Primăria Sibiului, 1993 (Anul 2, nr. 26-77)
1993-01-15 / nr. 27
Manie Zk șecUa Stuinescu ... 15 ianuarie 1850... "Pomi luceafărul. Creșteau/ în cera lui aripe,/ Și căi de mii de ani treceau/ în tot atîtea clipe"... ... 15 ianuarie 1850... Pe cerul poeziei românești a răsărit o stea între stele, “un fulger neatrerupt/ Rătăcitor prin ele!... De-a pururi rătăcitor, evadat pentru totdeauna din noaptea uitării... Despre Eminescu s-a scris enorm. Și se va mai scrie și de-acum înainte, însă niciodată îndeajuns, pentru că el, poetul-luceafăr, a devenit însăși chintesența, simbolul spiritualități noastre. Prin chipul cum rădăcinile lui au crescut și s-au adîncit, an de an, generație după generație, vreme de mai bine de un veac, scrisul eminescian rămîne veșnic proaspăt, adevărat izvor de tinerețe fără bătrînețe... Astăzi încă poezia lui este mai vie ca oricînd și toate creațiile din domeniul artei cuvîntului, oricît de moderne și novatoare, se revendică, într-un mod sau altul, din opera nepereche a poetului nostru național, DOMNUL EMINESCU. • Hotărîrea nr. 60/1992 a Consiliului Municipal privind stabilirea taxei speciale de autorizare a circulației mijloacelor de transport cu tracțiune mecanică în zona centrală a municipiului Sibiu. • Hotărîrea nr. 1/1993 a Consiliului Municipal privind stabilirea metodologiei de autorizare a funcționării unităților comerciale, a celor de producție și prestări servicii. • Buletin infracțional: • Ce se mai fură? • Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nădejde • Unde-i lege, nu-i tocmeală! • Și paznicii se împușcă, nu-i așa? • Prognoza meteo • înregistrări la Starea Civilă: nașteri, căsătorii, decese municipiul Sibiu. • Horoscop (15 - 22 ianuarie) • Zodiac: Capricornul (21 decembrie -19 ianuarie) • Cuvinte încrucișatei SAPTAMINAL DE INFORMARE ► ANUL II • NR. 27,• 15 • 22 IANUARIE 1993 • 4 PAG.• 10 LEI Dezvăluirile primarului Sibiului REDUCERILE DE PRESIUNE LA APA SI GAZ METAN AU FOST IMPUSE LA NIVEL NATIONAL, DE PRIN NOTE • Domnule primar, de ce nu au avut oamenii căldură și apă caldă de sărbători? - Dacă ar cunoaște sibienii problemele care stau la nivelul orașului, privind încălzirea, poate că in camere temperatura ar crește cu cel puțin un grad. - Evident, din cauza enervării. Vreți să explicați, totuși, aceasta afirmație? - Voi începe cu cîteva detalii tehnice, care vor fi, sper, pe înțelesul tuturor. Centralele termice, la nivelul municipiului Sibiu, se împart în două categorii de sisteme de încălzire a agentului termic: cele care încălzesc cu apă fierbinte și cele care încălzesc cu apă calda. încălzirea cu apă fierbinte impune ridicarea temperaturii agentului termic la 120 ° C și avem asemenea centrale termice în Vasile Aaron, Ștrand (Cârlova), Valea Aurie, B-dul General Vasile Milea, "Sibiana", "Simerom" și "Indes". încălzirea cu apă caldă înseamnă ridicarea temperaturii agentului termic la 90 ° C în restul centralelor termice, între centralele cu încălzire cu apă fierbinte și scările blocurilor se montează hidroelevatoare sau există puncte termice. Spre exemplu, centrala de pe B-dul General Vasile Milea alimentează zona străzilor Școala de înot, Calea Dumbrăvii și zona blocurilor de pe str. C. Noica cu ajutorul hidroelevatoarelor, iar blocurile de pe B-dul General Vasile Milea prin punctul termic existent. Hidroelevatoarele sunt prevăzute cu duze care au dimensiuni ale orificiilor diferite de la bloc la bloc, în funcție de depărtarea blocurilor de centrala termică. Cînd locatarii de pe unele scări ale blocurilor au mărit orificiile duzelor, au dezechilibrat toată rețeaua. Așa se face că unele blocuri, mai apropiate de centralele termice au temperaturi mai ridicate, în defavoarea celor mai îndepărtate, cărora nu le mai ajunge agentul termic la temperatura necesară. - Nu s-ar putea face în așa fel încît să nu mai existe favorizați și defavorizați și toată lumea să beneficieze de căldură și apă caldă? - A trece o centrală cu încălzire cu apă fierbinte pe încălzire cu LA BUCUREȘTI. TELEFONICE apă caldă ar însemna ca toate rețelele pînă la bloc să fie altfel dimensionate, adică să aibă un diametru mai mare, ceea ce implică niște cheltuieli enorme, vag foric. Cu despre faptul că o centrală termică, în comparație cu 0 altă centrală termică, nu primește aceeași presiune, e și normal, >* pentru ca depinde de distanța de amplasare a centralei termice pe o rețeaua de repartiție, în funcție de stația de predare a gazului “■ metan. Prin oraș se vorbește că presiunea gazului a fost coborîtă deliberat