Progresul, ianuarie-iunie 1867 (Anul 5, nr. 1-47)
1867-01-05 / nr. 1
No. 1. ANUL V. FOAEA PUBLICAŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CUlIŢEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Hiristigiei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâmânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Joi 5 Ianuarie 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. ANUNCIU. Cu finirea anului ISfid. se ce cunoscuţii tuturora l)-lor a bon a ti. cit ta Ül Bec he mer ic tre cut le-au espirat abonamentele D-lor sale. şi sun fit rugaţi rit. ţineţi roescu a nu fi se intrerumpe darea acestui Diaru. sir bine-ro cască a grăbi reînnoirea abonărei D-lorsale. precum şi toate Onorabilile Comitete Permanente şi Primării Comunele sunt aseminea rugate tie a re noi abonamentele. trimet inti gai be nit pe 4 luni, sau galbeni pe un an. Urarul se poate espedui in totă teritoriul rlomăniei. Iaşii 5 Ianuarie. Vineri 23 Dechemvrie, M. S. Domnitorul, au binevoit a primi în audienţă privata pe D. Agent şi Consul general a M. S. Imperatorelu! Austriei. Sâmbăta 24 Dechemvrie, la oarele 11 de dimineaţa, Em. Sa Mitropolitul Primat, încunjurat de un numeros cler, au venit a cânta la palat în presenţa Măriei Sale, oficiul naşterea Mântuitorului, în aceeaşi cri, M. S. Domnitorul au binevoit a primi în audienţă privată pe D. Agent şi Consul general al M. S. Imperatorelui Francesilor. Duminica 25 Dechemvrie, M. S. Domnitorul au asistat la oficiul divin la St. Mitropolie. La oarele 2 după amendtă-ţii, deputaţiunea Senatului, însercinată de a presenta M. S. Domnitorului actul de marea naturalisaţiune a I. S. II. Principele C. A. Hohenzollern-Sigmaringen, părintele Mărie! Sale, au fost primit la palatul princiar. Em. Sa Mitropolitul Primatu, preşedintele Senatului, au pronunciat, cu aceasta ocasiune următorul discurs: MARIEA TA: „ Senatul, Românie! cu fericire au avelitit prin chiar cuvintele Mărie! Voastre încredinţările ce ’ia’ţ! dat de simpatiele ce părintele înălţime! Vostre şi întreaga Mărie!Voastre familie păstrează pentru naţiunea română: „în adevăr, Prea înălţate Domne, ce putea avea mai scump a oferi naţiunea română decât marea sa naturalisaţiune? şi cum se cuvinea ea ma! mult decât acelui înaltu principe care au binevoit şi ne-aţi dat chiar pe iubitul seu fiu pentru a ne guverna? „Senatul dară vine asta cî prin noi, a comunica dăriei-Voastre că, în cipa de 17 Dechemvrie, el,n unanimitate şi prin aclamaţiune, au oferit Alteţei Sale Regale Principele Carol-Anton-Ioachim-Zeff n-Frederic-Mainrad de Hohenzollern-Sigmaringen larea naturalisaţiune de Român. „Senatul felicitând în persoana Mărie!-Voastre , Augustul. Vostru părinte, profită de aceasta casiune pentru a felicita pe întreaga Românie care au dobândit între fii! se ilustra Mărie!Vostre familie.“ M. S. Domnitorul au respuns: „Domnilor, ve mulţumesc în numele părintelui meu, Domnia Voastră cunoaşteţi câ el este legat câtră ţară, cu cele ma! vi simpatii. De acuma înainte el va fi ma! intim legat cu interesele Românie!. După această recepţie, Măria Sa au bine-voit a vorbi în particular fiecărui membru al o deputaţiune! Senatuluî, în urmă, ma! multe persoane au avut onoarea de a fi primite de Măria Sa în audienţă privată Sara D-ni! loan Bâlăceanu, fost ministru şi în urmă agent al României la Paris, C. A. Rosetti fost ministru, deputat, N. C. Epureanu, fost ministru deputat, şi C. Grădişteanu deputat, au avut onoarea a primji la M. S. Domnitorul. Luni 20 Decemvrie, M. S. Domnitorul, au binevoit a primi în audienţă privată pe I. Agent şi consul general al M. S. Regele! Prusie!. Marţ! 27 Dechemvrie, M. S. Domnitorul au binevoit a primi, în audinenţă privată pe ma! multe persoane, în aceeaşi ţii, D. Agent şi Consul general al Maestate! Sale Britanice au avuţii onoarea de a fi primit, în audienţă privată la palatul princiar, şi de a presenta M. S. Domnitorelu! pe sir R. A. C. Dalyell, consulul Englitere!la Rusciuk. | Românul] Revista Politică. Nici un fapt însemnat nu ne aduc jurnalele streine. Toată lumea se ocupă cu reformele militare, cu regularea financelor cu introducereaa unei bune administraţiuni interioare şi cu ameliorarea stăreî poporului. Numai într’o ţară foarte depărtată, în America, acolo nu mai pare că se ivesc nişte lupte între congres representaţiunea naţională şi între Preşedintele Audrew Johnson. Congresul sau mai bine, Adunarea naţională a Statelor Unite din America nordica au veniţii în conflict cu Preşedintele acelor State. America întrega, şi partida republicana, care până mai deunăzi au avut mare încredere în el, au fost foarte reu înşelaţi. Republicanii ţin ca Johson care au jurată în Senat legislaturei naţionale, ca daca ar fi el Preşedinte, atunci ar pune pe toţi trădătorii dinaintea Justiţiei şi pe acei asăndiţi ear spânzura,—tot acel Johnson a stârji amnesticaţie pe cei mai mari trădători ai