostoles­­cu str. Vișinilor No. 33 ; loan N. Stăn­ciulescu str. Sabini No. 10 cu d-ra Elena Nicolescu str. Popa Nicolae No 36 ; Avram Raicea str. Dr Leonte No 3 cu d-ra Victoria Maria str. Dr. Leon­­ti No. 3 ; Ion Dumitru str. Remus No. 4 bis cu d-ra Joița Ionescu str. Remus No. 4 bis . Alexandru Apaion Silea str. Plevnei fund. Ghețari No. 5 cu d-ra Gherghina Stoica str. Plevnei fund. Ghețari No. 5; Vasile Burgaru str Turda No. 57 cu d-ra Elisabeta Roj* bulej str. Turda No. 49; Vasile Zo­­ftescu str. prelung. d-na Ghica No. 40 cu d-ra Maria Biro str. prelung. d-na Ghica No 40 ; Tănasi Anghelovici str. Negru Vodă No. 16 cu d-ra Ioana Tutoveanu str. Negru Vodă No. 16; Haic Tungurian șos. Colentina No 143 cu d-ra Vlada Marin D. Coandă str. fund. N­ Asan ; Ion G. Nicolau str. Fundeni No. 23 cu d-ra Constanti­na P. Dinu str. Fundeni No 23 ; Ioan Dumitrescu str. Griviței No. 117.cu d-ra Rahila N.­ Roșianu str. Griviței No. 117 ; Pierre Boutenko Bulev. Tă­­băcan­ No 57 cu d-ra Vasiîsca vasile str. Catinca Grecescu No. 60; Carol Braitenfeld str. Lizeanu No. 26 cu d-ra Maria Vodă str. Lizeanu No. 26 ; Io­nel Finkenstein str. Academiei No. . 6 cu d-ra Henriette Grosmann str. Prin­­cipatele Unite No. 23; Nicolae P Georgescu str. Carol No. 19 cu d-ra Virginia­ Alexandrina Teodosiu str. Lucaci No. 28; Marin Moreami str. Pete Carp No. 24 cu d-ra Maria Ga­­vrilescu str. Petre Carp No. 24; Năs­­tase P. Penciu str fund. Baicu I No. 2 cu d-ra Anghelina V. Damian str. fund. Baicu I No. 2­1 Costache Petres­­cu str. Pătru No. 14 cu d-ra Cristina Bgrcea str. Pâr­vu No. 14; Samuel Sadi Lobei sy Școalei No. 16 cu d-ra Constanta Patu­lea str Nicolae Golescu No. 14 Nașteri 28 j VLori 39;­­dpp\iumi 3. PRESA Starea civilă Pe ziua de 22 Martie 1023 Chestiunea reparați­­unilor talgere Sofia, 22 (Rador).­După lungi tratative care au avut loc între pri­mul ministru Stambolski cu șefii delegațiunilor de la comisiunea in­teraliată din Bulgaria, s’a ajuns la un acord relativ la reparațiuni­­le datorite de Bulgaria. In urma acestui acord, guvernul a publicat în virtutea art. 47 din Constituție un decret prin care veniturile va­male ale statului bulgar sunt des­tinate să servească de­ garanție plă­­ii reparațiunilor, în conformitate cu un stat de plăți, elaborat de co­misia interaliată și de guvernul bulgar. Condi­țiunile acord alui vor fi publicate ulterior. Aceste condi­­tiuni sunt favorabile Bulgariei și tin seama de situația sa economică și financiară, permițând Bulga­riei să se poată dezvolta în dome­niul economic. «Mi >h<ii.»*»—■ %% %ig|i iinjinM# Condamnarea unei excroace Oradia-Mare, 22.— la tribunalul local s’a dat azî sentința in proce­sul d-rei Margareta Knauer, acu­zată pentru excrocheri î­­n valoare de 200.000 lei. A fost condamnată la 3 ani și jumătate închisoare. teulMEI VINERI, 33 MARTIE, 1928 Aristide Griviței, 176; Lozinca, Popa Tatu 64; I. Mătăsari Victoriei 122; Comorniki, Victoriei, 46; G. Ber­bier, Moșilor 174; Dr. Emihon Carol, 41; G. Paraschivescu, Dudești. 86; I. Isăcescu Rahovei 151; Cornea, Văcărești 65; A. Nicolescu, Șerban Vodă. 187; Alexe, Sos. Ștefan cel Mare’ 24; D. Borș, str. V. Lascar, 42; G. Sima, Il iunie, 30; F. Zamfir­escu, Ba­nu Manta 52; Nițescu. Prelung, b-dul Ferdinand, 8; ‘ Gh. Veîescu, Șerban Vodă. 21;­Mărgineanu, Isvor, No. 44. r«WTO«l­ I­I Sâmbătă 24 Martie a. c. citiți Pumnul I PANTOFI — SI­GHETE pentru doamne Ferme elegante ULTIMELE ACT­IZ­­­ĂTI ALE SEZONULUI Anchetele „Presei și SF”"fun­a orașulu­i Iași Interview cu d-I C. Tema, primarul local Despre starea