Presa, martie 1923 (Anul 1, nr. 2-16)

1923-03-24 / nr. 9

L Arm!!, No, 5 tilgren:­­ORST. KILLE, E. O. FAGURE ! TELEFON! Direcția 58/73 și 58/75. - Redacția 58/74. — Administrația 10/60. DE MASĂ Șl mm abajur 0 ^^ÖsAJSIM rniPPTIKNP tu« PwnrriÄ s ^cotaprtE shleiku­bA,! &?~'*• 'JK' 'i'ENSROS­­EN DETAIL % '; COMPANIA ^TC? PAP HL 5fl CALEAT viCTORIEI 1Q4­ UIH3SI^O^Q%v^^^ Lămpi d@ hall Limpi de sîaîrsser!® Lămpi da salois Lampadese Lămpi de birou Ptefosi­ep © Lămpi moderne m abajur REDACȚIA ȘI REMSfórS’SRATIA, BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA „Presa”1 acordă­­ Ctitorilor și abonaților săi, începând de Duminică 25 Martie, o serie de premii de valoare, intre cari Un singur premiu de 109.000 lei si numerar Peste trei luni se face tragerea, în minierile viitoare cetitorii vor găsi condițiile participării la aceste premii. Arestarea Paris. 22. — Nenile evenimente întăresc impresia unei destinderi generale în populația civilă și funcționari. Totuși presa se în­treabă dacă nu ar fi o greșată să c­onsiderăm schimbarea tacticei germane ca un preludiu al unei capitulări. Autoritățile franceze au pus să se evacueze primăria din Herne, pentru a înlesni reluarea servi­­ciilor misiune! municipale. Pri­marul Xupperderfa asigură că a­­ț­resimtea contra soldatului fran­cez comisă în noaptea de Luni spre Marti trebue socotită ca un act izolat imputabil unui exaltat și­ nu angajează nici de­cum răs­punderea populației, a cărei stare de spirit este foarte satisfăcă­toare. La Essen administrația france­za a arestat un număr de notabi­­lități ale orașului în scop de a grăbi descoperirea asasinului sol­datului Schmidt. Aceste arestări nu au produs nici o emoțiune și orașul este foarte liniștit, cu toa­te declarațiunile oficiale din Ber­lin Printre lucrătorii și minierii regiunii Langendier domnește o oarecare îngrijorare cauzată nu­mai de sporirea constantă a greutăților traiului zilnic. In Colonia. In urma atentatului comis contra ini­eraed­s sigu­ranța britanică a percheziționat domiciliile personalităților cuno­scute pentru sentimentele lor na­ționaliste și anti-aliate. In minele rechiziționate cont­­inuă strângerea cocsului seches­trat; la Blumenthal minierii ger­mani au reluat lucrul, lucrătorii germani continuă fabricarea coc­sului, cantitățile ridicate de echi­pele franceze sunt mereu înlo­cuite. înalta condamne interaliată în teritoriile renane a hotărât, până la un nou ordin, ca să interzică cir­culația în timpul nopții, între te­ritoriile ocupate și Germania ne­ ocupată, lăsând liberă numai cir­culația pe cale ferată. Deja luarea în regie a cailor ferate din teritoriile ocup­ate de către franco-belgieni, numărul tre­nurilor puse în circulație a sporit simțitor ridicându-se la* 281 tu­­nuri care parcurg 28.000 km. Autoritățile belgiene au desco­perit la Meiderich lângă Buis­­berg 18 locomotive ascunse în in­teriorul unui atelier particular. Vice-amiralul Abo, sub-șef de stat major al marinei japoneze, însoțit de ofițeri japonezi, va sosi în 28 Martie în Düsseldorf pentru a­ vizita basinul Ruhr. Reprezentantul Germaniei la Paris a înmânat guvernului francez în legătură cu nota de protestare toate documen­tele privitoare la ilegalitățile ce le-ar fi comis autoritățile de ocupație în ținutul Ruhr­­ului, Berlin. 22 (Rador).­­ Din Essen se anunță că muncito­rii și amploiații uzinelor Krupp au declarat greva de 24 ore în semn de protestare contra luării de ostatici de către autoritățile franceze ca răspuns la atentatele săvârși­te de germani împotriva func­ționarilor francezi­ Ocupația franceză unor fruntași din Essan Sporirea circulației pe căile ferate Rezistenta ger­mana li Buir Berlin. 