Patriei, chiar şi pe piratul Sommes. Luptătorul de odinioare pentru libertatea şi egalitatea generală au trecută acuma la cei mai inverşunaţi inimici a acestor principii; luptătorilor pentru uniune nu voeşte a le da dreptulă de cetâţani, numai din singurul motiv câ sunt negri, însă acelora, carii au fost contra Uniunei, acelora carii s’au luptat şi au făcut multe în contra Uniunei, le-au dat drepturile politice fără vreo garanţie. Acestea şi mai multe alte fapte au determinat pe Congres al pune în acusaţie, luându-i administraţiunea din mână, şi dândulei apoi Justiţiei. Representaţiunea naţională în timp de trei (zile au făcut cercetarea şi acusarea formând şi un Comitet de justiţie, care are a formula acusarea contra Preşedintelui. După o corespondenţâ particulară din Newyork cu data din 24 Decemvrie se spune, câ după cele ce se aud şi se vorbesc pe acolo din Wasington se crede mai mult decât sigur, câ Preşedintele va fi destituit din funcţiunea sa, şi mai cu samă, dacă va respinge prin puterea sa de preşedinte legea primită de adunarea naţională pentru darea de drepturi politice negrilor din districtul Columbia. Dacă după cum spune corespondenţa, Preşedintele va mai face şi acesta, atunci poate fi prea sigură, câ în curăndu va înceta de a fi Preşedinte a Statelor Unite. în Europa, una astfel de esperiment ară fi pute destul de periculoşii, ca capul Statului, puterea esecutivâ să fie alungată prin cea legislativă. Credeţi oare câ Johnson care încâ astâdi are puterea esecutivâ în mânele sale ară putea întreprinde o lovire de Stat, sau câ o revoluţiune saă altâ oareşi care cauzâ ară putea a aduce o pedecâ în organismul Statului? Nu, aste lucruri s’ară putea tâmpla numai în alte pârţi ale Universului, earâ nici cum« în America, unde legile cele atât de drepte şi republicane în toata puterea cuvântului sunt respectate ca ună ce sânţii. Nu puterea esecutivâ în America este acea care domneşte, ci acea legislativă, aceştia se supună cu toţii fără osebire. Nici un omă din întrul juridicţiunei Statelor Unite nu va avea acea audacie a se opune decesiunei Congresului, care indepârtea de pe Johnson din postură seă de Preşedinte ; chiară însuşi Preşedintele nu va avea cutezanţă de a se opune, ci se va re’ntorce earâşî în Munţii Thenesee, de unde au venit. Corespondenţa spune, ca nici un soldat din Statele Unite, nu va scoate sabia contra poporului şi contra legalilor a sei reprezentanţi ; asemenea arată câ nu se poate face nici o neorânduealâ, când este cestiunea de a se pune în aplicaţiune voinţa poporului. Concediarea unui milion de soldaţi şi asasinarea lui Lincoln nu au produs neorândueli în organismul Statului. IVevl ortati, 9 Ianuarie. Comitetul de Justiţie este ocupată cu cercetarea causeloră pentru acuzarea Preşedintelui. Austria introduce în totă Imperială sistemul Land Wehrului, înarmarea generalâ. Totă omulă aptă de a purta arma va servi Statului pânâ la etatea de 45 ani, anii în armata activâ sau redusă numai la şesa. Regile Italiei în discursul seu de la anul nou au vorbit despre eventualităţi belice, care ar putea cinema armata Italianâ în scurtă timpă pe noue câmpuri de resbel. Aceste expuneri de resbel sunt a se re’ntoarce la misiunea lui Fleury, care la ultima sa şedere în Florenza nu a avut misiunea pentru vr’o cestiune romana, ci numai de a unifica basele alienţei ofensive şi defensive între Francia şi Italia. Dupâ cum spune o depeşâ a Independentei Belgice, partea cea mai importantă a proectului de finance, pe care Scialoja l-au supus parlamentului italiană, este partea domeniilor clericale. Guvernul propune de a reîntoarce clerului proprietăţile de mână-mortă contra unei sume de şase sute milioane franci, şi acesta să se plătescă în şase rate cîte una sută milione, şi cu condiţiunea ca aceste proprietăţi sâ se văndă in timpă de a jlece ani. Pentru plata acestei sume s’aă arătat mai multe casse că dorescă a lua asuprăşi astă afacere. Scialoja aă şi făcut ună contractă cu o cassă din Belgia, pe care l’aă supusă parlamentului pentru desbatere. Din Madrid se scrie Independenţei Belgice cu data din 5 a curentei următorele: Amicii miniştrilor voesc ca presiunea de astăzi din Spania sa continue înainte, ei prepară una lungă şiră de propuneri pentru nouele Cohorte, care propuneri să de scapă a consolida reacţiunea pe un lungă timp. De câtevajile tot Madridul este inundat de nişte proclamaţiuni a unei imprimerii secrete, care proclamaţiuni chiamă poporul, armata şi clerul contra Burbonilor. Ultimele lor cuvinte sunt: „Joşii cu Burbiniî, trâescâ suveranitatea naţionala.“ Din Paris se scrie gazetei de Colonia asupra uniunei tuturor puterilor europene, cât priveşte cestiunea orientală. Rusia urmează şi ea exemplului Angliei şi Franciei, declarând ca nu se va amesteca în conflictul Grecilor cu Turcii. Puterile ceru de la Portă, ca ea să deie Candiaţilor, unu guvernatori creştinii