Progresul, ianuarie-iunie 1867 (Anul 5, nr. 1-47)

1867-01-05 / nr. 1

No. 1. ANUL V. FOAEA PUBLICA­ŢIUNELOR OFICIALE DIN RESORTUL CUlIŢEI DE APEL DIN IASI. IN IASSI prenumeraţiunea se face la Tipografia H. Goldner, uliţa Hiristigiei. Ziarul se publica de la 1—2 coaie pe septâm­ânâ. Abonamentul pe an 111 lei, pe patru luni 37 lei. Iaşii, Joi 5 Ianuarie 1867. In districtele României, prenumeraţiunea se face la biirourile postale. Inserarea unui rând de 35 litere, costa un leu cursul fiscului. ANUNCIU. Cu finirea anului ISfid. se ce cunoscuţii tuturora l)-lor a­­ bon a ti. cit ta Ül Bec he mer ic tre­ cut le-au espirat abonamentele D-lor sale. şi sun fit rugaţi rit. ţin­eţi roescu a nu fi se intrerumpe d­area acestui Diaru. sir bine-ro cască a grăbi reînnoirea abonă­­rei D-lorsale. precum şi toate O­­norabilile Comitete Permanente şi Primării Comunele sunt ase­­minea rugate tie a re­ noi abona­mentele. trimet inti­­ g­ai be nit pe 4 luni, sau­­­ galbeni pe un an. Urarul se poate esped­ui in totă teritoriul rlomăniei. Iaşii 5 Ianuarie. Vineri 23 Dechemvrie, M. S. Domnitorul, au bine­voit a primi în audienţă privata pe D. Agent şi Consul general a M. S. Imperatorelu! Austriei. Sâmbăta 24 Dechemvrie, la oarele 11 de di­mineaţa, Em. Sa Mitropolitul Primat, încunjurat de un numeros cler, au venit a cânta la palat în presenţa Măriei Sale, oficiul naşterea Mântuitorului, în aceeaşi cri, M. S. Domnitorul au bine­voit­ a primi în audienţă privată pe D. Agent şi Consul general al M. S. Imperatorelui Francesilor. Duminica 25 Dechemvrie, M. S. Domnitorul au asistat la oficiul divin la St. Mitropolie. La oarele 2 după amendtă-ţii, deputaţiunea Se­natului, însercinată de a presenta M. S. Domni­torului actul de marea naturalisaţiune a I. S. II. Principele C. A. Hohenzollern-Sigmaringen, părin­tele Mărie! Sale, au fost primit la palatul princiar. Em. Sa Mitropolitul Prim­atu, preşedintele Se­natului, au­ pronunciat­, cu aceasta ocasiune ur­mătorul discurs­: MARIEA TA: „ Senatul, Românie! cu fericire au avelitit prin chiar cuvintele Mărie! Voastre încredinţările ce ’ia’ţ! dat de simpatiele ce părintele înălţime! Vostre şi întreaga Mărie!­Voastre familie păstrează pentru naţiunea română: „în adevăr, Prea înălţate Domne, ce putea a­­­vea mai scump a oferi naţiunea română de­cât marea sa naturalisaţiune? şi cum se cuvinea ea ma! mult de­cât acelui înaltu principe care au bine­voit şi ne-aţi dat chiar pe iubitul seu fiu­ pentru a ne guverna? „Senatul dară vine asta cî prin noi, a comunica dăriei-Voastre că, în c­ipa de 17 Dechemvrie, el,­n unanimitate şi prin aclamaţiune, au oferit Alteţei Sale Regale Principele Carol-Anton-Ioachim-Zeff­­­ ­n-Frederic-Mainrad de Hohenzollern-Sigmaringen larea naturalisaţiune de Român. „Senatul felicitând în persoana Mărie!-Voastre , Augustul. Vostru părinte, profită de aceasta casiune pentru a felicita pe întreaga Românie care au dobândit între fii! se­ ilustra Mărie!­Vostre familie.