22 (Rador). — Com­i­siunea parlamentară pentru a­­facerile externe din Reichsta­gul german se va întruni săp­tămâna viitoare pentru a dis­cuta asupra situației din teri­toriile ocupate. Guvernul ger­man a trimis deputaților din Reichstag o carte albă conți­nând toate documentele pri­vitoare la ocuparea de către francezi și belgieni a ținutu­lui Ruhr. Cartea albă conține și notele de protestare pe care Germania le-a trimis pu­terillor aliate. Problema turcă întrunirea experților franco­­englezi PARIS. 22. — Consfătuirile între experții aliați asupra contra propunerilor turce au fost amânate pe Miercuri du­pă- amiază din cauza întruni­­rea consiliului de cabinet en­glez. In timpul dim­neței, ex­perții francezi au examinat împreună cu experții britani­ci diferitele chestiuni cari vor face obiectul acestei consfă­tuiri. Londra, 22 (Lenor). — Dl Venizelos va reprezenta gu­vernul din Atena la conferin­ța experților de la Londra, care se ocupă cu contrapropunerile guvernului din Angora. In cer­curile politice se afirmă că șeful guvernului din Atena, colonelul tPlastiras, ar fi de­clarat că va face tot ce-i stă în putință pentru încheierea păcii. Plecarea misiunilor militare streine din firmera Atena. 22.— După care s’a anun­țat ca măsura de econo­ie g ver. m­. elen a boi si­rât să nu mai reîn­noiască contractele cu misiunea na. ’.rift engleză. misU­v­a militară fran­ceză și misiunea de jandarmerie ita­liană. Șefii și membrii acestor misiuni vor părăsi In cu­nuri despăgubirile prevăzute , primind în con­­tracte. Numai misiunea engleză pentru reorganizarea poliției din orașe va fi menținută. Ziarele publică decla­­rațiunile admiralului Smithy șeful misiunei navale britanice care apro­bă pe deplin această măsură a gu­vernului grec. ieșirea reginei Maria la Belgrad Belgrad. 22 (Rador).­­ Regina Maria a României a sosit ori la Belgrad la orele 9 dimineața. Su­verana a fost primită la gară de regele și regina Iugoslavia, de per­sonalul Curții și de ministrul Ro­mâniei. • Manifestație politică la o serată Aseară târziu ne-a fost a­­dusă știrea că la o serată ca­re a avut loc la principele Stirbey administratorul gene­ral al Domeniilor Coroanei, un număr de vre-o două sute de cetățeni au făcut o mani­festație ostilă, strigând jos camarila brătienistă și spăr­gând mai multe geamuri. Administratorul Domenii­lor Coroanei a acuzat că Inter­ vine mereu pe lângă suveran în favoarea d-lui Brătianu cumnatul său, ațâțând pe re­ge împotriva șefilor partide­lor de opoziție cărora le atribue idei și intențiuni pe cari nu le au, prezentându-l ca revo­­luționari, antidinastici și os­tili persoanei suveranului. Rolului acesta, care a și fost denunțat de unii mem­brii ai opoziției se a­bitc ma­nifestația de aseară care a fost imediat adusă la cunoștința primului ministru și a stârnit vâlvă in cercurile guverna­mentale. Poliția a făcut câteva ares­tări. Primele cercetări au fost duse de Inspectoratul 3 IN FIECARE ZI UN PREMIU in vederea greutăților scumpire­ continue a tra­iului, „Presa“ a decis sa acorde PREMII XILNICE ce­titorilor săi, constând în ar­ticole alimentare și obiec­te de menaj. Cititorul care va cumpăra numărul ștampilat pe spa­țiul alb dintre pagina 4-a și a 5-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră pre­zentând numărul ștampilet Premiul de azi: 20 cutii conserve legume și compoturi. Scandal tntrun congres comunist Bepmentantal internațional lei Hl-a, maltratat Ziarul „Rus”­ anunța urmă­toarea pățanie a teoreticianu­lui comunist Sucharin: La congresul partidului co­munist norvegian, care a avut loc la Christiania, a luat cu­vântul și reprezentantul sovie­tului rus de l Bucharin. Buch­­arin a apelat la comuniști norvegieni ca să accepte rezo­luțiile congresului al treilea și al patrulea a Internaționa­lei a VI-a. O parte din cernul nîștri cari au asistat la con­gres au întâmpinat propunerea lui Bucharin cu strigătele : ,5Jes provocatorul!