jalnică a orașului Ia­și e’a vorbit de nenumărate ori și un fel și chip prin presă, parlament, întruniri etc S’au propus remedii s’au făcut apeluri — toar deocamdată za­darnic. In ultemele zile, însă, cetățenii ieșeni au aflat cu surprindere, că în fine opera de ,refacere“ începe iată pe scurt, istoricul tristului capi­tol din odiseea care se numești ,,in ana­­i­zam" lașului înainte de războiu orașul avea artere­le­ren­trele — cele mai importante — pe o sup­rafață de 60.015 m­p­e As­­faltata Trotuarele—toate — de asemenea bine asfaltate. Restul de pavagiu, dopit cum arată Primăria, era prea puțin un granit (pe o suprafață de 53.985 m p.) și mai mult, la bolovani și macadam pe o su­prafață de 785.268 m­p. Suprafața totala a pavagiilor din Ia­și acoperind 223 de străzi și cuprinzând in această cifră, suprafața de 153­ 000 m p. a trotuarelor, a fost de 1 milion 42,266 m. p. Nepavat« erau 163 de străzi care reprezentau o su­prafață de 906 894 m­. p. In timpul războiului atât din pricina populației civile care se refugiase acolo și a afluenței extraordinare de trupe, cat mai ales, din pricina auto-camioane­lor grele — paragiu­ a c a uzat un chip groznic, Intrecând ori­ce limită, distru­gând aproape In întregime toate stră­zile orașului.8 încercări de refacere s-au făcut Fă­rst succes, insă din pricina lipsei de fonduri. Pe timp umed și mai ales efind plouă circulațiunea devine imposibilă. Din a­­ceastă princină, aprovizionarea orașului se face exaem de anevoios țl viața eco­nomică a Iașilor se resimte un rău de pe uria acestei enorme dificultăți. PROGRAMUL Acum un an, comisia interimară a orașului a întocmit un program de re­facere a orașului. El prevedea : refacerea a 50 de stră­zi și construirea din nou, a 30 de stră­zi. In rezumat programul cuprindea ur­mătoarele puncti: 1) asigurarea efec­tivă a unui pavagiu rezistent la gra­nit sau­­ locuri de granit pe arterele principalele de acces și aprovizioare și pe străzile de legătură ; 2) menținerea pavaj­iului de asfalt numai în unele arte­re ale orașului care n'au o im­ensă cir­culație și nun g străbătute de linii de tram­vaie și canalizarea arterelor ce urmea­ză a fi pavate în chip rezistent PROBLEMA FINANCIARA Pentru îndeplinire acestui program trebuia după toate calculele făcute, su­ma de 50 de milioane de lei — ceea ce însemează, ținând seama de faptul că programul de refacere nu poate fi în­făptuit mai curând de­cât la cinci ani — câte 10 milioane anual. Suma aceasta se poate obține din : re­surse proprii și resurse extraordinare. Din resurse proprii în modul urmă­tor : Primăria Înscriind în bugetul ei suma de 4 milioane lei și 2 milioane din extinderea textelor maximale dacă parlamentul ar vota o lege in acest sens. Din resurse extrordinare, restul de 4 milioane lei de la stat. Acum după ce cunoaștem istoricul chestiunei dăm cuvântul d-lui Toma, primarul orașului 05 NE DECLARA PRIMARUL — Statul datorește comunei Iași, cu titlul de despăgubiri,­suma de 48­ 409.485 lei și 48 bani pentru stricăciunile și dis­trugerile pricinuite in tmpul războiului Drepturile comunei la această sumă, sunt costatate prin hotărârea definiti­vă judecătorească. — Statul acceptă plata celor 4 milioa­ne anual ? — Cu Statul și-a luat angajamentul — I» 1919— ză ia asupra­ toate chel­tuelile necesitate cu refacearea Iașului Acum, îngă complicându-­te­ situația fi­nanciară a țări, statul va contribui anual cu sumele necesaret • PROECTUL DE BUGET — Ați făcut vre­un procet de buget general al Primarei î — Da! Proectul de buget se face pe 9 luni. Cel actual