“ M. S. Domnitorul au respuns: „Domnilor, ve mulţumesc în numele părintelui meu, Domnia Voastră cunoaşteţi câ el este legat câtră ţară, cu cele ma! vi­ simpatii. De acuma înainte el va fi ma! intim legat cu interesele Ro­mânie!. După această recepţie, Măria Sa au bine-voit a vorbi în particular fie­cărui membru al o depu­­taţiune! Senatul­uî, în urmă, ma! multe persoane au avut onoarea de a fi primite de Măria Sa în audienţă privată Sara D-ni! loan Bâlăceanu, fost ministru şi în urmă agent al României la Paris, C. A. Rosetti fost ministru, deputat, N. C. Epureanu, fost mi­nistru­ deputat, şi C. Grădişteanu deputat, au avut onoarea a primji la M. S. Domnitorul. Luni 20 Dec­emvrie, M. S. Domnitorul, au bine­voit a primi în audienţă privată pe I­. Agent şi consul general al M. S. Regele! Prusie!. Marţ! 27 Dechemvrie, M. S. Domnitorul­ au bine­voit­ a p­rimi, în audinenţă privată pe ma! multe persoane, în aceeaşi ţii, D. Agent şi Consul general al­ Maestate! Sale Britanice au avuţii onoarea de a fi primit, în audienţă privată la palatul princiar, şi de a presenta M. S. Domnitorelu! pe sir R. A. C. Dalyell, consulul Englitere!­la Rusciuk. | Românul] Revista Politică. Nici un fapt însemnat nu ne aduc jurnalele streine. Toată lumea se ocupă cu reformele militare, cu regu­­larea financelor cu introducereaa unei bune adminis­­traţiuni interioare şi cu ameliorarea stăreî poporului. Numai într’o ţară foarte depărtată, în America, acolo nu mai pare că se ivesc nişte lupte între congres re­­presentaţiunea naţională şi între Preşedintele Audrew Johnson. Congresul sau mai bine, Adunarea naţională a Statelor­ Unite din America nordica au veniţii în conflict cu Preşedintele acelor State. America întrega, şi partida republicana, care până mai deunăzi au avut mare încredere în el, au fost foarte reu înşelaţi. Re­­publicanii ţin ca Johson care au jurată în Senat le­­gislaturei naţionale, ca daca ar fi el Preşedinte, atunci ar pune pe toţi trădătorii dinaintea Justiţiei şi pe acei asăndiţi ear spânzura,—tot acel Johnson a stârji amnes­­ticaţie pe cei mai mari trădători ai Patriei, chiar şi pe piratul Sommes. Luptătorul de odinioare pentru liber­tatea şi egalitatea generală au trecută acuma la cei mai inverşunaţi inimici a acestor principii; luptătorilor pentru uniune nu voeşte a le da dreptulă de cetâţani, numai din singurul motiv câ sunt negri, însă acelora, carii au fost contra Uniunei, acelora carii s’au luptat şi au făcut multe în contra Uniunei, le-au dat dreptu­rile politice fără vre­o garanţie. Acestea şi mai multe alte fapte au determinat pe Congres al pune în acu­saţie, luându-i administraţiunea din mână, şi dândulei apoi Justiţiei. Representaţiunea naţională în timp de trei (zile au făcut cercetarea şi acusarea formând şi un Comitet­ de justiţie, care are a formula acusarea contra Pre­şedintelui. După o corespondenţâ particulară din New­­york cu data din 24 Dec­emvrie se spune, câ după cele ce se aud şi se vorbesc pe acolo din W­asington se crede mai mult de­cât sigur, câ Preşedintele va fi destituit din funcţiunea sa, şi mai cu samă, dacă va res­pinge prin puterea sa de preşedinte legea primită de adunarea naţională pentru darea de drepturi politice negrilor din districtul Columbia. Dacă după cum­­ spune corespondenţa, Preşedintele va mai face şi acesta, atunci poate fi prea sigură, câ în curăndu va înceta de a fi Preşedinte a Statelor Unite. în Europa, una ast­fel­ de esperiment ară fi pute destul de pericu­loşii, ca capul Statului, puterea esecutivâ să fie alun­gată prin cea legislativă. Credeţi oare câ Johnson care încâ astâdi are puterea esecutivâ în mânele sale ară putea întreprinde o lovire de Stat, sau câ o re­­voluţiune saă altâ oareşi