“ A urmat o bătaie în toată regula în timpul căreia Bucharin a luat o lovitură așa de puternică peste ochi, încât s­ fost nevoit sa părăsească congresul Din Christiania Bucharin a plecat la Berlin și se află în îngri­jirea unui oculist german. *•*•♦** ****••••• O ** ExfiriMarea comitagiilor mii au operat în Cadrilater Guvernul bulgar a admis ex­trădarea celor 18 comitagii ares­tați la Razgrad. Cari au comis o serie de atentate, crime, vio­lări și jafuri în Cadr­later, prefectul județului Varna a primit în consecință un ordin ca să predea autorităților ro­mânești pe comitagii. Ei vor fii judecați de const­rui­u­l război al corpului V armată. Polonia în Nica Antantă Varșovia. 22. — Vizita proec­­ată de ministrul ”7” externe Be­neș în Varșovia va fi amânată, fiindcă ministrul de externe po­lon Skrymky zăbovește în strai­nătate și numai după Paști se va întoarce din­ torára in Varșo­via. CONTELE SKRYNSKY Ministrul de externe al Poloniei Scopul­ călătoriei ministrului polon e ca să convingă statele Marii Antante ca Polonia să in­tre în Mica Antantă. In cercurile oficiale din Varșo­via se crede că opoziția Cehoslo­vaciei nu va avea efect și Polonia va putea intra în Mica Antantă. »****•••• BENEȘ Ministrul de externe al Cehoslova­cie! a! premiile zil­­nic a­ „Presei” Premiul de ieri­e metri sto­fă Baiadera de l­a Magazinul Luvru a fost câștigt de ă. ge­neral I. Dumitrescu -Osicianu O în str. Th. Aman 18 bis, Wmm­ain­ființată de greva poștală Viena. 22. — Rezistența pasivă la poștă continuă. Dacă tratativele nu vor duce nici azi la un rezultat se va înăs­pri rezistența pasivă, ceace poate duce la o grevă a funcționarilor nnsifiî. -OXO- fxx primar € a­ îndesitei Oradea-Hoare, 22 — Soția primarului Buciko, a fost citată ca martora la un pro­ces. L­e oarece n’a venit la proces a fost condamnată la o amendă la bani. Când a auzit de aceasta primarul l-a căutat pe judecătorul Solyoo, fiind foar­te agresiv față de acest­ judecător. Judecătorul l-a poftit­ afară pe pri­mar și a spus că magistratura nu se înSă terorizată, dându-l în judecată. întrunirea comisiun­ei româno- sârbe pentru regula­­rea navigației De la corespondentul nostru ARAD.— Luni, 26 cor., se va în­truni în orașul Vârșeț (Iugoslavia) comisiunea româno-sârbă pentru regularea chestiunei apelor. Prima comisiune se va ocupa de chestiunea râului Timiș și a cana­lului Bega. Delegațiunea Români­ei se compune din domnii: O­­preanu, directorul general al a­­pelor, Iul. Arsenovici, directorul general de finanțe, dr. P. Licarețin, deputat (liberal) și 2 consilieri teh­nici. Afară de chestiunea navigațiunei în aceste ape, comisiunea aceasta prezidată de d. Dungerski (sârb), va lichida vechea societate de na­­vigațiune și va avea să stabilească un acord relativ la formarea unei nouă societăți similare de naviga­­țiune. Comisiunea aceasta va stabili și punctele comune pentru apărarea tehnică contra inundațiilor. Capitalul vechei societăți fiind pur străin, guvernul român va cău­ta să-l naționalizeze. Terminându-și această comisiu­­ne lucrările ei, o altă delegațiune română va pleca la Vârșeț pentru regularea chestiunei râurilor A­­ranca și Toront­al, de jos. La­ această com­isiun român va fi reprezentat prin