în zilele din preajma Bobotezei și că motivațiile că ar fi fost înghețat solul și de aceea nu a fost presiune sunt doar povești... (continuare în pag. 2) Anca-Ileana MORARU Prima ședință ordinară din acest an a Consiliului Municipal a avut loc în 11 ianuarie, în prezența a 17 consilieri. Președinte de ședință a fost ales dl. consilier Gheorghe Popa. Ședința a debutat printr-o scurtă informare prezentată de dl. primar în legătură cu bilanțul Primăriei pe anul trecut. • Am reținut că din 12.000.864.855 lei cît a vărsat municipalitatea la bugetul național, i-au revenit 316.545.000 lei (ceea ce înseamnă 2,46%), dintre care 180.545.000 lei din venituri proprii și 136.000.000 lei din subvenții. • De remarcat că, la nivelul anului 1992, Primăria Municipiului Sibiu nu are nici un fel de datorii față de regiile autonome și societățile comerciale care au prestat servicii către Primărie privind gospodărirea orașului. • Bilanțul anului trecut și proiectul de buget pe anul în curs vor face obiectul unei viitoare ședințe. Visul frumos al Consiliului Județean va deveni, oare, realitate? La lucrările consiliului a luat parte și dl. Romeo Trifu, președintele Consiliului Județean Sibiu, care a spus, printre altele: "Prezența mea aici nu este întîmplătoare. Am hotărît, la nivelul Consiliului Județean să participăm la lucrările tuturor consiliilor municipale, orășenești și comunale din județ. Am așteptat o invitație. N-a venit, așa că ne-am autoinvitat. Am și o problemă personală, care vă va fi supusă atenției la punctul doi al ordinii de zi. (...) Una dintre principalele funcții ale Consiliului Județean este aceea de coordonare a activității consiliilor municipale, orășenești și comunale. Vrem să transformăm activitatea acestora în una autonomă și, totodată, concertată la nivelul județului, în perspectivă, va trebui să elaborăm o politică socială, economică și culturală la nivelul județului. Am izbutit să creăm, la nivel național, o reuniune. Inițial au fost 10 județe, acum sunt 35. Și, primul pas pe care vrem să îl impunem Guvernului și Administrației locale este autonomia completă a bugetului pe 1993. Am bătut această monedă: perceperea de biruri locale să nu se facă prin absorbirea bugetului sus, la centru, de unde să se dea apoi cu țîrîiia. Vrem să preluăm cheltuielile locale în ceea ce privește învățămîntul, sănătatea, agricultura, protecția mediului, cultura. După socotelile noastre, județul Sibiu are capacitatea să acopere aceste venituri. De asemenea, am cerut dubla subordonare a agenților fiscali. Pe de o parte, să fie subordonați Ministerului Finanțelor și, pe de altă parte, Consiliului Județean și Consiliului local, așa încît o cotaparte să rămînă aici, iar cealaltă cotă-parte să plece sus, ca să nu mai pățiți ca anul trecut cînd, datorită întîrzierii subvențiilor, Primăria nu-și putea onora obligațiile în ceea ce privește salubritatea și, în general, gospodărirea orașului. Totul depinde de comisia pentru buget, al cărei președinte este dl. Ioan Bogdan, deputat P.U.N.R. de Sibiu. Să ne ajute Dumnezeu să se împlinească acest vis și să ne desfășurăm activitatea așa cum trebuie". Noua conducere a R.A.G.C.L în ultima ședință pe anul trecut a Consiliului Municipal (cea din 28 decembrie 1992) a fost ales consiliul de administrație (format din 11 persoane) al Regiei Autonome de Gospodărie Comunală și Locativă a Municipiului Sibiu. Aceștia au ales noua conducere a regiei: director general - dl. Mircea Niculescu; director economic - dl. Mihai Florea; director tehnic - dl. Alexandru Ghiță; șeful Agenției de fond locativ - dl. loan Mărie. (continuare în pag. 3) Anca-Ileana MORARU si ■ [UNK] 1 .1 ------In centralele termice sibiene in loc de minimum 0,5 atmosfere între 0,05 și 0,4 atmosfere— Vă prezentăm și dumneavoastră, stimați cititori, rezultatele unui sondaj efectuat în data de 31 decembrie 1992, privind presiunea în rețeaua de gaz, care a ajuns la centralele termice la ora 8 dimineața: - CT Corcova - 0,1 atm - CT Ștrand - 0,4 atm - CT Milea - 0,03 atm - CT Siretului - 0,15 atm - CT Rahovei - 0,2 atm - CT Țiglari - 0,4 atm - CT Mihai Viteazul - 0,2 atm - CT Valea Aurie - 0,05 atm - CT Vasile Aaron - 0,05 atm - CT Terezian - 0,4 atm Și aceasta, ca urmare a unei simple note telefonice (care nu are nici un fel de acoperire juridică) recepționate de conducerea Distribuției de Gaz Metan Sibiu de la conducerea sa (superioară și centralizată, desigur) din București! D. STANCU Ședința Consiliului Municipal PRIMĂRIA A ÎNCHEIAT ANUL '92 FĂRĂ DATORII