Progresul, iulie-decembrie 1863 (Anul 1, nr. 73-169)
1863-09-26 / nr. 120
No. 120. ROMANIA. FOAEA PUBLICATIUNILOR OFICIALEDIN RESORTUL CURTEI DE APEL IN IASSI prenumeratiiiuea se face la Tipografia Minervei, ulitia Chiristegiei. Dianul se publica In toate dilele afara de serbatori. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iasii Joi 26 Septem. 1863. In districtele României, prenumeratiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere costa in leu, enrsul fisculul. Iașii 26 Septemvrie. Revistă Politică. Socotim a face o adevarata plăcere cetitorilor noștri, comunicându-le maî jos cuvântul rostit. Duminica trecuta în catedrala Mitropoliei din Iaşi, de câtre Prea Sânţitul Locotenent de Mitropolit, cu ocasiunea instalarea egumenilor Români, în locul egumenilor greci de la monastirile închinate. Bucuria naţiune! ar fi îndoita, când asemene cuvinte adevărate Christiane, adevarat române, ar resuna şi din înălţimea tronului mitropolitana din Bucuresci. Eata şi cuvântul Cuvioşilor Părinţi ! Chemaţi astâzi a primi însărcinarea ce înaltul guvern şi Chiriarhia va pune de a conduce trebile morale şi materiale ale Monastirilor pământene zise închinate. Noi pe lângă cele ce v’am arâtat în scris, socotim de neapărat a atrage şi verbal serioasa luare aminte a Cuvioşiei Voastre asupra îndatorirelor ce primiţi; scopul fundarel acestor stabilimente pre este generalminte cunoscut, şi noi nu avem trebuinţâ de a’l demonstra acum în parte, ceea ce voim a va spune e că am constatat şi constatăm cu îndestulă mâhnire sufletească, dupre cum şi Înaltul guvern bine s’aîî încredinţat, că aceste stabilimente mai nici o dată, dar cu deosebire de un timp, sunt foarte departe de a se apropia macar de realizarea scopului lor, că starea lor nu respunde de loc dorinţei şi condiţiunilor sub care iubitorii de omenire şi de bine-facere strămoşii noştri le-au dotat cu mari venituri, cu frumoase averi. Ori ce om de consciinţîâ, care s’aîî dat osteneala a observa starea acestor institute, s’au încredinţat că cea mal mare part.3 din ele ajunsâse numai nisce locuri de lăcomie, de înbuîbare, în loc de a fi esemplu de binefacere, de ajutorinţîâ câtrâ cei lipsiţi şi nenorociţi ; în loc de asii sciinţîeloru, a virtuţilorîi şi a caritâţlel creştine, ele nu erau de cât unu locîi de corupţie, de demoralisare, de ură câtrâ totîi ce secuiul în care trâim şi împrejurârile reclamâ imperiosâ pentru Ţeara Noastră. In scurtu aceste Sfinte locaşuri foarte numeroase la noi, deveniseră o ameninţare pentru corumperea societâţeî, pentru ştergerea simtimentului filantropic şi ospitaliera al Românilor. A Aceste puţine zise Înaltul guvern şi Chiriarhia leau înţelesu, au simţit răspunderea ce au înaintea flerei, şi pentru a preveni râul, pentru a’l stârpi, sâ vâzurâ împinsă la necesitatea de a îndepărtă pe toţi Egumenii ce n’au soiut profita de râbdarea şi dragostea flerei, pe toţi acei ce nu aui voit a respunde în adevăratul înţeles şi la misiunea şi destinul lor. în locul acestora Cuvioşia Voastrâ sunteţi chiemaţi a conduce trebile morale şi materiale ale acelor Monastiri. Fiecare v’aţî primiţii Decretul pentru Monastirea unde sunteţi numiţi ; păşiţi dar cu grăbire în funcţiune ; puneţi toată silinţa şi luarea aminte pentru ca chiemarea Cuvioşiei voastre sâ fie chiemarea dorită şi acceptatâ precum de Înaltul guvern şi de Chiriarhie, aşa şi de România întreagâ; puneţi toată energia şi prudenţa în administrare, puneţi moralitate în purtare, devotament câtrâ biserică şi searâ, dragoste şi iubire câtrâ totu ce umanitatea şi buna cuviinţlâ reclamâ. înaltul guvern şi Chiriarhia v’aţi numitu pe încredere că veţi lucra ; viitorul va dovedi dacă aţi meritat de aceasta încredere , cât pentru moment. Noi vâ încredinţăm câ fapta fiecâruea din Cuvioşia Voastrâ va fi partea sa, şi pentru tot cel