d. de­putat P. Rămneanu (liberal). Este foarte regretabil, că și în a­­tari chestiuni de interes general gu­vernul face politică delegând par­tizani politici, în loc să fi recurs la competințe și la specialiști în a­­î­tari chestiuni de o importanță in­discutabilă- ni -OXO­FEREANU Un socialist democrat ales prim ministru în Saxonia Berlin 22. — (Rado*). Dieta saxonă a ales ca președinte al consiliului de miniștrii, pe ac­tualul ministru de justiție dr. Zeigner, care aparține parti­­dului social democrat Conferința experților din Londra Londra, 22 (Rador). —­ Confe­rința experților de la Londra s’a deschis. S’au ales trei subcomisi­uni, prima pentru chestiunile po­litice și juridice, a doua pentru chestiunile financiare și a treia, pentru chestiunile economice. Un comunicat amănunțit va fi publi­cat după terminarea conferinței. Un immun­ austriac In Italia Roma, 22. — Ministrul aus­triac la Londra Wrangenstern și directorul lui „Anglobank“ din Londra a sosit­­ la Roma spre a trata cu guvernul italian pentru acordarea unui împrumut Aus­triei. Remanierea cabinetu­lui bulgar Sofia, 22 (Rador).­­ In urma diferitelor remanieri ale cabinetu­lui, departamentul lucrărilor pu­blice a fost atribuit d-lui Pavlof, agricultura d-lui Obof, finanțele d-lui Ianef, justiția d-rului Dupa­­rincf, căile ferate d-lui Atanasof, războiul d-lui Kosta Muraviei, in­strucțiunea publică d-lui Omar­­cevski și internele d-lui Stoianof. it ofiiMa Mamei Paris, 22 (Rador). — La Paris a sosit președintele consiliului de miniștri lituanian și delegații li­tuanieni din Liga Națiunilor pen­tru a trata cu conferința ambasa­dorilor rezolvarea definitivă a ehe­stranei Memel. • , . Sâmb­ătă 24 Hartl ® 1923 Alegerile din Iugoslavia Guvernul și-a asigurat majoritatea Zagreb.­­ Alegerile de Dumine­ca trecută cari trebuiau să aducă decizia dacă țara este pentru poli­tica centralistă sau pentru revizui­rea Constituției și descentralizare, par a fi asigurat o majoritate gu­vernului Pașici și cu aceasta poli­ticei centraliste. De fapt, au fost aleși 120 radicali, 10 partizani ai partidului agrarian al lui Rădici, 30 democrați și 21 clericali. Alegerile au avut loc pretutin­deni fără nici un incident. La Belgrad au fost aleși atât șeful partidului radical, primul minis­tru Pasici, cât și șeful partidului democrat Davidovich Fruntașul radical Protici a suferit în schimb o înfrângere complectă cu fracțiu­nea sa. La Zagreb au fost aleși doi deputați ai partidului radical cu 0238 voturi. Partidul Frank și-a pierdut mandatul; el a obținut nu­mai 4493 voturi. Democrații au obținut 2380 voturi grupul parti­zanilor ideii iugoslave 1480, radi­calii 360, național-socialiștii 152, comuniștii 138, clericalii a>­7 și socialiștii 243 voturi. In Croația, și-au exercitat drep­tul de vot 71,989 alegători; din 97.119, partidul popular sloven a obținut 48.239 voturi, partidul ță­rănist independent 6.462, comuniș­tii 5589, partidul democrat sloven 5.947 , restul s-au repartizat asu­pra celorlalte partide. Partidul popular sloven a obținut 9 din ce­le 10 mandate și partidul țărănist independent a obținut imul. In teritoriile iugo­slave din Sti­­ria, partidul popular sloven a ob­­ținut 55.734 voturi, partidul Ră­dici 10.168, partidul german 5.980, comuniștii 5.782, partidul social-­ democrat sloven 5.164, partidul țărănist independent 4.543, partii­dul oficial german 4.284, partidul național-socialist 2.069, partidul republican 1.449 și partidul radi­cal 1.365 voturi. Au fost aleși fie deputați, partidul popular sloven obținând 11 man­date, germanii ți partidul Rădici câte un mandat. exces­e antisemite de la Budapesta De la corespondentul nostru special ACȚIUNEA ANTISEMITA A STU­DENȚILOR BUDAPESTA. 