Primăvara, 1928 (Anul 8, nr. 1-52)

1928-10-14 / nr. 42

"MIZEUT, PRESE» SEVER BOCU »M80UR throat........._ Director Jugoslavia 120 Dinari. Pentru primării și societăți 300 Lei. Anul VIII. No. 42. Prețul 3 lei. *.•> Sânnicolaul-mare, 14 Octomvrie 1928. M Teodor Bucurescu Abonamentul: ^ ntru preoți, în­­‘ători, țărani: 1 r . 150 Lei 1 . 75 Lei 1 . 38 Lei Pentru America: 2 Dolari. TELEFON No. 39. Considerațiuni Consecințele secetei se resimt întreg anul, deaceea întreg anul acesta discuția asupra acestui flagel e actuală. Continui de data aceasta a afirmă, ceea ce am schițat rândul trecut, și anume că seceta e un fenomen inexorabil, ce e drept, dar urmările ei se pot neutraliza, deza­strele se pot înconjura metodic printr’o muncă înțeleaptă și asiduă. Cu toate că dela răsboiu încoace (adecă dela începerea distrugerii sălbatice a pădurilor) seceta a de­venit un fenomen aproape endemic, noi n’am avut nici măcar preve­derea elementară, către care a in­­tuit omenirea încă din vremurile biblice. Noi n’am urmat exemplul lui faraon, din Testamentul vechi, care după ce Iosif îi explicase visul celor 7 vaci slabe, cari m­ânâncă pe cele 7 grase, ca în urmă tot slabe să rămână, — n’am făcut, zic și noi hambare pline cu grâne pentru anii de secetă cari vor urma. Și s’ar fi putut prevedea că vin și foarte probabil, vor mai veni încă­ întocmai ca vicioșii ușuratici! Recolta unui an îmbelșugat se vinde imediat sau se consumă întreagă Antrepozitele de cereale există nu­mai în fantasmagoriile economiști­lor noștri, dar în realitate nu sunt sau nu sunt apte pentru depozitarea mai îndelungată, astfel că prin forța lucrurilor, recolta câtă se produce, trebuie imediat vândută. Factorul primordial întru com­baterea secetei e apa. Plantele cresc și în solul nisipos și în solul petros sau sărat (fie și cât de sărac) nu­mai să aibă apă. Nu sunt oare stâncile abrubte ale munților pline de o verdeață luxuriantă? Francezii au colonizat o mul­țime de sate în sudul Algeriei, spre Sahara, săpând locuitorilor fântâni arteziene, spre a putea face irigație. Și încă ce colonii înflori­toare! Cine s’ar încumeta să călă­torească după o hartă de acum 15 ani, n’ar mai recunoaște Algeria. Comune noui au răsărit ca prin asupra secetei, farmec în regiunea nisipurilor sbu­­rătoare, numai grație fântânilor ar­teziene, ale căror inventatori și cei mai iscusiți meșteri până în zilele noastre tot francezii au rămas. Pentru ca să nu ne mai temem niciodată de secetă nu ne mai ră­mâne alta, decât să săpăm și noi fântâni arteziene în mijlocul câm­piilor noastre și să irigăm din greu, altă scăpare nu există. Să ne gân­dim de cu vreme, până când mai e timp, să strângem capital, să soli­darizăm poporul să pună umăr la umăr și să facem totul, ca primă­vara viitoare, dacă ploile nu vor mai veni, să avem totul cu ce să ne udăm ogoarele noastre. Invităm îndeosebi intelectualii noștri să-și însușască aceste idei și să lumineze poporul. A. Contrea. «««««« ♦ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]«♦ [UNK] Situația Internă . Acordul partidului poporului cu Dl. N. Iorga. Joi dimineață s’a întrunit comitetul de direcție al partidului popo­rului la Clubul Central din Calea Victoriei (Casa Riegler). Ședința s’a deschis la orele 11 jum. sub președinția Dlui gene­ral Averescu. Șeful partidului poporului a anunțat oficial membrilor comitetului încheierea acordului de colaborare la guvern cu par­tidul național al Dlui prof. N. Iorga în condițiunile­ pe care ziarul nostru le-a publicat încă de acum două săptămâni. D. general Averescu a făcut apoi o expunere asupra situației politice generale, arătând că Guvernul, legându-și soarta de împrumut, se află azi într-o stare critică, așa încât criza e foarte apropiată. Pentru lămurirea situației partidului poporului în eventuala criză, Dl. general Averescu se va prezenta în audiență înaltei Regențe pentru a cere răspunsul la moțiunea de la Timișoara, votată în comitetul executiv. Se va convoca din nou comitetul executiv, precum și o mare adunare po­pulară la București, așa cum s’a hotărât astă vară la Timișoara. In sfârșit, Dl. general Averescu a cerut partizanilor dsale să înceapă de ur­gență campania de reorganizare a parti­dului, în provincie. Au urmat discuții asupra acestei chestiuni a reorganizării, ridicându-se șe­dința la orele 1 d. a. Ca o consecință a pactului încheiat cu partidul național iorghist, D. general Averescu a hotărât să iasă din atitudinea de până acum și să înceapă o viguroasă ofensivă împotriva guvernului. Tema aleasă pe ziua de Miercuri, într-un articol evident inspirat de D. ge­neral Averescu, și publicat în îndreptarea e împrumutul. »Pertractările Dlui Vintilă Brătianu, în calitate de prim ministru și de ministru de finanțe, într’o chestie vitală, care inte­resează intens și imediat întregul meca­nism al statului și situația țării, sunt pro­fund păgubitoare și statului și populației și activității țării. Pertractările Dlui Vintilă Brătianu paralizează mecanismul statului, țin viața economică și financiară a țării în stagnare și suspensiune având ca repercusiuni în piață jena, jalea, falimentul și ruina. Continuarea jocului Dlui Vintilă Bră­tianu constituie un cataclism pentru țară. Imposibilul nu se rezolvă cu paliative și tărăgănări. Dlui Vintilă Brătianu nu-i rămâne de­cât să tragă consecințele situației ce și-a creiat-o: retragerea.« Externă In comisia afacerilor streine a Ca­merei D. Beneș a făcut ori foarte impor­tante declarațiuni, importante fiindcă fixează, parese în cunoștiință de cauză, diferitele etape ale activității internaționale în legătură cu acordul de la Geneva al celor șase. D. Beneș spune că după revi­zuirea planului Dawes și evacuarea Rhe­­naniei, se va semna o convenție inter­națională care să limiteze pentru un nu­măr de ani înarmările permise, limitare care se va reînoi mereu după o anumită perioadă de ani. Va urma mai târziu a doua dezarmare, soluționându-se astfel în etape problema dezarmării. In prealabil, însă, D. Beneș condiționează totul­­ de acordul franco-anglo-american pe chestiu­nea dezarmărei. Declarațiunile Dlui Beneș sunt cu deosebire interesante fiindcă face cuno­­scute o serie de fante noui, cari vor im­presiona desigur opinia publică mondială pentru care problema dezarmării repre­zintă o serioasă preocupare, mult mai serioasă chiar de cum ar putea să pară. Un comunicat de la Madrid desminte știrile lui »Daily Mail« despre un pretins conflict între Regele Alfons al Spaniei și D. Primo de Rivera, conflict care ar fi trebuit să aibă drept urmare retragere dictatorului­ împotriva tuturor unor ase­menea știri, D. Primo de Rivera a adresat chiar un apel poporului, anunțându-i acti­vitatea de guvern pentru un noi period de cinci ani.

Next