bunii binecuvântarea bisericei şi dragostea poporului românii îl vor urma totdeauna. Erumenii destituaiii. Erumenii nsrmiuii. M-rea Galata Arhim. Ierotel . . Arhim. Ierenarhu. M-rea Popoutl Arhim. Ierotel. Arhiereul Chesarie. M-rea Barnoschi Arhim. Chirii. Arhiereul Iosif.. M-rea Casinul Prigorie. Arhimandritul Varahiil. Am fost în zilele aceste foarte restrânși cu revis-A ta noastră politică esterioarâ. Insâ nîcî câ aveam a comunica cetitorilor noştri altceva de cât nouâtâţî neînsemnate, şi afirmaţiunî care a doua zi deveniaîî denegaţiunî. Totu aşa este şi astâdl, şi mal în deosebi în privinţa Poloniei. Lord Jon Russel, şieful Ministeriilor afacerilor streine din Anglia, au ţinut în zilele aceste un cuvânt politic la un banquet, ce i s’au dat de un oraşii mici din Scoţia. In acest cuvânt, contele Rusel declara pe de o parte, câ Rusia nevoind a priimi otâririle congresului din 1815 în privinţia Poloniei, ca punt de purcedere a negociaţiunelor, prin însuşi aceasta au rupt singurul titlu legal de posesiune asupra Poloniei, dar pe de alta parte asigură câ Anglia nu are nici voinţia nici puterea de a face resbeli Rusiei. Remâne dar Francia singură putere, a cârnea simpatii pentru Polonia sunt netăgăduite, dar care totuşi până astâzi nu arată vre o politică bine trasă în această cestiune. De câtva timpii se vorbesce de retragerea D. Drum de Luis de la Ministeriu, şi înlocuirea sa prin contele Walewski, carile în Senat s’au fost rostit întrunu chipu atât de energicii în favoarea Poloniei; şi nici câ poate fi altfelia, Contele Walewschi de şi cetâţianu franceza, nu poate uita câ în vinele sale curge sânge de Polon. Se mai vorbesce asemene, câ Francia pune toate silinţiele sale spre a trage pre Austria în planurile sale resbelice în contra Rusiei, şi câ pentru cheltuelile resbelului i’ar fâgâdui pământuri la Dunărea! Dacă aceasta are a fi sâ fie, vina va fi a locuitorilor acelor pământuri, carii ar suferi ca sâ fie vânduţi ca boii şi ca oile! Intr’ aceastâ vreme, guvernul Rusiei urmează în A Polonia sistemul seu de grozavă represiune. In 17 Septemvrie s’au împuşcat în 5 locuri din Varşovia 5 gendarmî al guvernului naţional Polon, pârâţi de asasinat, însă nici unul dovedit. La aceasta guvernul Polon au respuns prin numirea generalului democrat Mieroslawski, ca generala Organisator al armatei Polone. AIndependinţia Belgica ne dă amânunţiri foarte interesante asupra taberei Italiene de la Somma lângă Milan. Mai mulţi de 50.000 de streini veniserâ la tabără şi la Milan. Regele asista la aceasta manevră. După săvârşirea lor Regele au reintrat în Milan, în mijlocul strigărilor de bucurie ale întregei populaţiuni. Oficierii din toate armatele Europei au asistat la aceasta manevră. Guvernul nostru au fost comandat asemene şi din partea armatei Române pre Colonelul Creţulescu şi alţi oficieri , şi Independinţia Belgica ne spune câ la representaţiunea gală ce după săvârşirea manevrelor au urmat la teatrul Scala din Milan, oficierii Români, împreunâ cu oficierii Englezi, Prusian, Swedezî, au fost invitaţi în lojia regească. In adunarea din Sibiiu, s’au cetit rescriptul imperatorului Austriei, prin care Dieta Transilvaniei este invitată a alege membrii sei la Parlamentul din Viena. Fraţii noştri de peste Carpaţî, în împrejurârile actuale nu pot, şi nu se cuvine a face alt feliu, de cât de a’şî alege representanţi în sinul Relisratului central din Viena, însă sâ nu uite el niciodată, câ locul deputaţilor Români nu este în capitala Austriei, ci în capitala României, în Bucuresci. Parlamentul Ionian s’au rostit în favoarea unire! Insulilor Ionice cu Grecia. Un mare entusiasm domnesce în toatâ populaţiunea. M-rea M-rea M-rea M-rea M-rea M-rea Nicolitia Protos. Metodie. Sf. loan Gura de Aur Arhim. Neofit..................... Sf. Sava Arhim. Platon. Cetatea