Primăria Sibiului, 1993 (Anul 2, nr. 26-77)

1993-01-15 / nr. 27

Manie Zk șecUa Stuinescu ... 15 ianuarie 1850... "Pomi luceafărul. Creșteau/ în cera lui aripe,/ Și căi de mii de ani treceau/ în tot atîtea clipe"... ... 15 ianuarie 1850... Pe cerul poeziei românești a răsărit o stea între stele, “un fulger neatrerupt/ Rătăcitor prin ele­!... De-a pururi rătăcitor, evadat pentru totdeauna din noaptea uitării... Despre Eminescu s-a scris enorm. Și se va mai scrie și de-acum înainte, însă niciodată îndeajuns, pentru că el, poetul-luceafăr, a devenit însăși chintesența, simbolul spiritualități noastre. Prin chi­pul cum rădăcinile lui au crescut și s-au adîncit, an de an­, generație după generație, vreme de mai bine de un veac, scrisul eminescian rămîne veșnic proaspăt, adevărat izvor de tinerețe fără bătrînețe... Astăzi încă poezia lui este mai vie ca oricînd și toate creațiile din domeniul artei cuvîntului, oricît de moderne și novatoare, se reven­dică, într-un mod sau altul, din opera nepereche a poetului nostru național, DOMNUL EMINESCU. • Hotărîrea nr. 60/1992 a Consiliului Municipal privind stabilirea taxei speciale de autorizare a circulației mij­loacelor de transport cu tracți­une mecanică în zona centrală a municipiului Sibiu. • Hotărîrea nr. 1/1993 a Consiliului Municipal privind stabilirea metodologiei de auto­rizare a funcționării unităților comerciale, a celor de producție și prestări servicii. • Buletin infracțional: • Ce se mai fură? • Vicleanul făgăduiește, nebunul trage nă­dejde • Unde-i lege, nu-i tocmeală! • Și paznicii se împușcă, nu-i așa? • Prognoza meteo • înregistrări la Starea Civilă: nașteri, căsătorii, decese municipiul Sibiu. • Horoscop (15 - 22 ianuarie) • Zodiac: Capricornul (21 decembrie -19 ianuarie) • Cuvinte încrucișatei SAPTAMINAL DE INFORMARE ► ANUL II • NR. 27,• 15 • 22 IANUARIE 1993 • 4 PAG.• 10 LEI Dezvăluirile primarului Sibiului REDUCERILE DE PRESIUNE LA APA SI GAZ METAN AU FOST IMPUSE LA NIVEL NATIONAL, DE PRIN NOTE • Domnule primar, de ce nu au avut oamenii căldură și apă caldă de sărbători? - Dacă ar cunoaște sibienii pro­blemele care stau la nivelul ora­șului, privind încălzirea, poate că in camere temperatura ar crește cu cel puțin un grad. - Evident, din cauza enervă­rii. Vreți să explicați, totuși, aceasta afirmație? - Voi începe cu cîteva detalii tehnice, care vor fi, sper, pe înțe­lesul tuturor. Centralele termice, la nivelul municipiului Sibiu, se împart în două categorii de sis­teme de încălzire a agentului ter­mic: cele care încălzesc cu apă fierbinte și cele care încălzesc cu apă calda. încălzirea cu apă fier­binte impune ridicarea tempera­turii agentului termic la 120 ° C și avem asemenea centrale termi­ce în Vasile Aaron, Ștrand (Câr­­lova), Valea Aurie, B-dul General Vasile Milea, "Sibiana", "Sime­­rom" și "Indes". încălzirea cu apă caldă înseamnă ridicarea tempe­raturii agentului termic la 90 ° C în restul centralelor termice, între centralele cu încălzire cu apă fi­erbinte și scările blocurilor se montează hidroelevatoare sau există puncte termice. Spre ex­emplu, centrala de pe B-dul General Vasile Milea alimentea­ză zona străzilor Școala de înot, Calea Dumbrăvii și zona blocu­rilor de pe str. C. Noica cu aju­torul hidroelevatoarelor, iar blo­curile de pe B-dul General Vasile Milea prin punctul termic exis­tent. Hidroelevatoarele sunt prevăzute cu duze care au di­mensiuni ale orificiilor diferite de la bloc la bloc, în funcție de de­părtarea blocurilor de centrala termică. Cînd locatarii de pe une­le scări ale blocurilor au mărit orificiile duzelor, au dezechilibrat toată rețeaua. Așa se face că unele blocuri, mai apropiate de centralele termice au tempera­turi mai ridicate, în defavoarea celor mai îndepărtate, cărora nu le mai ajunge agentul termic la temperatura necesară. - Nu s-ar putea face în așa fel încît să nu mai existe favorizați și defavorizați și toată lumea să beneficieze de căldură și apă caldă? - A trece o centrală cu încălzire cu apă fierbinte pe încălzire cu LA BUCUREȘTI. TELEFONICE apă caldă ar însemna ca toate rețelele pînă la bloc să fie altfel dimensionate, adică să aibă un diametru mai mare, ceea ce im­­­­plică niște cheltuieli enorme, va­­g foric. Cu­ despre faptul că o cen­­­­trală termică, în comparație cu 0 altă centrală termică, nu primeș­­­­te aceeași presiune, e și normal, >* pentru ca depinde de distanța de­­ amplasare a centralei termice pe o rețeaua de repartiție, în funcție­­ de stația de predare a gazului “■ metan.