se cifrează la circa 32 de milioane și Cel trecut era de 20 de milioane. Diferența provine nu din spoturi de salarii acordate funcționari­lor ci din sumele obținute de la guvern pentru refacerea Iașului. CE SE PAVEAZA. CE SE CANA­LIZEAZĂ — Programul se îndeplinește J­a Dai 1 Se refac străzile: Ion I C Bratianu, Elena Doamna, Bulevardul Ferdinand, Cismăriei yasi­e Conta, Socola, Zu­gravi Usinele, Sf. Andrei, Moara de vânt" et­c Au­ început canalizările la străzile : Cismăriei, Socola, Zugravi și gubhana. Se mai tratează trecerea drepturilor statului asupra uzinelor comunale pe seama comunei. Chestiunea este în liti­giu. Și anume — în ce privește pre­tal. Imediat după terminarea tratative­lor se va Înființa Societatea comunală de exploatare a uzinelor Sr&murilor și luminei electrice RENOVAREA BĂIEȚ­I— Sunt informal intenționați refaceți baia comunală 9. — Da ! In curând încep lucrările pentru re­novarea baiei prin Înlocuirea caz­ane­lor In acest chip se va asigura temei­nica ei funcționare. Această lucrare necesitează suma de$1 milion de lei. UN CREMATORIU — In momentul de față se mai stu­diază uui nou sistem de strângere a guionilor și a industrializării lor prin inființarea unui crematoriu In această direcție au inceput trata­tive cu Societatea ..Musak““ din Ber­lin. Acum așteaptăm oferta. — Aveți veninuri noui ? — Da. Se fac contribuții fie nevoie la abator din tăerea eftriei, din mărfuri­le comercianților care intră și ies din oraș; și din altele Am mai impus o taxă pentru îngri­jirea cim­itirilor. Intenționăm să orga­nizăm acolo un serviciu complect de amenajare a locurilor sfinte , plantații de flori, etc In acelaș timp vom extinde cimiti­­rile — atât cel creștin cât și cele ale diferitelor confesiuni. O INIȚIATIVA — Comuna a luat inițitiva consitui­­rei unui comitet de inițiativă pentru construirea unei școli mixte (băeți și fete) in cartierul muncitoresc. Suma necesară acestei construcții va fi de 3 milioane jumătate de lei. Mi­nisterul muncei a făgăduit o subvenție importantă Deasemenea și ,,Casa mun­­cei“ de la c. f. r. Sperăm că în vară se va începe construcția ’ PROESTE — Credeți că proectul refacerei gene­rale a orașului va fi realizat Până la capăt ? — Hotărât. — dar I. P. Asortiment co­anlesien Incântăminta pentru copii Alierile ferme și toate mă­rimile din mărfile C. F. Ballf ti Tip-Tep Informafiuni Ministerul instrucțiunii a aprobat, cu Începere de la 1 Aprilie a. c. un sport de salariu de 400 lei, tuturor invățăto­rilor de cursuri goretice de pe lângă școlile elementare de meserii IN STR. LABIRINT 4C„ se gă­sește de vânzare Lingerie fină din Huo de olandă, voal triplu, opal marquisette, percal, asemenea Garnituri de Pat și de masă cali­tăți superioare și lingerie națio­nală cu prețuri convenabile. Telefon 25/91. , Magistrații din Turda au cer­ut mi­niștrilor de justiție și finanțe mărirea salariilor cari sunt inferioare ferurilor profesorilor secundari ardeleni fără mii versi­te și soldelor procet­ate pentru sublocotenenți. 325 lei ,Velardin&, (de lână) 13Ș c. m. Iar toate nuanțele moderne la „Grasul-Lyon“ Zarafi 3 și 12 prin Lipscani D. Henry Catargi, ministrul României la Bruxelles, se află în trecere la București. CASCHMIRURI tn desenuri turcești pentru ROCHI și GAR­­NITURI MARO CAIS, POLL. NET precum și alte țesfituri da­stole pentru TAILLE­URI și MANTOURI, Z­AN­AN­A, TOL LETARAR pentru­­ Lingerie, DUBLURI demi­cole, Impri­mat, etc. au sosit in bogat sortiment la magazinul : A TRIINDAFIRM No. *1, U­ada Lipscani, No. 4fl EM GROS EN DETAIL Membrii