care cauzâ ară putea a a­­duce o pedecâ în organismul Statului? Nu, aste lu­cruri s’ară putea tâmpla numai în alte pârţi ale Uni­versului, earâ nici cum« în America, unde legile cele atât de drepte şi republicane în toata puterea cuvân­tului sunt respectate ca ună ce sânţii. Nu puterea esecutivâ în America este acea care domneşte, ci acea legislativă, aceştia se supună cu toţii fără osebire. Nici un omă din întrul juridicţiu­­nei Statelor Unite nu va avea acea audacie a se opune decesiunei Congresului, care indepârtea de pe Johnson din postură seă de Preşedinte ; ch­iară însuşi Preşe­dintele nu va avea cutezanţă de a se opune, ci se va re’ntorce earâşî în Munţii Thenesee, de unde au venit. Corespondenţa spune, ca nici un­ soldat din Statele Unite, nu va scoate sabia contra poporului şi contra legalilor a sei reprezentanţi ; asemenea arată câ nu se poate face nici o neorânduealâ, când este cestiunea de a se pune în aplicaţiune voinţa poporului. Concedia­­rea unui milion de soldaţi şi asasinarea lui Lincoln nu au produs neorândueli în organismul­ Statului. IVev­l orta­ti, 9 Ianuarie. Comitetul de Justiţie este ocupată cu cercetarea causeloră pentru acuzarea Pre­şedintelui. Austria introduce în totă Imperială sistemul Land Wehrului, înarmarea generalâ. Totă omulă aptă de a purta arma va servi Statului pânâ la etatea de 45 ani, anii în armata activâ sau redusă numai la şesa. Regile Italiei în discursul seu de la anul­ nou au vorbit despre eventualităţi belice, care ar putea cine­ma armata Italianâ în scurtă timpă pe noue câmpuri de resbel. Aceste expuneri de resbel sunt a se re’n­­toarce la misiunea lui Fleury, care la ultima sa şe­dere în Florenza nu a avut misiunea pentru vr’o ces­tiune romana, ci numai de a unifica basele alienţei ofensive şi defensive între Francia şi Italia. Dupâ cum­ spune o depeşâ a Independentei Bel­­gice, partea cea mai importantă a proectului de fi­nance, pe care Scialoja l-au supus parlamentului ita­liană, este partea domeniilor­ clericale. Guvernul propune de a reîntoarce clerului proprietăţile de mâ­­nă-mortă contra unei sume de şase sute milioane franci, şi acesta să se plătescă în şase rate cîte una sută milione, şi cu condiţiunea ca aceste proprietăţi sâ se văndă in timpă de a jlece ani. Pentru plata acestei sume s’aă arătat mai multe casse că dorescă a lua asuprăşi astă afacere. Scialoja aă şi făcut ună con­tractă cu o cassă din Belgia, pe care l’aă supusă par­lamentului pentru desbatere. Din Madrid se scrie Independenţei Belgice cu data din 5 a curentei următorele: Amicii miniştrilor­ vo­­esc ca presiunea de astăzi din Spania sa continue înainte, ei prepară una lungă şiră de propuneri pen­tru nouele Cohorte, care propuneri să de scapă a consolida reacţiunea pe un lungă timp­. De câteva­­jile tot Madridul este inundat de nişte proclamaţiuni a unei imprimerii secrete, care proclamaţiuni chiamă poporul, armata şi clerul contra Burbonilor­. Ulti­mele lor cuvinte sunt: „Joşii cu Burbiniî, trâescâ suveranitatea naţionala.“ Din Paris se scrie gazetei de Colonia asupra uniu­nei tuturor puterilor europene, cât priveşte cestiunea orientală. Rusia urmează şi ea exemplului Angliei şi Franciei, declarând ca nu se va amesteca în conflic­tul Grecilor­ cu Turcii. Puterile ceru de la Portă, ca ea să deie Candiaţilor, unu guvernatori creştinii

Next