Primăvara, 1922 (Anul 2, nr. 2-52)

1922-01-15 / nr. 3

9 de fel și trăiesc numai din prășirea vitelor, acolo se iau până la 20 de iugăre de cap. Atât pământul arător, cât și izlazul și pădurea, care se ia de la domni, are să li se plătească în bani. Pentru m­­onumentul M­­ih­ail Eminescu au contribuit: To­tal 1075 lei. Prea mereu se adună banii pentru Eminescu. Situația. * Internă. In conducerea Țării se profețesc schimbări. Liberalii spun că a doua zi după Anul n­ou, vor prelua gu­vernul. Dl. Marghiloman care a fost în­ audiență, spune că M. S. Regele nici nu voiește să audă de liberali. Dorința M. S. Regului este un guvern de concentrare cu concur­sul tuturor partidelor. Aceasta a spus-o și l­ui T. Mihali din Ar­deal. Liberalii la aceasta profețesc că din tot guvernul de concentrare nu se va alege decât o încurcătură, în care fiecare partid se va bate pentru domnie mai mare. Noi aș­teptăm mult de la anul care ne-a sosit, și suntem tari in credința că ne va­­ aduce înțelegerea de mult așteptată. Externă Ungaria a primit înapoi orașul Sopron, și de bucurie a cedat unei societăți engleze, toate căile ferate ungare. Carol regele isgonit, tot probează încă și acum să-și ocupe tronul pierdut. In Budapesta la ziua naște­rii lui toate bisericile s-au rugat de sănătate. In Iugo­slavia după 2 săptă­mâni de criză s’a alcătuit noul gu­vern sub preșidenția lui Passici. Prietinia dintre ea și Italia s’a înăs­prit iară din pricina unei frecări din Dalmația. In Rusia flămânzilă Trocky îm­bărbătează lumea la răscoală contra României, Ucrainei și Poloniei, iar America le trimite de mâncare. In Portugalia a isbucnit revolu­ția din nou. Să purtăm Ziar de cassă. Din prilejul anului nou recomand cu căldură soților mei economi, să poarte socoteală despre veritele și cheltuielile anului care vine. Cu aceasta nu voiesc se zic, ca econo­mii noștri se îndeplinească o mun­că obositoare de scrisoare multă. Rugăciune în genunchi cădem Ne iartă, ne scapă Păcate de-ave­n Din lumea deșartă. Toții te rugăm — Lume păcătoasă; Pe Tine fiule Unule născut Isuse Cristoasă Fără de’nceput­­—Dumnezeule! , Dămian, Comlos. PRIMĂVARA știu eu foarte bine, că plugarii peste tot nu prea iubesc scrisul și soco­titul. Lumea însă s’a schimbat. In ziua de azi atâția bani trebu­­esc împrâștiați pentru lucruri de ni­mic încât numai cu mare încordare putem cruța ceva. Socoteala, este foarte bună pentru cruțare, fiind ea ca o oglindă în care ne vedem și câștigul și paguba. De câte ori nu suspinăm noi amar, din pricina cheltuielilor multe, cea ce ne spune punga golindu-se, dar tot atunci nu putem ști pe ce am cheltuit, fiindcă urmele cheltuielilor nu le avem însămnate nicăiii. în vreme d’asta un Ziar de cassă condus punctual ne aduce mare folos. Cu mărunțișul omul n’ar face atâtea cheltuieli dacă ar ști că aceste toate la­olaltă ce sumă mare dau. Spre pildă, 4—5 Lei în fiecare zi pentru rachiu ușor alunecă, dacă ne dăm seama însă, că acești 4—5 Lei, la an fac 1460—1825 Lei atunci ne cam scuturăm puțin, gândindu-ne la pagubă Și iarăși dacă o bună gospodină înseamnă în fiecare zi, de cât a vindut: lapte, brânză, ouă gâște etc. la sfârșitul anului așa sumă frumoasă de câștig îi văd ochii, că numai cinste și mândrie îi aduce. Conducerea ziarului cassei e foar­te simplă. Cumparăm un caet sau din hâr­tie ne facem noi unul. In acest caet apoiu fără multă ceremonie însem­năm banii cari ii primim și pentru­­ ce, sau de unde și banii cari îi cheltuim și pe ce. Lucrul cel mai însemnat e, ca îndată in acea zi se facem și în­semnările, că se nu uitam. Dacă socoteala nu e punctuală, sau dacă lăsăm ceva afară, pe noi însuși ne înșelăm Mihai Szőke. Se arată deci o diferință în minus de . . . 727-­15 L. Din aceste intrate au primit haine, palton, ghete, Români 36 Nemți 45 Maghiari 11 Sârbi Izraeliți 14­4 Țigani 5 atât la Paști cât și la Crăciun. Cu acest prilej ținem de plăcută datorință a aduce cele mai căldu­roase mulțumiri M. Sf Doamne Prochaska, Dr. Haller, Fic­off Leo, Korber, Pr. O. Domn Emil Petro­­vits, Traian Petroviciu cari au bine­voit a contribui cu sume mai mari la imbrăcarea de Crăciun a orfanilor. Sânnicolauî-mare, la 5 ianuarie 1922. Silv­a Albu­ni. Fuchs L Cioban presidentă, secretar. Raport despre Ocrotirea Orfanilor din răs­­boiu­ in Sânnicolauî-mare. Având în grija noastră soartea copiilor rămași orfani în urma Eroi­lor intemeetori de Țară, ne-am tru­dit din resputeri, să­i ajutăm cum mai bine vom putea, dând sufle­tului și trupului lor cele de trebu­ință. In acest scop comitetul nos­tru in bună înțelegere cu cel al pla­sei de sub conducerea M. St. D. Maria -Dr. Ardelean a organizat in acest an 3 serbări impunătoare, a că­­ror câștig material atinge suma de 39495 Lei. Pentru ca On, membri aderenți ai Societății cât și marele public donator să i­a cunoștiință despre încassările și distribuirea câș­tigului realizat, prezentăm în urmă­toarele date: situația întreagă. Intrare: Din taxele de membri 6397 25 L. Serata cu tombolă . . 