partidului național din C*P­­scală sunt convocați pentru autâscarăș la orele 6 a localul clubului, calea dirc*­toriei 70, 225­ lei „€ rsp@‘* (de mă tase) 100 c. m, iar toate culorile moderne la­ „Orașul-Lyon“ Zarafi 3 și 12 prin Lipscani) Până la noi dispozițiunui, d. Ioni Li­vesc­u, subdirector general, a fost delegat director general al tea­trelor. Reedite, Costuma;« si lacăltamkte pentru copii la Mag. Carmen Silva Lipscani 58 Ghapellerie Georgis a Înființa un atelier special de lingerie bărbătească cu ulti­mele noutăți la mătăsuri el­ zem­­uri. Tehnicianii din zestre și cinema­tognSi, se vor ține azi Vineri dimineață, a&a­nare In sals sindicatelor 275-lea „Oropella“ 110 c. m. lat. toate culorile moderne la „Orașul-Lyon“ Zarafi 3 și 12 prin Lipscani. Institutul social român continuând crelui conferințelor sale anunți cu Du­miecă 25 Martie c. orele 11 dim., va avea loc la Fundația Carol, conferin­ța d-lui prof. dr. I. N. Anghelescu, care va vorbi despre :%Bolidarismtl »fa­cial economic . Intrarea liberă. PAyAJK­îXI VENITURI NOUI ftsi N­. A. TOMA primarul Iașilor Fantome Imperiale iiiîiorie baronesei Kleinmiche! Când Nicolae II­e-a urcat pe tron, situația exilatului fu ameliorată ob­ținând dreptul de a dispune de ave­rea sa. După cum am scris mai înainte, Nicolae Constantinovici a fost foarte iubit de populația acelor ținuturi, prin actele sale filantropice. S’a căsătorit a doua oară sub un­ IMJ. Iskander tx a avut mai mulți copii. La isbucnirea revoluției a trimes o telegramă plină de entuziasm lui Kerensky, pentru a-și manifesta bu­curia că a încăput în sfârșit era li­­bertăței. Acea telegramă a fost publicată î* toate ziarele. Aceasta a fost ultima știre ce am avut despre dânsul. In 1872 am părăsit Curtea pentru a mă că­sători cu maiorul conte Nicolae Kleinichel, al cărui părinte Petre Andrievici a fost cunoscutul favorit al Țarului Nicolae I având un rol covârșitor în afacerile politi­ce. Soția lui fusese damă de onoare a împărătesei, dar eu nu i-am mai cunoscut, fiind morți de m­ult, la căsătoria noastră. Din trei frați, doi ocupau rangu­­ri înalte la Curte al treilea murise la Paris ca atașat militar. Trei fii ai cumnatelor mele au fost uciși în timpul revoluției. Unul comanda în 1917 un esca­­dron de cavalerie. Frumos, tânăr a­­bia de 25 de ani, el a fost schingiuit de soldații săi în primele zile ale revoluției: întâi i-au scos un ochiu, un ochiu i­au lăsat ca să poată vedea tragi­­cul sfârșit al comandantului, con­­tele Mangden și al colonelului Ekes­­pare. Apoi i-au scos și celalt ochiu și l-au torturat două ceasuri sdro­­bindu-i-se pe rând degetele brațele și picoarele; a­șa sună declarațiile ordonanței lui scăpată prin fugă de la moarte. Când nenorocita lui mamă a venit să ridice cadavrul fiului ei, n‘a gă­sit de­cât o grămadă de oase sân­gerând­e și carne sfâș­ată în bucăți. Fie­care soldat din escadronul Iui a venit, să-l lovească cu piciorul și să-l sfâșie cu pintenii. Ceilalți doi nepoți, unul maestru de ceremonii la Curtea imperială și fratele său mai mare care poseda cele mai întinse moșii în Rusia, în guvernământul Kursk, au fost choar semeni uciși. Cel dintâi de marinarii din Krim, celălalt de bolșevici în Caucaz, Fă era însurat cu fiica generalu­lui Schipov hatman al cazacilor din Don. Copii lui deposedați de toată averea au reușit să fugă din Rusia. Fetele în Crucea Roșie­ din Berlin, fiul lucrează într’un birou la Lon­­dra.... In 1877 soțul meu era general de brigadă insă se înbolnăvi greu și medicii l-au trimes la Mentone. Dar ftizia făcu progrese și