Arhim. Gherasim. Barnova Arhim. Policarp. Tasicul Curatorie de mai nainte.......................... Probota Arhim. Vartolomel Frumusica Arh. Nicandru. Soveja Protos. Silvestru. Arhimandritul Calistrat. Arhimandritul Galaction Duca. Arhimandritul Climent Necolau. Arhimandritul Iachint. Arhimandritul Varlaam. Arhimandritul Ghenadie. Arhimandritul Costandie. Arhimandritul Ioanichie. Protosing. Iustin Pasti. M-rea M-rea M-rea O depesta din New-York, cu data din 11 (23) Septemvrie anunciâ câ generalul federal au bâtut pe generalul Rozenzweig într’o bătălie ce au ţinut doue zile, şi în care acesta din urmâ au perdut 12.000 oameni ! PUBLICAŢII ADMINISTRATIVE. Ministeriul Cultelor şi al Instrucţiune! Publice. 1) No. 27,382. In temeiu, cu D. I. Negruţî, arendaşul moşiei Frumuşica a monastirei cu aceiaşi numire, zisă închinată, a calcata condiţiunele contractului, cu neplata arenzii, se publică spre generala cunoştinţă rearendarea prin licitaţie a acestei moşii, pe termin de 4 ani, socotit de la 23 Aprilie anul 1864, până larâşî la 23 Aprilie anul 1868, privind atât respunderea arenzii pe anul curent, cât şi deficitul pe 4 ani viitori, ce ar resulta din aceasta rearendare pe conta D. Negruţî. Licitaţia s’au decis a se face la zilele de 28, 29 si 30 ale viitoriului Octomvrie, şi se va ţine în localul Prefecture! de Bacâu, după formele cu care s’au arendat mencionata moşie în anul respirat, şi tot cu condiţiunele cu care s’au înposesuit şi D-luî I. Negruţî acea moşie la licitaţia din acel an. Domnii amatori ce vor voi sâ ia în arendă mencionata moşie, se vor prezenta la zilele şi localul sus indicat, însoţiţi de cauţiunele prevăzute de condiţiunî. 1)No. 27.469. Se publică spre generala cunoştinţă, ca oricine va contracta pentru moşii, sau alte proprietăţi ale Monastirilor zise închinate, sau neînchinate, fără ştirea şi învoirea legala a Ministeriului Cultelor, fie acele proprietăţi situate în România, seau în ţinuturi streine, cum Besarabia imperiului Roşiei etc. acele contractări nu vor fi ţinute în seama. Prefectura district. Iaşii. No. 10,636. In priivire ca la împlinirea terminului de 40 zile, publicat prin Foaea cu No. 94 din 14 August, nu s’au înfăţoşat concurenţi de a cumpăra No. de vite ce sânt împlinite de la râzeşiî de Româneşti, spre îndestularea casei râpos. Vasilie Poroineanu cu o somâ bani, şi care vite sunt prevăzute în ace Foae, se publică din nou în termin de 40 zile vânzarea licitativ a mencionatelor vite, cu condiţia înserată în mencionata Foae. Prefectura district. Botoşanii. No. 12,271. De câtra D. sub-Prefect de Coşula, urmând a se vinde o capâ şi 18 vedre brânză, sechestrate de la evreul Lelzer sân Ilerscu Buium, spre îndestularea mocanului Gheorghie Râdeanu cu banii ce reclamâ, se publică terminul de 15 zile socotit de la data Foael, spre deşteptarea atât a concurenţilor, carii sâ se prezinte în cea mai de pe urmâ zi la acea sub-Prefecturâ, cât şi spre deşteptarea debitorului, câ vânzarea avere! sechestrate se va face cu orice preţ va eşi la mezat. Prefectura district. Fâlciu. No. 15,593. De la vieţuitorii târguşorului Fâlciu, împlinindu-se 80 boi, 120 vaci sterpe, 20 cai şi 300 oi preţeluite în 1354 galb., în pretenţia proprietarului acei moşii, pentru locurile ce visovelnic au ocupat, se publică terminul de 40 zile de la data Foael, spre deşteptarea concurenţilor, carii se vor prezenta la aceasta Prefectură, unde urmează a se fini mezatul, asupra celui ce ar da preţul cel mai folositor. No. 15.600. Pentru aducerea întru împlinire a compromensului esistent între proprietarii moşiilor Falciu, Odaea-Bogdana şi Bogdana stearpă, cea în-n tâi a D. Grigorie Costachi, cea a doua a D. Iordachi Peiu şi cea de pe urma a D. Gheorghie Tulbure, pentru îndreptare de hotar, urmând a se opera de D. sub-Prefect plasei Prut, pe de o parte s’au