7822’— „ Concert — Teatru . . 1597 — „ Marea serbare poporală, cu chete și seara Concert — Teatru .... 23682 80 „ Verite diverse . . 5250 30 „ Spese: Total 44b09­35 L Imbrăcarea orfanilor la Paști . . Imbrăcarea orfanilor . 10516‘50 L. la Crăciun . . . 35060 — “ Total 45576 50”” , Siberia și Sahara. (Din călătoriile Voluntarilor românii în Siberia.) Buranul mătură și adună zăpada în dosul caselor, de o ridică peste dânseie. Ghiața Bai­aiului cu toată grosimea ei une­ori se creapă și se despică în lărgime de un metru și mai bine, iar zăpada adusă de Bu­ram acopere crepătura, așa că mulți călă­orind cu sania dea latul peste Brical­ din nebăgare de seamă, își găsesc mormântul în crepăturile ace­le, căzând­ cu cal cu tot sub gh­iață. Așa e clima în Siberia, unde nentre­­ru­pt ține opt luni de zile iarnă ge­roase, când noaptea e lungă de 20 de oare, iar ziua numai de patru. Din celalte patru luni, prima îi pu­tem zice de primăvară, — când sa­­mănă oameni grâu de primăvară și pres­­deaua luni sunt de vară, când ziua se mărește groazav — așa că prin iulie e de 20 de oare iar noap­tea abea de patru. A patra lună e de toamnă — bucatele se cosesc (uneori și prin ninsoare) ziua scade, noaptea crește necontenit, pentru a-și pune iarăși iarna din nou. Din Siberia Voluntarii români ple­cară în primăvara anului 1920, cătră soare răsare — împreună cu trupele. Aliaților­a spre orașul Vladivostok de unde aveam se fim repatriați:cu va­porul peste marea Japonez, Galbină, Chineze, Oceanul Sudic, Golul Ben­­galic și cel Arabic, pe m­area roșie pr­in Canalul de Suez în marea Mediterană, prin Dardanele peste marea de Marmara în marea Neagră la­­ Constanța în România. In lunga noastră călătorie de peste 23 000 de miile Engleze, a trebuit să suferim și călduri gro­ave (pre­cum în Siberia a fost geruri cum­plite de 60 grade sub zero) așa trecând Ecuatorul — (brâul pămân­tului) termometrul sa urcat la ap­roape 60 grade căldură, eram siliți să umblăm cu sandale de lemn iar pe cap cu ștergare ude. (Va urma) George Contrea. Dr. Francisc Lehrer primind post de medic șef al casei muncitorilor-părăsește Sânnicolauî­­mare. Când scriem aceste șire trebue 15 ianuarie 1922 să constatăm un lucru, că dânsul a fost primul care a adus graiul românesc în spitalul din Sân­­nicolaul-mare. Cel ce va veni va trebui să con­tinue aceasta. Gazeta Primăvara, al cărei cola­­borator prim a fost, îi mulțumește pentru sprijinul ce i-la dat și do­­rindu i drum bun și noroc, așteaptă când și când câte o veste dela dânsul. Redacția „Primăvara“. D­in dorințele actuale ale copiilor: Să avem o casă, învățătoarea se întreține cu copiii despre ce-ar vrea s­ă fie fiecare când o fi mire. Suntem intr’o grădină de copii, — Mititeilor, voi aveți acum cinci ani. Este timpul să vă alegeți fiecare câte o meserie; adică să-mi spuneți ce vreți să fiu­ când veți ajunge mari? Răspunsuri: — Eu vreau să fiu factor poștal, căci tata tare e obosit... — Eu vreau să mă fac învățătoare ca să am cretă albă din care să-mi fac pudră de orez! (Era o fetiță...) — Eu vreau să fiu pompier, ca să am muzică.. — Eu vreau să să fiu femeie de casă la mine, că m­am­a este totdauna la alții. — Eu vreau să fiu brutar ca să dau pâine la cei cari n’au un ban. Nu­mai unul stătea timid și nu îndrăznea să spuie nim­ic. Eu vreau. . Eu vreau... îngână el și-i venea să plângă. Atunci învățătoarea își plecă urechia și micul șopti. — Când vi­ai mare erau să am casă Părinții lui n’aveau casă și erau dați afară de proprietari căci erau foarte săraci. (Din Léon­trapié). Exporturile României. „In timpul celor dintâi zece luni ale anului 1941, exporturile în ce­reale, petrol și lemne, ale României, s’au ridicat la 1.638.843 tone, față de 790.552 în 1920. Pe categorii, exportul se prezintă cum urmează: cereale 1.293.660 tone în 1921 față de 531.278 în 1920; — petrol­uri 254510 tone în 1921 față de 214.189 în 1920; — lemne de lucru 86.675 tone în 1921 față de 45.085 în 1920. In luna Octomvrie 1921 exportul petrolului a fost de 48173 tone față de 39 621 în Septemvrie și 12.492 tone în August trecut“. My country.— Țara mea, De. lancu Soimu. „My country.. .„Țara mea,“ este titlul unei cărți scrisă în englezește de mileasa noastră Regine Maria a României spre a arata străinilor, englezilor și americanilor bogați a țărei românești și tradusă în româ­nește de ilustrul profesor universitar

Next