avu durerea să-l pierd după câte­va luni de gre­le suferinți. €oi stinuimapi , 1.330 Fratele meu a fost numit reprezen­tant militar în comisiunea care a­­vea să fixeze granițele la Arab- Tabia. La­ sfârșitul răsboiului din 1877 și 1878 fuses locotenent in coman­damentul Scobelev. Kuropatkin (mai târziu ministru de război) fusese rănit. Schobelev numi pe fratele meu în locul aces­tuia încredințândiu-i­ comanda în lup­ta de la Ceatalgea. Lupta a dat rezultate strălucite. Fratele meu fu decorat cu crucea Sf. Gheorghe și in urma raportului făcut de Scobelev fu num­it de țarul Alexandru aghiotant și înaintat că­pitani. Abia înplinise­­ 7­0 de ani, înalt, svart, bronz, părea numai de 18 ani. Era foarte cult și cunoștea la per­fecție câte­va limbi. Despre el au vor­bit doi scritori străini, Gordon Story și Camperio în relatările privitoare la războiul cu Japonia. Ținea mult la mine așa că bucuria mea a fost fără seamăn când mi-a propus să-l însoțesc la Cons­tantinopol. Iată, însă că altă amintire mă ține în loc. Când fratele meu în 1904 a fost u­cis de o șrapnelă pe când comanda un corp de armată contra generalu­­lui Kuroki moartea lui a produs o adâncă impresie la Petersburg unde era foarte iubit. Fiul ministrului de justiție Mu­­raview, a scris o poezie plină de du­­rere pe care marchiza de Montelieî. Io a trimis-o d. Gaston Calmette di­rectorul­ ziarului ..Figaro’1. Poezia scrisă în franțuzește a apărut înso­țită de un călduros articol atât pen­tru eroul mort pentru patrie cât și și pentru tânărul poet, . ® ° « * * • -Am plecat la Contantinopol cu un vapor francez de la Odesa. La Burgas am poposit opt ceasuri fă­când o plimbare pe cai în interio­­rul țarei. Fără a ne opri la omuntinopol am debarcat la Buyukdere, reșe­dința ambasadorului rus. Fratele meu m'a lăsat într’un mic hotel sărăcăcios, unicul de altfel — și s’a dus la prințul Lobanov pen­tru a-i preda corespondența diplo­matică. Prințul care ne cunoștea din co­pilărie ne-a invitat să locuim la dânsul. Trei săptămâni am stat acolo ; petrecerile se țineau lanț ca și ex­cursiile la Constantinopole cu șalu­pa sau calcul. « Făcurăm lungi plimbări și prin împrejurimile capitalei cu prințul Larionov. Zile neuitate am petrecut la ..ape­le dulci“ din Asia și Europa. Nu mă mai săturam admirând sveltele minarete albe sub bolta azu­rie a cerului, caicele aurite ce du­ceau pe oglinda mărci cadânele în­fășurate în văluri negre priveliștea misterioasă a orientului ce încântă ochii străinilor, clândute uimicitoa­r­­u sar dem j Serile erau minunate iar casa lui Lobanov unde veneau mulți oaspeți, mai ales diplomați strâmt Anchii dorul rus era foarte primi­tor dar nu avea aceiași atitudine* față de toată­­ lumea. El făcea o mare deosebire între secretarii de ambasadă și cei ai de­partamentului asiatic cari în Orient au adeseori un rol mai important. Trebue să mărturisesc că mi-a fost uneori penibil să văd cum pe la capetele mesei se serveau vinuri și bucate deosebite celor cari se ser­veau la centru unde se aflau oaspe­ții mai importanți. Cunoscutul dragoman Maximov a fost însărcinat de prințul Lobanov să ne însoțească ori de căte ori ple­cam la Stambul. Maximov se plângea adeseori cu amărăciune de deosebirea ce făcea prințul la masă între oaspeții lui. D-na Onu soția consilierului de le­gația era însoțitoarea, noastră nedes­părțită. Era foarte cultă cunoștea bine Constantinopolul și era mai a­­les, foarte bună călăuză. Ea ne-a dus prin mosche, la dervișii urlă­tori, prin bazare și palatele istorice. (Va urma) Amintiri sângeroase

Next