22.— Societățile studențești au ținut eri ședință și în moțiunea lor anunță că răspun­sul ministrului de Interne nu-l sa­tisface, înainte de a lua o deriziune ti­nerimea așteaptă rezultatul anche­tei polițienești. Reprezentanții studențimei au declarat că studenții nu vor pleca de Paște la căminurile lor, ci vor aștepta la Budapesta rezultatul an­chetei. Conducătorii studenților au lan­sat un manifest prin care îndeam­nă pe colegii lor să împiedice pe studenții evrei de a lua parte la concursuri. Pe de altă parte președintele cercului studențesc recomandă stu­denților evrei să evite universita­tea pentru a nu da naștere la scan­daluri. O delegație a studenților s'a pre­zentat la primul ministru Betlen și l-au rugat să dispue ca studenții­ evrei să nu fie primiți la universi­tate până nu se va restabili liniștea. In cursul zilei de azi au fost grav bătuți 2 studenți evrei de la facul­tatea de farmacie, 3 studenți de la tehnologie și unul de la drept. Budapesta. 22. — Azi se discută în Budapesta un caz extraordinar ce s’a întâmplat aseară. Studenții din Liga „Ungurilor cari se deșteaptă" au luat obiceiul de-a cutreera străzile și de-a cere tuturor cetățenilor să se legiti­meze, iar cine e evreu e bătut. Aseară pe la­­ orele 10 doi stu­denți au oprit pe un cetățean, care din întâmplare era un membru al „Gentrei" maghiare, cu numele Lu­dovic Rónay. Cei 2 studenți, cari l-au întâmpi­nat au cerut legitimațiile lui. Ace­sta, beat, le-a replicat: „Plecați de-aci". Studenții i-au strigat: „Nu ai teamă de jidani". Atunci aristocratul ungur indig­nat a scos revolverul, descurcând câteva focuri asupra studenților și rănind pe umul din ei în pântece. In stare foarte gravă studentul a fost internat la spital, iar aristocra­tul ungur, arestat Budapesta. 22. — Prim-procuro­ rol a primit ordine severe din par­tea ministerului de justiție să pro­­ cedeze energic contra agitațiilor întreprinse de Sovietele „Ungurilor cari se deșteaptă", „Osjag" și „A­dăp". GUVERNATORUL HORTY (A PARTEA TURBURĂTORILOR Budapesta, 22. — In cercurile politice se afirmă că primul mi­nistru Betlen e foarte indispus că guvernatorul Horty, cu prile­jul tulburărilor studențești a a­­părat gruparea extrem radi­cală a „ungurilor care se deșteaptă“ ș a studențimei împotrivă poliției. De aceia contele Betlen și-a m­e­nifestat intenția să demisioneze. Lista noului guvern era și al­cătuită, precum anunța ziarul „Nemszetyuissag“, cu Carol Wolf ca prim ministru, cu Iuliu Göm­boi ca ministru de externe și Ti­beriu Ekhard, ca ministru de ex­terne. MASURI CONTRA PRESEI AGITATOARE FagubSis cautats fig .iiîUfigiile din Oslj CRAIOVA, 22. — După retrage­rea apei Jiului s’au stabilit urmă­toarele pagube cauzate de inun­dații : Pe teritoriul comunei Breasta apele Jiului au distrus 256 ha. se­mănături de toamnă ; 53 ha. islaz î 10 ha. livezi. Pe teritoriul comunei Cernelele au fost distruse 13 © ha. grâu; 105 ha. pădure iivezită; 33 ha. islaz și 5 ® ha. nivezi. Podului de peste Jiu intre Brasília și Răcari i s’a deteriorat lui picior din care cauză este periclitată tre­cerea. Amaradia venind în valuri mari a rupt, din capătul podului Negoe­­ști, și schîmbânndu-și în acelaș timp cursul normal s’a revărsat pe șo­seaua Amaradia rupând-o. Circulația a fost întrerupți. Semănăturile au fost distruse în următoarele localități: Brastita 33» ha. grâu, Scăești 250 ha. grâu , Coțofenii din Dos 203 ha. grâu și Mihăîța 106 ha. grâu. Citiți în pag. 8-a „PRESA“ economica și financiară L

Next