­­ Prin oraș se vorbește că presiunea gazului a fost cobo­­rîtă deliberat în zilele din preaj­ma Bobotezei și că motivațiile că ar fi fost înghețat sol­ul și de aceea nu a fost presiune sunt doar povești... (continuare în pag. 2) Anca-Ileana MORARU Prima ședință ordinară din a­­cest an a Consiliului Municipal a avut loc în 11 ianuarie, în pre­zența a 17 consilieri. Președinte de ședință a fost ales dl. consilier Gheorghe Popa. Ședința a debutat printr-o scur­tă informare prezentată de dl. pri­mar în legătură cu bilanțul Pri­măriei pe anul trecut. • Am reținut că din 12.000.864.855 lei cît a vărsat municipalitatea la bu­getul național, i-au revenit 316.545.000 lei (ceea ce în­seamnă 2,46%), dintre care 180.545.000 lei din venituri proprii și 136.000.000 lei din sub­venții. • De remarcat că, la nivelul anului 1992, Primăria Municipiu­lui Sibiu nu are nici un fel de datorii față de regiile autonome și societățile comerciale care au prestat servicii către Primărie pri­vind gospodărirea orașului. • Bi­lanțul anului trecut și proiectul de buget pe anul în curs vor face obiectul unei viitoare ședințe. Visul frumos al Con­­­­siliului Județean va deveni, oare, realitate? La lucrările consiliului a luat parte și dl. Romeo Trifu, preșe­dintele Consiliului Județean Si­biu, care a spus, printre altele: "Prezența mea aici nu este în­­tîmplătoare. Am hotărît, la nivelul Consiliului Județean să partici­păm la lucrările tuturor consiliilor municipale, orășenești și com­unale din județ. Am așteptat o invitație. N-a venit, așa că ne-am autoinvitat. Am și o problemă personală, care vă va fi supusă atenției la punctul doi al ordinii de zi. (...) Una dintre principalele funcții ale Consiliului Județean este aceea de coordonare a ac­tivității consiliilor municipale, oră­șenești și comunale. Vrem să transformăm activitatea acesto­ra în una autonomă și, totodată, concertată la nivelul județului, în perspectivă, va trebui să elabo­răm o politică socială, economi­că și culturală la nivelul județului. Am izbutit să creăm, la nivel na­țional, o reuniune. Inițial au fost 10 județe, acum sunt 35. Și, pri­mul pas pe care vrem să îl im­punem Guvernului și Adminis­trației locale este autonomia completă a bugetului pe 1993. Am bătut această monedă: per­ceperea de biruri locale să nu se facă prin absorbirea bugetului sus, la centru, de unde să se dea apoi cu țîrîiia. Vrem să preluăm cheltuielile locale în ceea ce pri­vește învățăm­întul, sănătatea, a­­gricultura, protecția mediului, cultura. După socotelile noastre, județul Sibiu are capacitatea să acopere aceste venituri. De ase­menea, am cerut dubla subor­donare a agenților fiscali. Pe de o parte, să fie subordonați Mini­sterului Finanțelor și, pe de altă parte, Consiliului Județean și Consiliului local, așa încît o cota­­parte să rămînă aici, iar cealaltă cotă-parte să plece sus, ca să nu mai pățiți ca anul trecut cînd, da­torită întîrzierii subvențiilor, Pri­măria nu-și putea onora obliga­țiile în ceea ce privește salubri­tatea și, în general, gospodărirea orașului. Totul depinde de com­isia pentru buget, al cărei pre­ședinte este dl. Ioan Bogdan, de­putat P.U.N.R. de Sibiu. Să ne ajute Dumnezeu să se împlinea­scă acest vis și să ne desfășu­răm activitatea așa cum trebuie". Noua conducere a R.A.G.C.L în ultima ședință pe anul trecut a Consiliului Municipal (cea din 28 decembrie 1992) a fost ales consiliul de administrație (format din 11 persoane) al Regiei Au­tonome de Gospodărie Comu­nală și Locativă a Municipiului Sibiu. Aceștia au ales noua con­ducere a regiei: director general - dl. Mircea Niculescu; director economic - dl. Mihai Florea; di­rector tehnic - dl. Alexandru Ghi­­ță; șeful Agenției de fond locativ - dl. loan Mărie. (continuare în pag. 3) Anca-Ileana MORARU si ■ [UNK] 1 .1 ------­In centralele termice sibiene in loc de minimum 0,5 atmosfere­­ între 0,05 și 0,4 atmosfere­­—­ Vă prezentăm și dumnea­voastră, stimați cititori, rezul­tatele unui sondaj efectuat în data de 31 decembrie 1992, privind presiunea în rețeaua de gaz, care a ajuns la centra­lele termice la ora 8 diminea­ța: - CT Corcova - 0,1 atm - CT Ștrand - 0,4 atm - CT Milea - 0,03 atm - CT Siretului - 0,15 atm - CT Rahovei - 0,2 atm - CT Țiglari - 0,4 atm - CT Mihai Viteazul - 0,2 atm - CT Valea Aurie - 0,05 atm - CT Vasile Aaron - 0,05 atm - CT Terezian - 0,4 atm Și aceasta, ca urmare a u­­nei simple note telefonice (ca­re nu are nici un fel de aco­perire juridică­) recepționate de conducerea Distribuției de Gaz Metan Sibiu de la con­ducerea sa (superioară și centralizată, desigur) din București! D. STANCU Ședința Consiliului Municipal PRIMĂRIA A ÎNCHEIAT ANUL '92 FĂRĂ DATORII

Next